3,553 matches
-
Pietraru, sau fără semnătură, dar inconfundabil - cu microeseuri febrile, precum Deștepții și inteligenții - aici lansează distincția, care a făcut carieră, între deșteptăciune, obiect al cultului la români, ca abilitate a învârtelii, și inteligență, aptitudine spirituală, a creativității, obiect al disprețului vulgar -, Domnul intelectual, Geniu și sărăcie, Sufletul scriitorului; tipic camilpetresciene sunt și meditațiile asupra feminității din „La Garçonne”, Femeile generatoare de ideal, Petrecere frumoasă, doamnă. Pagina întâi rezerva spațiu și unor „cursive” de atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
repartizate echitabil și pe merit autorilor strâmtorați. Impasul financiar prin care publicația se străduia să răzbată e mărturisit chiar în cartușul promoțional de la primele numere: „Începuturile unei reviste care nu e sub aripa unui mare cotidian, sau nu se adresează vulgar și exclusiv unui anumit instinct, sunt dintre cele mai grele. Noi facem toate sforțările pentru ca să oferim o gazetă complectă, pusă în slujba unui ideal. Fără concursul celor care simpatizează cu gândurile noastre, truda noastră este mult mai grea”. Mai târziu
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
și ori de câte ori acest personaj greoi, ezitant, apare în carte, fruntea încordată, marcând chinul unei gândiri încete, nu va lipsi din notațiile prozatorului. Paraschiv are un râs ciudat („parcă ar fi pârât ceva”), și semnul lui fizionomic distinctiv este satisfacția rea, vulgară, exprimată de împletirea buzelor lungi („întinzându-și cu plăcere buzele lui împletite”). Însă modificarea vieții interioare în Moromeții este marcată mai ales de glasuri. Glasul arată umoarea, caracterul și poziția individului în ierarhia socială. Catrina, supusă bărbatului, temătoare de copiii
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
un act critic cu orientare sociologică explicită, care să aibă în vedere literatura ca modalitate de încorporare a faptului real și să interpreteze opera ca retrăire a experienței umane în lumea socială. Respingând în egală măsură excesele interpretative ale sociologismului vulgar - spre care riscă să alunece chiar personalități marcante ale domeniului, cum ar fi Lucien Goldmann sau Robert Escarpit -, precum și pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul caracter al operei
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și câteva portrete își au plasticitatea lor, apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai multe feluri: inconștient și subit la epileptici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
uleioasa și grea a tabloului original și între luciul banal al cromolitografiei." " Îmi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă...[...]. Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acum treptat, sub o madona crezuta autentică, originalul: un peisaj și un cap străin și vulgar." Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți două relații între sentimentele personajului narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
de debut Călătorie-n întuneric, publicată de Ț. în 1943, distinsă cu Marele Premiu al Teatrului Național din București, se joacă sub pseudonimul Nicolae Bucur și are parte de o receptare controversată: dacă N. Carandino o respinge vehement, considerând-o vulgară și fără valoare, Dan Petrașincu o apreciază pentru faptul că e lipsită de orice sentimentalism feminin, „virilă” chiar, creație a unui spirit capabil să se miște alert în lumea ideilor. Din trilogiile dramatice proiectate - Ciclul vieții (Neguțătorul de iluzii, Omul
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
iulie 1933. Director responsabil: George Manea Hagiu, urmat, de la numărul 5, de Victor Gr. Constant. Fără să-și precizeze programul, considerând că titlul este în sine un program, U.l. tipărește proza umoristica lejeră, fără pretenții stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
