1,547 matches
-
poeziei și-o dorește Labiș în momentele de reverie și de pace deplină ale naturii, prelungind seninătatea extazului: „Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți.” „Marile focuri” semnifică dezlănțuirea unei forțe primenitoare pe care poetul o poartă cu sine, ca element aparținând modelului sufletesc. Preferată rămâne pentru Labiș peștera tăinuită a sufletului: „Apoi cobor din nou prin
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. A trecut apoi prin limba latină sub forma de „creare” care Înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naște", Însă, În această formă, se referea exclusiv la creația divină, adică creația din nimic. Abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dintr-o rădăcină sanscrită - „kr” -, cu sensul de „a face” În accepția sa cea mai generală; a Îndeplini, a executa, a prepara, a produce, a folosi etc. A trecut apoi prin limba latină sub forma de „creare” care Înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naște", Însă, În această formă, se referea exclusiv la creația divină, adică creația din nimic. Abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur, de preoți și cântăreți bisericești, de dascăli și dieci. Există o strânsă legătură între colindele cântate la Crăciun, Anul Nou, Florii sau Paști și muzica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și de la Dumnezeu, el singur are facultatea de a crea în spirit sau de a zămisli cultură. Luând astfel natura ca linie de delimitare, putem spune despre cultură că e tot ceea ce creează omul cu elemente din natură, dar în afară de natură, în vederea necesităților practice sau a scopurilor ideale, potrivite cu firea lui proprie. Această definiție cât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
societatea națională. Autorul acestei teorii a fost acuzat de pesimism din pricina concluziei negative ce se poate trage, fără voia sa, pe seama vitalității viitoare a poporului german. Dar nu e mai puțin adevărat că o cultură moare cu poporul care a zămislit-o. Sunt cazuri însă când ea supraviețuiește ca putere fecundă pentru alte culturi și aceste cazuri le determină rasa și religia. Recunoașterea în rasa latină bunăoară face să supraviețuiască cultura antică într-o măsură oarecare. Dar rasa singură nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
etnologic sau sociologic, e mai mult statistic sau cantitativ. Dar, în definiția culturii, pe noi ne interesează în primul rând calitatea spirituală a valorilor ei și aceasta ne determină să ne concentrăm atenția asupra momentului creației și asupra factorilor care zămislesc cultura. Momentul acesta e esențial; celelalte sunt secundare. Căci după chipul creatorilor sunt plăsmuirile lor și după chipul plăsmuirilor acestora se modelează masele chemate la cultură. Lucrul acesta interesează cu deosebire religia. Dacă la temelia culturii vedem cu Burckhardt un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a defini, adică, în termenul de azi, aceea de a filosofa? Omul primordial, omul paradisiac e astfel o ființă completă, înzestrată cu divina capacitate de a produce în domeniul material și de a plăsmui în domeniul intelectual, adică de a zămisli civilizație și cultură. El apare în amețitoarea demnitate de colaborator al lui Dumnezeu, de continuator la opera creației, cu condiția ca toate să le îndeplinească în sensul și în rostul universal, rânduit de Ziditorul lumii. Iar când oamenii cad din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teolog, călugărul e filosof, călugărul e constructor, călugărul e zugrav, călugărul e melod și imnolog, călugărul e filolog, geograf și istoric, călugărul e chiar mare inventator și deschizător de drumuri în domeniul științei pozitive. În majoritatea lor, geniile care au zămislit această cultură sunt totodată sublime figuri contemplative ale Bisericii, sunt sfinții creștinismului. în Biserica lui Hristos, geniul, care reprezintă limita de sus a puterii omenești și sfințenia, care reprezintă consacrarea lui cu foc din cer, s-au unit în așa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spus, categoria celor necreștini. Pe când cei dintâi, prin actul de liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii. Cultura pe care o zămislesc are astfel un caracter antropocentric. Ea poate să fie indiferentă față de religie, critică față de religie, ostilă sau total negativă. Dar despre aceasta vom vorbi după ce vom discuta raportul influențelor. INFLUENȚELE Problema influențelor dintre religie și cultură are atâtea aspecte încât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
modul nostru de a simți, ea pare ceva impersonal și artificial. Admiri efectul artistic și uiți că ești în rugăciune de adorare. Bineînțeles, aceste restricții ortodoxe au repercusiuni dincolo de Biserică, în creația culturală. Nici în afară de cult popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de strălucirea și de amploarea artei statuare și a simfoniei occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și fericirea ei. Dumnezeu asemănându-se singur cu un artist, am putea spune că raportul față de capodopera sa care e lumea e acela al geniului față de opera pe care o zămislește. Precum arhitectul poartă mai întâi în gând forma ideală a casei ce se va construi ulterior în spațiu, Creatorul lumii poartă din eternitate în sine ideile tuturor lucrurilor care au fost, care sunt și care vor fi. Formele frumoase, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță își trag vigoarea toate operele de cultură și de civilizație ale spiritului, precum norii care înfloresc nemărginirea cerului și negurile greoaie, ce se târăsc pe fața pământului se zămislesc din aceeași sărată și amară respirație a mării. Nu e nevoie să introducem în considerațiile noastre nici o fantasmagorie științifică la fel cu aceea a inconștientului dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e lămurită în strofa următoare, unde renunțarea apare ca o desăvârșită impasibilitate, ca o plutire suverană peste patimile ce zac în voluptatea cărnii: Nu simt astfel nici junghiul dezbinării. Nici jugul dorului și nici fierbintea Crucificare a împreunării, Ci pururi zămislesc numai cu mintea. Dragostea erotică e considerată ca o „crucificare”, ca o răstignire cu sens întors față de cel creștin, ca o prăbușire în abisul morții, înfrîngerea ei prin renunțare și prin impasibilitate creează o nouă stare, de puritate spirituală, rostită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
