2,517 matches
-
timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut de către cei mai mulți săteni din Hănești și Trifești, în timp ce în Traian Vuia reprezentantul autorității locale care a primit ziarul a declarat că nu a ajuns nimic la el, deși îl avea pe masă. Satele cu nivel de dezvoltare mai redus, în care „nu se întâmplă nimic”, sunt avide să afle ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în care solidaritatea socială și spiritul comunitar sunt slabe. Din acest punct de vedere, se poate spune că ziarul a atins ținta dorită. În Zerind, sat cu populație majoritar maghiară, publicația a stârnit discuții publice și vii controverse. În Traian Vuia și Tomșani, sate situate în apropierea unor mari orașe, în care accesul la informație este facil, sosirea ziarului a trecut aproape neobservată, autoritățile locale considerându-l ca fiind un material de propagandă irelevant. II. Posterul În scrisoarea de însoțire a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale amintindu-și de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând atenție. În Tomșani însă, impactul a fost cel mai ridicat. Expus în fața primăriei, afișul a fost văzut de 7 din cele 33 de persoane intervievate, trei dintre acestea putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu posterul și care au fost intervievați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată pe posturile românești
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2005) Satul Persoane care își amintesc videoclipurile Numărul total de subiecți spontan în urma întrebării explicite în acest sens deloc Hănești 5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației extreme din Zerind, unde nici unul dintre subiecți nu a urmărit canalul pe care au fost difuzate clipurile în săptămâna de referință
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare. În satele în care există cablu TV, cei mai mulți dintre locuitori preferă să urmărească
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al campaniei, reprezentat de promovarea solidarității și a spiritului comunitar. Caseta 4. Solidaritate și cooperare în emisiunile prezentate „Mi-a plăcut că oamenii au făcut ceva împreună, s-au asociat... I-au pus pe oameni să muncească împreună!” (femeie, Traian Vuia). „Oamenii voiau să muncească în asociație!” (femeie, Tomșani). „Mi-a atras atenția secvența cu satele europene. Erau frumoase și oamenii erau solidari!” (femeie, Tomșani). „Comunitatea locală m-a impresionat pentru că acționau împreună. Există multe locuri în care există dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
persoane) Sat Emisiuni TV despre șase dintre satele câștigătoare Filme scurte despre cele douăzeci de sate câștigătoare Ziar Spoturi TV Poster Ațintiș 2 32 8 3 0 Hănești 8 34 12 9 5 Tomșani 6 10 12 3 21 Traian Vuia 6 7 4 0 0 Trifești 7 42 23 12 4 Zerind 9 0 16 0 16 Potrivit datelor din tabelul 6, componentele campaniei au avut un impact diferit asupra populației din cele șase sate. Datele relevă faptul că scurtmetrajele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fost înregistrat în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele studiate. În ambele sate audiența este cea mai crescută pentru toate componentele campaniei de informare, scurtmetrajele de prezentare a celor douăzeci de sate fiind în topul audienței. În Traian Vuia și Ațintiș audiența a fost cea mai redusă. Potrivit observațiilor directe, făcute pe teren, localnicii din Ațintiș erau foarte puțin preocupați de problema integrării europene, oamenii fiind mai degrabă concentrați asupra problemelor vieții cotidiene. Schimbările aduse de integrare sunt privite
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este că satul românesc este departe de cel european și că propriul sat nu poate fi considerat european. În satele mai dezvoltate însă, opiniile sunt mai nuanțate, existând voci care consideră că satul lor este unul european. Tomșani și Traian Vuia sunt sate europene pentru unii dintre rezidenții lor pentru că au o infrastructură bună, au acces la educație de calitate și la servicii medicale. Pentru locuitorii săi, Zerindul este european nu numai din motive economice sau care țin de infrastructură, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în vederea rezolvării problemelor comunității. În Zerind, oamenii nu se mulțumesc să afirme că trăiesc într-un sat european, ci spun că muncesc pentru a-și transforma localitatea astfel încât aceasta să atingă standardele europene. Caseta 8. Satul meu este european: Traian Vuia, Tomșani, Zerind „Este european... Avem pământ, casele sunt bune, avem drumuri moderne, oamenii sunt muncitori” (femeie, Traian Vuia). „Este european! Avem gaze, electricitate, cablu TV și drumuri destul de bune” (femeie, Tomșani). „Avem multe în comun, însă trebuie să muncim mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ci spun că muncesc pentru a-și transforma localitatea astfel încât aceasta să atingă standardele europene. Caseta 8. Satul meu este european: Traian Vuia, Tomșani, Zerind „Este european... Avem pământ, casele sunt bune, avem drumuri moderne, oamenii sunt muncitori” (femeie, Traian Vuia). „Este european! Avem gaze, electricitate, cablu TV și drumuri destul de bune” (femeie, Tomșani). „Avem multe în comun, însă trebuie să muncim mult până să atingem nivelul lor!” (femeie, Zerind). „Legat de infrastructură, cred că suntem pe drumul cel bun: avem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