piesei Rinocerii este comentat în capitolul Încă o dată limbajul, unde se relevă ascendentă să caragialiana și filiațiile cu Urmuz. Memorabile sunt paginile de analiză a scenelor finale, ca și semnalarea erorilor de interpretare a pieselor ionesciene: „S-a comis eroarea vulgara, după felul nostru de a vedea, de a considera ultimele trei opere ale lui Ionescu drept opere ideologice. Asta ar însemna să le reduci la dimensiunile operei lui Bertolt Brecht, ceea ce nu le-ar aduce nici un fel de omagiu”. Interesul
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
lor fusese deschisă de Ucenicul vrăjitor, în care un cronicar remarcase „vădite preocupări intelectuale”, iar în spectacol erau distribuiți actorii Dida Solomon, George Calboreanu și George Vraca. În schimb, despre Mariana și ceilalți E. Lovinescu spunea că e „mediocră și vulgară”. Textele din placheta De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu conturează destul de limpede maniera poetică practicată, în linii mari aceeași în următoarele cărți. Lirica, mereu ancorată în realitate, putându-se numi chiar „poezie ocazională”, este declanșată de istoria în curs
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
și-au propus, programatic, o intelectualizare a poeziei în sensul lui Ion Barbu. Observându-se lucid în jurnalul său, ținut din tinerețe până la moarte, S. nota: „Primele mele defecte la o lucrare neretușată, proaspătă, sunt de obicei: vulgaritatea stringentă, prozaismul vulgar ori facilitatea frivolă, în care eul intim își dă pe față ce are mai rău. După reflexie, retușarea aduce o nobleță a atitudinii și a expresiei”. Cum toate poemele antume sunt rezultatul unei prelucrări intelectuale, reflexive, a primelor impulsuri, morbidețea
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
Morphologie (I-III, 1973-1978), ultimele în colaborare cu Adela-Mira Tănase; coordonează Le Français fondamental parlé (I-III, 1974-1977), împreună cu Anca Grădinescu și Maria Cusma. Mai realizează, pentru necesități didactice, o traducere a lucrării lui C. H. Grandgent, Introducere în latina vulgară (1958). T. a colaborat cu texte literare originale și eseuri în reviste din Franța și Belgia („Écrits de Paris”, „Études poétiques, littéraires et esthétiques”, „Mirèio”, „OC”, „SOL’AIR”, „Inédit”), iar în periodice românești („Altarul Banatului”, „Luceafărul”, „Tribuna tineretului”, „Națiunea română
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
au tradus în limba noilor conlocuitori Dar și unele ape mici și-au păstrat numele din substrat. S-ar putea pune întrebarea: ce valoare și ce semnificație are încercarea de a separa cuvintele traco-dacice de cele suprapuse ulterior, din latina vulgară, sau din slavă, când fondul lingvistic este același, fondul originar fiind cel indo-european? Se pare că cele provenite din substratul traco-dacic s-au păstrat de multe ori în forme mult mai apropiate de forma originară. Fiecare din aceste cuvinte au
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ironici, încăpățânați, mânioși, indisciplinați, mitomani și profitori. Se notează furturi frecvente. f) Perverșii instabili. Au o ereditate foarte încărcată, în special pe linie caracterială. Părinții sunt adesea tarați. Somnul este agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate psihopatică foarte încărcată. Manifestările au o tendință de apariție ciclică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau prin imitație. Coprolalie: limbaj grosolan, indecent, vulgar. Criză: schimbare bruscă de atitudine, comportament, cu caracter emoțional-afectiv zgomotos, de scurtă durată și intensitate variabilă, de regulă reversibilă. Culpabilitate: sentiment de vinovăție real sau imaginar trăit cu intensitate de bolnav. Degenerescență: degradare progresivă a personalității, psihic și somatic, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la romani) nu este simplă fantezie - cum susțin unii teoreticieni simandicoși 5. Conotațiile vulgare sunt păstrate mai ales datorită pronunției incorecte a cuvântului curriculum. Accentuarea primei silabe produce fonematic sugestii neplăcute, dar accentul trebuie pus, cum am