erotică e considerată ca o „crucificare”, ca o răstignire cu sens întors față de cel creștin, ca o prăbușire în abisul morții, înfrîngerea ei prin renunțare și prin impasibilitate creează o nouă stare, de puritate spirituală, rostită prin versul: Ci pururi zămislesc numai cu mintea. Această liniște cucerită dincolo de uraganul antagonismelor carnale, în regiunea superioară a apatiei sau a nepătimirii, e totuna cu libertatea originală, de dinaintea păcatului. Omul trupesc a devenit om duhovnicesc, cum ar zice apostolul Pavel. Dar om duhovnicesc e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
duhovnicesc e cel care a biruit păcatul și s-a ridicat din nou în libertatea harului divin și a redevenit fiu al contemplației cerești. El e acum o ființă mântuită de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a contemplației ceea ce descoperă omul de un preț fără pereche e cunoașterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
an dureroasa lui singurătate. „O, Providență, fă numai o dată să-mi răsară și mie o zi curată de bucurie!” Dar ziua aceasta nu va veni niciodată. Tragică restriște pentru om, cerească transfigurare pentru geniu! Căci din infernul acesta s-au zămislit Simfonia IX și Missa solemnis, în care culminează opera lui. Simfonia IX întrupează în muzică ideea unui paradis lăuntric, pe care am găsit-o la Dostoievski, paradis ce s-ar putea realiza prin iubirea universală coborâtă în sufletele oamenilor. Sensul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur, de preoți și cântăreți bisericești, de dascăli și dieci. Există o strânsă legătură între colindele cântate la Crăciun, Anul Nou, Florii sau Paști și muzica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Beata culpa..., în "Predania", anul I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 10, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 82-83: "Mai bine ar fi fost, Iudo, de nu te-ai fi zămislit în pântecele maicii tale. Și bine ar fi fost de tine, vânzătorule, de nu te-ai fi născut" (În Sfânta și marea Joi, slava Canonului spălării picioarelor); "Iuda, cu adevărat, este fiul viperelor celor ce au mâncat mana în pustie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului său, a minții sale". Nu sînt iertați nici băieții culți sau fetele culte, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
colectiv, într-un discurs care-i definește. Un individ care se dorește autonom și crede că judecă independent este în realitate produs de ceva sau de cineva din afara sa, el este dependent de o putere, de contextul care l-a zămislit, nu poate fi rupt de socialul în care s-a format; RS sunt dependente de social, sunt uneori „prizonierele socialului” și joacă un rol important în organizarea și menținerea raporturilor sociale; sunt fasonate de aceste raporturi și vehiculează, uneori direct
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
și arhitectură, măsura originalității este și mai evidentă. A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce, a fi primul care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zămisli. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc. A fi creativ înseamnă a vedea același lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Atributul de creativ semnifică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
lui ființei și face că aceasta să vibreze odată cu toate celelalte lucruri, care, rămânând aceleași, sunt percepute, acum, cu o nouă intensitate și însoțite de o noi înțelesuri: Iar acum, din ruină și haosul simțurilor obișnuite, părea să se fi zămislit în mine un al șaselea, perfect. Activitatea lui îmi producea, totuși, o plăcere încă fizică, dar numai în măsura în care înțelegerea nu juca nici un rol în asta. În corp, mișcarea încetase deplin. Nici un mușchi nu tresărea, nici un nerv nu se mai tensionă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
teoria lui științifică despre romanul experimental, dar în realitate a scris romane profund melodramatice și simbolice. Gogol se considera un reformator social, un "geograf" al Rusiei, în timp ce, în practică, a scris romane și povestiri pline de creaturi fantastice și grotești, zămislite de imaginația iui. Este pur și simplu imposibil să punem temei pe studiul intențiilor autorului, deoarece acestea pot să nu reprezinte nici măcar un comentariu corect asupra operei lui și nu sunt, în cazul cel mai bun, mai mult decât un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în Epistola lui Pavel către evrei la 5,5-6: ,,Tot așa și Cristos nu și-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la cel ce i-a zis: «Tu ești fiul Meu, astăzi te-am zămislit». Și cum zice iarăși în alt loc: «Tu ești preot în veac după rînduiala lui Melchisedec»”. Dar Melchisedec era de neam arimin și nu ivrit, iar ei aveau rabini nu mari preoți, funcția de Mare Preot fiind specifică Frăției celui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]