1,937 matches
-
înțăles, adăogă grav președintele celor nouă. Atunci un hohot de râs urmat de o mare gâlceavă se stârni între păpuși. Pogor plesni cu perina pe Naum; Naum se repezi la Bodnărescu. Bodnărescu la Creangă; dar acesta, fiind mai tare, mai voluminos, i-a răpus pe toți, le-a impus liniște și a început din nou să le istorisească drept mângăiere povestea lui Ion cel prost. Povestea lui Ion cel prost nu se poate spune decât la păpuși, și fiindcă, de la 1883
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai mult sub formă de celuloză. Nici un ierbivor nu posedă enzima necesară hidrolizei celulozei, etapă strict necesară pentru utilizarea energiei Înglobate În celuloză. O posedă Însă unele microorganisme, care pot deveni simbionte cu animalul. Ca urmare, ierbivorele posedă un stomac voluminos care permite, prin staționarea Îndelungată a furajului, acțiunea microorganismelor simbionte. Dar nu În aceeași măsură. Calul e, din acest punct de vedere, defavorizat. Pe undeva e chiar firesc. În stepele prin care trăia În sălbăticie, el consuma preponderent graminee, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ideile sale referitoare la instrucție, idei care îl situează pe pozițiile educației noi, deși el îl invocă în sprijinul afirmațiilor sale mai mult pe J.-J. Rousseau și foarte puțin pe marii reformatori contemporani cu el. (Așa, de pildă, în voluminoasa sa Pedagogie generală 649 pagini nu se face nici o referire la J. Dewey). "Nu are adevărată valoare educativă pentru individ decît ceea ce el a izbutit să aducă la lumină prin propria sa activitate" (20, p. 319) iată o idee pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
probleme reale conducînd la rezultate concise și, dacă nu definitive, cel puțin perfect controlabile" (55, p. 74). Cercetările "cercului" urmau să fie expuse sub formă de comunicări, memorii, studii; se manifesta mai mult sau mai puțin justificat insatisfacție față de scrierile voluminoase, considerate ca fiind mai curînd "literatură" decît știință. Fără îndoială că inițiativa constituirii unui "cerc de studii", pentru promovarea unor investigații experimentale, era binevenită. Școala avea motive de cercetări meticuloase asupra unor aspecte în care se confruntau puncte de vedere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la care la miezul nopții se distribuiau mesenilor plicuri albe pentru introducerea discretă a darului. Aici au intervenit „băieții inteligenți” care introduceau în plic șervețelul de la masă, îl închideau prin lipire și îl înmânau discret și neiscălit, nașului care pipăia voluminosul plic și mulțumea cordial aducătorului. Dar cel mai sălbatic exemplu de speculare a tradiției sub imperiul teribilei amenințări „ce-o să zică lumea”, rămân pomenile și parastasele, repetate la cele mai diverse intervale de timp. Conform tradiției creștine, parastasele și pomenile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pentru faptele săvârșite aici, pe pământ. În ambele situații se proceda la schimbarea integrală a așternutului: perna, păturile, cearșafurile. Perna era bătută și aerisită, iar pătura întinsă pe sârmă, era supusă unui tratament similar. Salteaua care era destul de grea și voluminoasă era târâtă afară, urcată, cu un efort deosebit, sus, pe bara de metal și suporta rigorile acelorași operațiuni. Din cauza acestor eforturi extraordinare, mama s-a îmbolnăvit de hernie prin ruperea brutală a peritoneului (prapurului) și ieșirea nefirească de la locul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sufletul viu, în aceste osuare ale spiritului, încearcă ceva din înfricoșarea care apare în apropierea morții".) Iarăși, rătăciri în și de bibliotecă. Vechi nume de bordeluri bucureștene: "La pacea generală" și "Trei ochi sub plapumă". Găsite într-un într-un voluminos volum în limba engleză dedicat istoriei prostituției, la capitolul Eastern Europe. Biblioteca Laval deține în fondul său de carte mai multe ediții vechi având ca subiect România. Am citit cu mare plăcere pe contele William Wilkinson și raportul său cu privire la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti în aceeași măsură
