7,506 matches
-
de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oțel se referă la un spațiu geografic foarte întins care cuprindea Valea Berheciului de la izvoare, pe amândouă părțile, până unde Dunavățul se varsă în Berheci, valea Dunavățului și a Dunaviciorului, valea Dobreana, Poiana unde a fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel mai vechi proces dintre urmașii lui Filipaș (Gavril Dunavăț și verii lui) și popa Onică din Fruntești și cu mai multe rude din Obârșie (Obârșia Berheciului) datează din 1565, când sunt atestate documentar cele două sate,Filipeni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
austriacă a declanșat un val de emigrări în Moldova în 1813-1814, din toată Bucovina, inclusiv din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Moldova în 1813-1814, din toată Bucovina, inclusiv din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1813-1814, din toată Bucovina, inclusiv din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din zona Dornelor. Anexe Dicționar Băjenar, -i - persoană care își părăsește vremelnică casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a exploatării Zare - partea superioară a unei coline Din zare în zare: Din (de la) pârâu pânș în zare - modalitate de delimitare a hotarelor și loturilor răzeșești Obcinș - formă de relief care desparte obârșia apelor curgătoare Obârșie - început (Obârșia Berheciului) Gurș - locul de vărsare (la gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Dobreana Trupul de moșie Dobreana făcea parte din moșia Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Decretul - lege privitor la expropriere și în cazul când cererea locuitorilor apelanți va fi găsită justă”. Nu s-a mai făcut nicio modificare și, din această cauză, mai mulți locuitori din satul Lunca au primit pământ pe Dealul Pârlituri, în zarea Ungurenilor, la distanță de 5-6 km de sat. Comisia a trecut la exproprierea și a celorlalte moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul verbal încheiat reiese că nici unul nu intră sub
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea chiar reîmpăduri natural. Se putea, în unele cazuri, ca după „răsprosie” runcul să fie „cultivat” cu sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reîmpăduri natural. Se putea, în unele cazuri, ca după „răsprosie” runcul să fie „cultivat” cu sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de terenul în posesie, în unele cazuri pornea de la apă către zare. Fără să știm cu siguranță dacă dania făcută în 1438 de domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dania făcută în 1438 de domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din valea Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, din zarea Coloneștilor la est, până în zarea Ungurenilor, Zlătarilor și Poenilor în apus. Evoluția moșiei Filipeni, determinată de asaltul marilor boieri asupra moșiei răzășești, a dusă la trecerea moșiei prin mai multe mâini, ajungând în 1692 în proprietatea lui Manolache Roset (Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din valea Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, din zarea Coloneștilor la est, până în zarea Ungurenilor, Zlătarilor și Poenilor în apus. Evoluția moșiei Filipeni, determinată de asaltul marilor boieri asupra moșiei răzășești, a dusă la trecerea moșiei prin mai multe mâini, ajungând în 1692 în proprietatea lui Manolache Roset (Rosetti), rămânând în proprietatea acestei familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de bour), pe scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în comuna Filipeni ne informează tot Toader Boca. Poștașul, un om din sat care nu șștia carte, pleca luni cu traista cu hârtii spre Bacău, pe josă peste zarea imașului, pe Iapa și peste Dealul Mare. Ajungea la Buhoci, lua de acolo hârtiile și le ducea la poștă, la Bacău, le lăsa acolo și le lua pe cele care trebuiau aduse la poștă la Buhoci și la Filipeni. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
opri tresărind, În timp ce, În spatele său, se ridicau strigătele Îngrozite ale străjerilor. În fața lor apăruse un uriaș bărbos, Înalt de mai bine de șase coți. Pe capul său monstruos, Împodobit cu o coroană, două cumplite fețe, opuse una alteia, scrutau Întreaga zare cu o dublă privire vicleană. Uriașul ședea Într-un tron masiv, sculptat, care se termina printr-un vârf din bronz, pe jumătate ascuns În noroiul albiei. Un bâzâit stăruitor răsuna În aer. Insectele, care Îi chinuiseră de-a lungul Întregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ascunsese o foaie. O găsise un străjer de gardă, Într-un balot de mătase, În aparență anonim. O citi pentru a nu știu câta oară. Încredeți-vă În lucrarea noastră, o Credincioși ai Iubirii, și primiți-i din cele patru zări pe cei ce vin să Îndeplinească planul. Mai Întâi va fi ridicat noul Templu, apoi porțile sale magnifice. Ultima va sosi corabia, care aduce măsura cea de necrezut. Acolo se află cheia comorii lui Frederic, care deschide poarta Împărăției Luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
a ajuns În această stare Întristătoare? Dante arătă mânios spre grupul de ticăloși care Încă se mai Încleștau unii cu alții. - Gloata asta nemernică s-a dezlănțuit ca un puhoi de nestăvilit Între zidurile noastre. A venit din cele patru zări ale Toscanei, atrasă de câștigurile lesnicioase pe care decăderea obiceiurilor, nepăsarea guvernanților, simonia preoților, corupția magistraților și ignoranța triumfală a Învățaților le promiteau. S-au stabilit pe străzile noastre după ce s-au revărsat din haznalele unde s-au adăpostit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru a Îndeplini porunca Împăratului. Dante Începea să Înțeleagă. - E unul din castelele lui Frederic? Una din fortărețele cu care Împăratul Își marca hotarele Împărăției? - Nu, nu la hotare, ci În Capitanata, În centrul provinciei, pe o Înălțime de unde, În zare, se vede țărmul mării. În plină lumină de Miazăzi. Castelul de la Santa Maria al Monte. Tremurând, bătrânul se ridicase, urmărit de privirile tuturor. Se apropie de peretele din fund, unde erau aliniate niște rafturi pline cu foi Înfășurate și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îl ofensase În persoana mamei adorate? Acea durere veche putea să fi inițiat o tragedie ce ucisese o stirpe și devastase imperiul. Până la ultimul ei act, care se desfășurase sub ochii săi, când la Florența sosiseră oameni din cele patru zări ale Pământului, numai ca să găsească masca Înghețată a morții. Iar orașul acela, orașul său, pe care Îl simțea palpitând dincolo de zidurile mânăstirii, era teatrul tuturor acestor fapte. Prin pereții care parcă se prăvăleau peste el, Închizându-i, pe Arrigo mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Văzând pe țărmul spectral Umbrele zilelor mii, epave fără cuvânt... O, regreta-vom anii Scurși atât de banal? Vezi tu ce albă e marea! Norii s-au spart și ceru-i de foc, Cu goale și galbene drumuri se-acoperă zarea. Zgomot de valuri la pupa, pe loc, Crește ca-ntr-un noptatec imn. În seara aceasta pornim.“ Scrisoare de la Amory, cu mențiunea „Brest, 11 ianuarie 1919“, către locotenentul T. P. D’Invilliers, Camp Gordon, Georgia: Dragă Baudelaire, Ne-am Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]