1,495 matches
-
pentru mine, imaginea celor doi bărbați din familie, pe care i-am așteptat cu atâta drag zeci de ani. Erau ca două fantome, slabi până la limită, tata era cu corpul micșorat, cu obrazul scofâlcit, dinții incisivi erau proeminenți, cu niște zdrențe de haine „să nu le iei de pe jos”. Desigur, bucuria revederii și faptul că au scăpat de acest interminabil calvar de iad, au dominat sentimentele. Mulțumirea că suntem iar împreună a umplut inima tuturor și celor care au venit și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Îmbrăcămintea necesară, după sezon. - Două rânduri de rufe. - Veselă pentru masă. - Cazarmament complect. Evreii din detașamentul de pe lângă acest Batalion, trimiși de Cercul de Recrutare Iași, nu numai că nu au acest echipament, dar umblă: desculți, desbrăcați complect, abea au câteva zdrențe cu care își acoperă organele genitale. Din tot echipamentul celor 450 câți sunt în detașament, nu s’ar putea echipa în condițiuni bune nici un număr de 20 evrei. Din această cauză, se rănesc în timpul lucrului și trebuesc ținuți câte 2-3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și, finalmente, predându-i-se. Revenind la Testamentul arghezian, se poate remarca imediat că atmosfera e cam sumbră, că străbunii sunt cam crunți, în primitivismul lor arhaic și în durerea „surdă și amară” pe care au trebuit s-o îndure. Zdrențele, veninul, ocara, cenușa morților, bubele, mucegaiurile și noroiul, ciorchinele de negi invocat ca element al comparației, durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
violență: în cele mai multe cazuri, conștiința individului se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
elemente șocante din cotidian: Paraziții și BUG Mafia, viața de cartier cu limbajul ei specific, hip-hop, grafitti, cyber-punk etc. Ilustrativ este poemul A doua plângere a lui Ianuș: „Unde vrei să ajungi, România? Ești atât de urâtă / Ai ajuns o zdreanță, o hârtie igienică folosită... / Ești urâtă ca moartea / ...ca noaptea.” Fracturismul lui continuă optzecismul lui Cărtărescu măcar prin linia onirică („ne-om îngropa în stomacul tău cald / și am trăi într-un vis uriaș, într-o altă istorie”), dar, paradoxal
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care-și bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
de fanatic revoluționar. În spiritul eticii eroilor lui Malraux și ai lui Sartre, condamnatul își spune că, de vreme ce nimeni nu-i poate lua putința de alegere între a muri demn sau nedemn, adică între a rămâne om sau a deveni zdreanță, opțiunea pentru demnitate e singura suportabilă. Puterea de a și-o asuma îi procură un sentiment fericit, de libertate interioară. Scrierea există și într-o versiune dramatică, reprezentată sub titlul Cu fața la zid. Încă de la primele sale volume de articole, intitulate
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
la fiert cu apă rece, se spumuiește bine de două - trei ori, apoi se adaugă zarzavatul tocat cubulețe, se lasă la fiert timp de jumătate de oră, adăugăm orezul, apoi sarea. Când orezul este pe jumătate fiert, adăugăm în ciorbă zdrențele din trei ouă bătute cu puțină făină. Borșul acru se fierbe separat cu puțină sare și leuștean, apoi se adaugă la ciorbă, lăsăm să dea un clocot, dăm deoparte, punem verdeața toată, dăm gust de sare, piper și dregem cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fără finalitate; a fabrica pornind de la nimic; a-și rula țigara, a lua un foc, a fuma cu lentoare; a aprinde focul, a tăia un dovlecel, a face o masă; a construi în locuința sa sihastră o întreagă arhitectură de zdrențe 53. Întrebarea e dacă putem transfera o asemenea antropologie a sărăciei în spațiul literaturii. Las la o parte aplicațiile metaforice - când spunem despre o literatură că e săracă ca să denumim un grad relativ de precaritate instituțională (are mai puține realizări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vorba de aceeași tendință pe care am putut să o constatăm în relatările arheologice ale lui Bolliac, de a convoca două figuri paralele, unele care evocă duritatea materiei care înfruntă secolele, cealaltă care ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a acestei imaginații care vorbește în același timp despre materie și despre ruina sa. Scriitorul vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