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de sticlă de bec. Și iarăși am scăpat pentru o bucată de timp de orele suplimentare, dar, de data aceasta, cumnatul a cumpărat din librărie, una din cărțile scrise de romancierul francez Jules Verne și anume cartea „Insula Misterioasă”, foarte voluminoasă. Mi-a pus cartea în brațe și a spus scurt ”citeșteo!”. În clipa în care am văzut-o nu credeam că voi fi în stare s-o citesc, dar m-am înșelat. Această carte a devenit cartea mea de căpătâi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Tulcea, uitându-mă speriat în stânga și dreapta m-am trezit acostat de un cetățean ce se prezentase, dar, din cauza oboselii nu înțelesesem decât că trebuie să prezint actele la control și să declar ce am în geantă, care era destul de voluminoasă și pe care o căram cu greu pe umăr. Imediat, parcă făcusem un duș rece ce mă învioră, pe loc scoțând buletinul și deschizând fermoarul de la geantă. Ultimul lucru pe care îl pusesem în geantă înaintă să plec de acasă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lucru foarte fragil, fără a se așeza și el. Își scoase cămașa imaculată, zăbovi o clipă cu privirea peste fața ei, se așeză lângă ea și începu s-o sărute cu poftă și tandrețe. Își strecurase degetele în părul ei voluminos și se aplecă mai mult peste fața ei, încât îi era aproape imposibil să mai respire. La rândul ei, duse o mână în părul lui, iar cu cealaltă mână căuta să se apere, încercând din instinct să oprească totul. Obrazul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se aprinde strălucind ca niște adevărate steluțe din paradis. Se uită în vitrină și își văzu chipul. I se păru că are buzele prea groase iar alunița de pe obrazul stâng nu îi dispăruse, totuși se însenină la față. Părul destul de voluminos, de culoare acaju era lăsat să îi cadă în plete, atingându-i urechile într-un mod plăcut, iar frumusețea era accentuată de un breton formidabil, scotându-i în evidență fizionomia feței. Din cauza captivității în care fusese obligată să stea șase luni
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ea. Spera să-i cunoască după bagajele pe care le aveau, după port sau chiar după fizionomie și exprimare. La un moment dat, în stația de autobuz apăruseră două persoane de sex diferit, trecuți de vârsta a doua, cu bagaje voluminoase ce-i trădau că sunt veniți de peste hotar. La sosirea unui autobuz, Carlina se urcă după cele doua persoane, iar instinctul nu o înșelase. Coborâse lângă o piață care avea la intrare scris cu majuscule „Piața Solnok”. În piață descoperi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
avertiza. Cel care îi ceruse pașaportul era un bărbat viguros, trecut ca și ea de patruzeci de ani, iar razele de soare se reflectau puternic pe cascheta lui, acoperindu-i fața. Probabil că avea ochii destul de ageri. Avea un trup voluminos, iar gâtul îi era atât de gros, aproape căt capul. Cântărind situația în care se afla, un minut i se păru o veșnicie. În același timp se trezi brusc cu un individ în fața ei care ignoră agentul de poliție și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sau o cafea. - Sună frumos. Sunt de acord. Hai să mergem. - Din ceva rău nu crezi că ar putea ieși și ceva bun?, se grăbise să adauge blondul cu o voce ce nu părea că iese dintr-un corp destul de voluminos. - Adică ce vrei să spui cu asta? - Mă refeream la momentul cu agentul. - Da, e o nefericită întâmplare. Ai dreptate, putea să-mi fie confiscată marfa și chiar să primesc interdicție. Așa-i viața cu rele și bune, într-o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în asemenea condiții de plecare. Era ca și cum ai înfrunta moartea. Dorința lor îi împinsese la extreme. Își luaseră măsuri de precauție legându-se unul de altul cu o frânghie pentru a evita vreun accident în timpul escapadei pe râu. Hainele destul de voluminoase și grele fuseseră introduse de fiecare în câte o sacoșă din plastic care trebuia trecută în dinți până dincolo pe teritoriul străin. Dinții le clănțăneau ca un burghiu în plină funcțiune, riscând ca la un moment dat să-și piardă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
echipat cu elice propulsiva și cârma direcționala numit dirijabil a fost construit de un francez pe nume Jullien, ceasornicar de lângă Paris în 1850 ; motorul dirijabilui sau cu mecanism de ceasornic era prea slab pentru a propulsa un corp așa de voluminos. La 24 septembrie 1852, inginerul francez Henry Giffard a atins cu dirijabilul sau o viteză de aproximativ 10km/h, folosind un motor cu aburi de 3 CP cu elice [3]. În anul 1880 Gh. Vaarlam Ghițescu originar din județul Dorohoi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