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la romani) nu este simplă fantezie - cum susțin unii teoreticieni simandicoși 5. Conotațiile vulgare sunt păstrate mai ales datorită pronunției incorecte a cuvântului curriculum. Accentuarea primei silabe produce fonematic sugestii neplăcute, dar accentul trebuie pus, cum am mai spus, în conformitate cu normele latinei clasice, pe penultima silabă. Așadar pronunțiile corecte sunt următoarele: curricólum, curricóla, curriculÄrum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang Publishing, New York, 2001. Dată fiind valoarea intrinsecă a acestei sinteze, multe dintre referințele și interpretările cuprinse în acest studiu sunt realizate în legătură cu opiniile avansate de autorii menționați. 5. Curulis era în latina clasică substantivul vulgar care desemna partea posterioară a omului; păstrarea ei în limba română este, poate, cel mai hazos argument în favoarea originii noastre latine. Sensul jignitor și peiorativ s-a păstrat până în zilele noastre în Oltenia. Nici o injurie nu poate fi mai mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al lui enkyklios paideia. Oricât ar părea de uimitor, aceasta desemna mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna, pur și simplu, „educație comună, curent, general primită” - așadar, „cultură generală”, „cultură de masă”. Totuși, nu „cultură vulgară”, căci nu era pentru oricine, ea fiind rezervată grecilor care, abandonați în „oceanele de barbarie” după prăbușirea Imperiului Macedonean, au considerat enkyklios paideia singura modalitate de a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curte. (Acestui „imbecil perfect” al italienilor îi corespunde germanicul Grobianus descris de Fr. Dedekind ș1549ț, omul prin excelență grosolan pe care autorul îl ironizează 28; acesta nu este decât un porco tedesco, un negativ al lui Cortegiano, ale cărui obiceiuri vulgare trebuiau evitate, o capodoperă de nesimțire; de la el a rămas epitetul „grobian”, care însă ar putea fi aplicat à rebours și eroilor rabelaisieni. Dar, cum veți vedea, grobianul s-ar putea naște foarte bine în societate, urmând principiile „pedagogiei negative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în sine, dar dăunează formării integrale a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format în perioada postbelică - trebuie adăugat seriei de naivi copilăroși amintiți anterior. El își „vindecă” vidul paideutic consumând produse minore și vulgare provenite din „cealaltă parte a prăpastiei culturale” sau, pur și simplu, din „cultura de masă”. Cunosc mulți ingineri remarcabili ce „iau de bune” Protocoalele Înțelepților Sionului și destui medici care sunt convinși că francmasoneria conduce lumea; și am întâlnit destui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politică, antimodernistă și anticapitalistă a anilor ’60 și ’7064. Acum sosise vremea bilanțului. În Teachers and Crisis: Urban School Reform and Teachers’ Work Culture (1992) Denis Carlson a inventariat efectele criticismului pedagogic asupra profesorilor 65. Concluziile sale au șocat. Marxismul „vulgar” și teoria reproducerii sociale făcuseră ravagii. Și alți factori contribuiseră la criza profesorilor și a școlilor urbane: pragmatismul „barbar”, teoriile weberiene ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și 1980
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și „teleevanghelismul”, în contrast cu insatisfacțiile și dezgustul pe care le iscă permanent parcurgerea unui curriculum formal. Dar această teză dovedește doar cât de vulgară devenise însăși critical pedagogy, care nu mai găsea un sprijin consistent în ideologia de stânga, cu himerele sale utopice și promisiunile de egalitarism și libertinism pedagogic. 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale”tc " 15.3.2. „Stafia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
De altfel, Ordinul Iluminaților există încă. Ceea ce nu înseamnă că i se pot atribui grozăviile satanice, anticatolice și antipapale care i se pun în seamă. Lucrarea lui Taguieff conține însă o remarcabilă radiografie a „culturii de masă” și a culturii vulgare răspândite prin cărți de duzină și mass-media (vezi trad. rom.: Iluminații: esoterism, teoria conspirației, extremism, traducere de C. Săvoiu, RAO International Publishing Company, București, 2007). 18. Conceptul de pensiere debole („gândire slabă”) a fost propus de gânditorul italian Gianni Vattimo
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]