1,953 matches
-
ființa fără seamăn: mama. Purtătoare de viață, frumusețe și adevăr, mama păstrează și apără cu căldură și altruism, cu o continuă tinerețe fără bătrânețe, temeiul și bucuria de a avea copii, de a se împlini prin copii. Ea, mama, știe zbuciumul, lumina și puritatea în care vine pe lume fiul omului. Sub raza ei se deschid drumuri și se consfințesc destine. Copiii au însemnat și înseamnă iubirea între valorile existențiale, reazem de grai, de cinste, de dreptate, reazem de omenie, reazem
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de frumoasă/ și se trăgea din neam așa ales,/ Că lui nu-i prea dădea curajul ghes/ Să-i spună de tot chinu-i și tot jindul./ Dar pân’ la urmă vrednic ea găsindu-l,/ Văzând adică dragostea-i umilă/ și zbuciumul, a prins de dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inteligentă eșuează În viață din cauza unui comportament prostesc. Vă voi istorisi ceva din realitatea mea imediată, povestea unuia dintre elevii mei, un băiat strălucit, cu un coeficient de inteligență foarte ridicat, pus În Încurcătură de propriul său talent. În plin zbucium al adolescenței, a devenit conștient de capacitățile sale și s-a hotărât să profite de pe urma lor. Colegii i se păreau nătângi, iar profesorii - mediocri. Pentru că Îi plăcea să-i manipuleze pe ceilalți, a ajuns capul unei găști de băieți sătui
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
le analizez găsesc, cu mai mult sau mai puțin dramatism, unul dintre aceste elemente. Inadecvarea modulului - datorită rigidității, anacronismului, ignorării experienței, negării sensului de a trăi - sau o lipsă de eficiență a eului executiv, care răspunde de automatismele și de zbuciumul emoției. Sartre, care nu trebuie ocolit, spune - În această carte ilizibilă, dar absolut necesară care este L’idiot de la famille - că prostia este ideea transformată În materie inertă, gândirea transformată În mecanism. Un compatriot de-al său, Pierre Janet, un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Anul 1 de apariție a ziarului : 1917. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Iată cuprinsul câtorva numere din 1925: „M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și jurnal de criză 11. Fără Îndoială, relevant pentru studiul nostru centrat pe sinucidere este jurnalul de criză. Doar el (greu de găsit, de altminteri, În stare pură: nici un autor nu e capabil să noteze, Într-un jurnal intim, doar zbuciumul existenței sau doar fulgurația pură a ideii. Cazurile extreme, un Amiel, pentru prima situație sau Baudelaire, pentru a doua, rămân totuși rarisime. Notația aproape maniacală a lui Amiel, atent să capteze absolut totul, revenind de două sau mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care se prăbușesc peste ostași, armurile cavalerilor. Dar aici nu se pot distinge chipurile înspăimântate ale dușmanilor striviți, așa cum îi vedem în ilustrația foarte moralizatoare a povestirii lui Dumitru Almaș; doar caii au ochii măriți de groază, redând apolitic tot zbuciumul luptei. Rafinamentul imaginii care însoțește în general textul lui Neagu Djuvara a permis, și de această dată, ilustrației să preia foarte oportun funcția epică a divagațiilor textuale. În general, toate desenele concordă cu tonul povestirii: culori nuanțate, dispuse în pete
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și-o piardă,/ Căzând unei dureri cumplite pradă./ Să credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa dureri n-aveau să se mai vadă!/ Căzu bărbia-n piept cum cade-o bardă,/ Semeața frunte îndrăzni să capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica și Medoro, a trecutului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parțial adevărul mărturiei 85. V. Șalamov, autor al unor povestiri și poezii despre lagăr care au circulat în samizdat până în anul 1989, mărturisește că nu este ușor de abordat teribila experiență trăită. Șirul de interogații retorice din fragmentul următor comunică zbuciumul scriitorului, cauzat de presiunea celor trăite de el în detenție. Acel repetat "cum" din interogații reprezintă forma artistică, necesară oricărei reprezentări: Cum să zugrăvești legea decăderii? Cum să zugrăvești legea rezistenței la decădere? Cum să povestești despre faptul că doar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru că esențialul, din punct de vedere informativ, se află doar în mintea lui Zotov. El se străduiește să nu se dea de gol că a "înțeles" cine este oaspetele său, "înțelegerea" respectivă nefiind decât un semn al completei lui alienări. Zbuciumul sufletesc este în creștere. După șocul inițial ("Zotov simți că se frânge totul în el!"), tânărul locotenent începe să cugete, iar toate gândurile lui sunt izolate în paranteze, într-un ritm halucinant: (Așadar nu vine din încercuire. E un agent
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui este grăitoare pentru orbirea și lașitatea comune, de altfel, tuturor funcționarilor din sistem: "Nu eu condamnam! Și nici ancheta n-o conduceam eu! Eu semnalam doar bănuielile [...]. Eu nu făceam decât să-mi îndeplinesc o simplă datorie cetățenească"380. Zbuciumul reflectat în coșmarul său nu este un semn al trezirii conștiinței, ci este doar frica de judecată a acestui "om mic", nimic altceva decât un instrument tipic al regimului represiv. Romanul Primul cerc aduce în această discuție numeroase personaje care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