parte sunt puțin afectate de subiectivitatea cercetătorilor, putând fi utilizate pentru comparații între cele șase localități. Tabelul 1. Descrierea sintetică a satelor, conform evaluărilor echipei de cercetători Dimensiunea evaluată Mod de notare* Satul 10...1 Zerind Ațintiș Hănești Tomșani Traian Vuia Trifești Atitudinile față de UE pozitiv... negativ 6 6 6 5 7 8,5 Interesul față de UE ridicat... scăzut 8 4 5 2 6 6,5 Așteptările de la integrarea in UE pozitiv, ridicat... negativ 5 5 5,5 7 9 8
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de caz. În general, Hănești și Trifești se dovedesc a fi mai puțin moderne în exprimare decât restul satelor considerate. Aceasta validează întru totul asumpțiile teoretice ale tipologiei propuse de Dumitru Sandu. În schimb, între Zerind, Tomșani, Ațintiș și Traian Vuia, ierarhiile variază în funcție de criteriul ales. În ansamblu însă, Zerind și Tomșani se dovedesc a fi un pic mai moderne. Pentru Tomșani, acest lucru este conform așteptărilor, satul în cauză fiind reprezentant al tipului de sat „modern”, în clasificarea empirică realizată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care sunt realizate evaluările. Zerindul sau Tomșaniul apar a fi moderne în comparație cu situația generală a ruralului românesc. Traian Vuia nu este un sat de imigranți per se, ci doar are mai mulți imigranți decât majoritatea satelor din România. În comparație cu Europa, de exemplu, este mai mult decât probabil să observăm că atât Tomșaniul, cât și Zerindul sunt undeva în mijlocul tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din România. În comparație cu Europa, de exemplu, este mai mult decât probabil să observăm că atât Tomșaniul, cât și Zerindul sunt undeva în mijlocul tranziției dinspre tradițional către modern. În comparație cu Santa Cruz de Tenerife, cu Luxemburg sau cu Alcalá de Henares, Traian Vuia este aproape o localitate lipsită de imigranți. În contextul mediului rural românesc însă, cele șase sate se dovedesc a fi tipice pentru lumea pe care o definesc etichetele atașate în urma analizelor realizate în birou. În fine, înainte de a încheia acest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vreme În care gărzile muncitorești luptau cu hitleriștii ce-și trimiteau avioanele să toarne tone de bombe asupra capitalei. În timpul unui astfel de bombardament rătăcea un copil părăsit printre dărâmăturile dintr-o piață: «Se rătăcise. Plânsul venea adus de vânt. Vuind, căzură bombe. Să nu mai văd nimic. Aș fi voit și, totuși, prin codri de pământ Svârliți În sus, zărisem; rămase viu și mic». Amănuntul acesta nu este Însă utilizat de poet pe linia ipocritului umanitarism burghez. Nu lamentații pacifiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din România la efortul general al forțelor antifasciste, depus pentru eliberarea Franței, Belgiei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și a altor țări de sub ocupație germană. În Franța s-a constituit în primăvara anului 1944, din inițiativa Frontului Național Român (sub președinția lui Traian Vuia, 1943), Asociația Femeilor Române din Franța. În fruntea acesteia s-a aflat Elena Vaschide (văduva cunoscutului psiholog Nicolae Vaschide) și apoi, ca urmare a arestării sale de hitleriști, Elena Alexandrescu, pictoriță, care, împreună cu soțul și cu fiul ei, sprijinea Rezistența
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
străini. O categorie aparte de scrisori care pigmentează volumul din timp În timp sunt cele care privesc anumite personalități românești. Cazurile tratate sunt cele ale criticului George Ivașcu (capitolul 3), al lui George Enescu (capitolul 6) și al lui Traian Vuia (capitolul 11). După ce Îndeplinise diferite funcții de conducere În Direcția Propagandă și Direcția Relațiilor Culturale cu Străinătatea Între 1945 și 1950, George Ivașcu a fost arestat În 1950, fiind bănuit că a colaborat, sub pseudonim, la o revistă fascistă. După ce
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o simpatie reciprocă Între cei doi. Aflat În exil la Paris, el cere În repetate rânduri legației române să i se faciliteze restituirea partiturilor sale care rămăseseră În țară. Ana Pauker intervine pentru a-l ajuta. În cazul lui Traian Vuia, este vorba despre eforturile autorităților române de a-i acorda titlul de membru post-mortem al Academiei RPR. Însuși șeful guvernului, Petru Groza, face aceste demersuri În 1951. El are numai cuvinte de laudă la adresa românului pentru că este „primul zburător În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Groza, face aceste demersuri În 1951. El are numai cuvinte de laudă la adresa românului pentru că este „primul zburător În istoria aviației” (p. 193). Dar inventatorul este apreciat nu numai pentru pionieratul său În aviație, ci și pentru activitatea politică: „Traian Vuia, făcând abstracție de munca lui științifică, a constituit un valoros capital politic prin lupta și activitatea sa În capitala Franței, ca președinte al organizației cetățenilor români de acolo, În rezistență față de cotropirea hitleristă...” (p. 194). Ministrul Încearcă de fapt să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]