veșnic proaspete, plantase în Eternitate o piatră kilometrică... Dacă ai avut curiozitatea să vezi cum stau, trebuia să cercetezi și cu cine stau. Păcat că din toate cărțile mele ți-a sărit în ochi doar una probabil pentru că-i mai voluminoasă și cu coperți pînzate... Scot batista din buzunarul pantalonilor și-mi suflu nasul imediat ce simt că-mi vine să strănut. E cald și bine aici, în holul apartamentului, dar asta mă lasă rece "sînt de viscol plin" și nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Sb[urătoriști], a venit Ligia Mirescu cu mama ei și d-l Mirescu, care au admirat interiorul și au cerut veste de la tine. O carte poștală, te rog, și lor. Ai fost la Serghescu? Azi a fost frig; Ana Luca, voluminoasă și volubilă a tronat în fotoliu, îmbrăcată într’o mirobolantă blană; a dat să se citească versuri de Esenin. Tudor a citit versuri, à sa manière, dintre care una cu titlul Varza mamei. Titlul a adus perplexitate. În final autorul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu știu ce să scriu deocamdată. (La catedră pot fi găsit miercurea de la 18 la 19:30 cînd am consultații). </citation> (47) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10 noiembrie 1969”> Dragă Costel, Ți-am trimis acum două săptămîni un plic voluminos (la noua adresă). Așteptam răspuns imediat, mai cu seamă că era vorba să veniți sau să vii la Iași. La răvașul (în proză) pe care-l alăturam scrisorii precedente, adaug acum o satiră sau o fiziologie care aș vrea să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care le publicați Dvs., ci în alte locuri. și totuși... Sînt întru totul de acord cu „șapoul” pe care l-ați pus în susul paginii, minus informația că volumul al treilea va cuprinde numai poezia actuală. Nu, volumul al treilea, destul de... voluminos (ca și cel al doilea, peste binișor 800 pagini), va cuprinde tot, adică și proza și dramaturgia, numai critica nu, din motivele pe care le-am arătat . Procedez așa pentru realizarea unei necesare simetrii cu ceea ce am lucrat pînă acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
I pe clasă și pe școală, cu media generală 9,45, elevul M”. Emoționat la maximum - nu mă așteptam la așa ceva - plec de lângă tata în ropote de aplauze și pe scenă mă pomenesc cu o coroană de premiant și un voluminos pachet de cărți tipărite la „Fundația Regală”, orchestra școlii repetă imnul premianților, apoi aplauze și iarăși aplauze. În sufletul meu tumult de emoții și gânduri tot mai înaripate. Tata mă tot fura cu privirea și avea și el lumea gândurilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o primă scrisoare din Paris. Veștile erau bune, știa limba franceză bine, a intrat în ritmul unei vieți noi, într-o lume nouă, mult dorită. Atunci mi-a scris jurându-se că voi vedea Parisul cât mai curând posibil. Plicul voluminos - cu mult dor exprimat în el, mi-a sosit desfăcut, cu unele scuze de rigoare pentru ca următoarele să fie la fel, dar fără nici o scuză. Rațiunea deschiderii - vechiul nărav rămas de la comuniști pentru cripto comuniștii care-au urmat lui Ceaușescu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în Municipiul Guarapuava cu prefectul Cesar Roberto Franco, la încheierea căreia am acordat un interviu postului local al rețelei "Manchete". Amintiri, amintiri... În 2002, aflându-mă ca ambasador la Montevideo, am fost plăcut surprins să primesc de la Rio Negro un voluminos colet care conținea monografia de 800 de pagini alcătuita de avocatul Ayrton Gonçalves Celestino, președintele "Asociației culturale Bucovina", dedicată coloniei sașilor bucovineni din Rio Negro și Mafra, cu menționarea la loc de cinste a Consulului General Vasile Macovei și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
afectivității (1937ă, Conștiință și inconștient (1941ă, Probleme de tipologie (1957ă, Psihologia pedagogică (1962ă, Afectivitatea (1963ă, Drama psihologiei (1965, ed. a II-a, 1972ă, Culmi și abisuri ale personalității (1974ă, Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității (1982ă. Lucrările sale nu sunt voluminoase. Multe dintre ele, deschizătoare de drumuri, au apărut în reviste și au circulat sub formă de extrase. În schimb, ele sunt dense în idei și încărcate de originalitate, sunt rezultatul unei reflecții intense și permanente. Poate, din această cauză, a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]