jafurilor comise”. El a fost multiplicat și trimis la Moscova; o copie trucată a fost difuzată și „în Basarabia pentru propagandă, spre a se demonstra populației din acel ținut că cetățenii români în România trăiesc o viață de teroare și zbucium”. Corespondentul Agenției Tass primise între timp misiunea de a întocmi liste nominale cu victimele care rezultaseră în urma agresiunilor, acordându-se o „deosebită atenție evreilor”. Este cunoscut faptul că Moscova trimitea agenți în România pe două căi: parașutare și treceri clandestine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
umfle valuri crete peste țărm, Ca toate să se schimbe ori să piară; Își smulge părul alb pe care-n furie Rafalele i-l iau și-l spulberă-n nimic, Și-ncearcă-n mica-i lume-umană să desfidă Luptîndele în zbucium ploi și vînt. Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
n-o să-ți pară rău De-aceste vorbe. Rogu-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe și steaguri, Cordelia, Doctorul, curteni, soldați) CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ne poartă în spinare ca pe copiii lui, ne adăpostește, ne hrănește și ne bucură privirea cu frumusețile sale. Hai să-l salvăm, copii! SCRISOARE PENTRU PĂMÂNT Dragă Pământule, O nouă primăvară sparge zorile albe de până acum, un nou zbucium de viață sălbatică pune stăpânire pe flori, pe ramuri și pe toate vietățile acestui pământ. În această primăvară frumoasă, când întreaga natură se pregătește pentru aniversarea ta, parcă mult mai veselă și mai frumoasă ca de obicei, ne îndreptăm și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
sentimentului morții) rolul de factor de echilibru, absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie și de zbucium inutil sub glaucul ochi al neantului". "Omenia" constituie de fapt, pentru Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori) o indiscutabilă autoritate. Mai mult, "omenia" pare a fi văzută, aici, ca reprezentând finalitatea morală a culturii înseși
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de apariția unui factor neprevăzut un grup de vilegiaturiști (oameni neancorați în peisaj) ce aduc lui Bizu vestea senzațională că un "rumân" oarecare s-a spânzurat de crengile copacului "sub care el însuși se așezase odinioară, într-o clipă de zbucium". Profund tulburat, fiul armurierului începe să se gândească "la trecutul lui", pe care încearcă să și-l amintească mai întâi în mod conștient, cu ajutorul imaginilor adânc întipărite în minte. Rezultatul acestei rememorări voluntare se dovedește a fi chiar biografia schițată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
opune așadar procreației ("din satisfacție nu ies poezii", ies "copii"), și nu prin cine știe ce efort de voință, ci în mod natural, ca un dat ineluctabil ("nu suferim ca să scriem poezii", "scriem pentru că suntem făcuți așa și pentru că lirismul iese din zbucium")138. Ca atare, pentru eroul lovinescian creația e un proces natural, organic ("scrisese cum fac cireșii, cireșe și zarzării, zarzăre: pentru că nu pot face altceva"), fără legătură cu lumea din jur, pe care poetul, de cele mai multe ori, nici măcar n-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
griji multe, foarte multe, timp liber-ioc. Prins în avalanșa grijilor, s-a rostogolit odată cu ele, fără a ști nici măcar când și pe unde au trecut. Categoric nu pot servi nimănui ca etalon! Anii aceștia au avut o încărcătură prea mare; zbucium permanent, nici nu a avut timp să respire. S-au dat și ei de-a dura și au dispărut, tot așa de repede precum au venit. Bătrânețea: alopecie, dioptrii, otită, riduri, falsă dantură, sciatică, palpitații, reumatism, baston... Rămâne totuși o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare. Ultimele două versuri ale acestei secvențe creează o imagine contrastivă între efeme ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze, fără iluzii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a dus, probabil, și la discrepanța oarecum paradoxală între caracterul progresist al acțiunilor sale în domeniul învățământului și atitudinea cu totul refractară față de activitatea revoluționară de la 1848 sau față de Unirea Principatelor. Fire profund clasică, Asachi nu a putut fi adeptul zbuciumului pașoptist, care contrasta puternic cu idealul de armonie și echilibru. Indiferent însă de opțiunile sale politice, meritele sale în promovarea culturii rămân indiscutabile, după cum indiscutabil rămâne și atașamentul său față de valorile clasice. IV.3. Grigore Alexandrescu Opera poetică a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
am zice să zboare la nemurire."220 Dincolo însă de aceasta, există aspecte concrete ale textului care îndreptățesc cititorul să-l considere o critică la adresa romantismului, cum ar fi descriere savuroasă a înfățișării acestui Sarsailă, descriere ce subminează ironic neliniștea, zbuciumul sau aspectul fizic neîngrijit: "...mai întâi de toate trebuie să fiu fără căpătâi, ca să zică că sunt slobod [...] în camara mea cu cât va fi mai nemăturat, cu atâta o să dau un ton că prea puțin mă gândesc la lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și vaiete, apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor o tabără sângeroasă, fluierul o trâmbiță de-ale mari; e numai grozăvii și potoape domnul Sarsailă." Așadar, simplitate și armonie vs. dezlănțuirea forțelor, solar vs. demonic, idilism vs. zbucium. Prin atașamentul față de primele trăsături din seria de dihotomii, scriitorul se dovedește profund clasic. Este ceea ce atestă și concluzia moralizatoare care pune accentul pe rafinarea talentului prin studiu: "Copii, câți învățați carte, feriți-vă ca de altă aia să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]