haine de deținut, zeghe, pantaloni, pufoaică? Când anume? Când ați ajuns la Salcia? S. Ț.: La Salcia am primit doar zeghe. Abia mai târziu, când am ajuns la Periprava, ne-au dat pufoaice, dar târziu de tot și erau numai zdrențe. Restul, pantaloni, dar erau subțiri de-ți tremura fundul în ei. Însă ne dezbrăcau de pufoaică iarna, în sensul că, dacă ne lăsau așa cu pufoaica pe noi, spuneau că stăm pentru că ne este cald și erai forțat să muncești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de N. Filimon în care gloatele țărănești fac demonstrație „justițiarului" Dinu Păturică, cunoscutul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fatală față de K., dispariția sa nu este totuși mai puțin sigură 573. Luându-ne după un fragment, s-ar părea că K. cunoaște aceeași decădere ca și Karl Rossmann: imposibila sa integrare îl transformă în paria, în mizerabil, îmbrăcat în "zdrențe, fără căptușeală și într-un hal de-ți făcea frică, în cârdășie cu o Pepi care trebuia probabil să-l întrețină". Mama lui Gerstacker, căruțașul, sărac și care bombănește mereu spunea că acest om nu trebuia lăsat să meargă spre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
septembrie 1920, în care îi evocă pe evreii din Est care sunt în situație de emigrare și care își petrec noaptea la un hotel de noapte, într-o dezordine de nedescris, cu copii care mișună peste tot, cu hainele murdare, zdrențe de călătorie pline de sudoare umană, el evocă nostalgic, în ciuda aspectelor mizerabile faptul că ei "formează un singur popor". Dar o asemenea căldură umană, pentru cel care ezită mereu să treacă pragul, în ciuda dorinței lui puternice de o face, e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dacă aș fi fost lăsat liber să fiu ce vreau, aș fi ales să fiu un mărunt evreu din Est într-un colț al sălii, fără nici o umbră de îngrijorare; tatăl discută în mijloc cu bărbații, mama, înfofolită scotocește printre zdrențele de călătorie, sora sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră, chiar între
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
n-a fost plăcut. Cantitatea de mâncare primită depindea nu doar de locul unde deportații munceau, ci și de cât de bine munceau, așa cum povestește Ignaz Fisher: în cel mai scurt timp, am slăbit mult, eram schelete umane îmbrăcate în zdrențe, cu o privire obosită și fără speranță. în același timp eram obligați să muncim, deoarece cei care nu îndeplineau normele zilnice nu primeau pâine care, și așa era destul de puțină. O mașină nu merge fără benzină, dar un deportat trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o mie de oameni, iar cine a apucat să urce În vagon s-a spălat cu apă rece. Într-o altă parte a curții au rămas separat mormane de cadavre, un grup de muribunzi și sute de evrei Îmbrăcați În zdrențele lor, care nu au reușit să se spele, deoarece la ora 6 a intrat În vigoare interzicerea circulației pe străzi pentru evrei. Tratarea evreilor a Încetat imediat. Delegații Comunității, care erau dispuși să aducă lenjerie, au fost obligați să părăsească
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
peste gardul cimitirului șevreiescț lângă gropile ce erau pregătite cu mult Înainte, fără a se ști cu ce scop”108. „Jumătate din noi am rămas complet goi”, a descris situația inginerul Schleier XE "Schleier, Israel" , iar ceilalți „au rămas cu zdrențele pe ei Îngrămădiți În altă parte a curții regimentului”109. Cei deparazitați, spălați cu furtunuri au rămas În timpul nopții În curte, sub pază strictă, și s-au culcat pe planșeul de ciment sau pe pământ. A fost o noapte rece
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Râbnița. 4. Coloanele de evrei, cari trec Nistrul dela West spre Est, poposind în Râbnița, sunt de o slăbiciune fizică, în urma marșurilor, atât de avansată, încât traseul parcurs de ele este marcat prin numeroase morminte. Insectele forfotesc fără număr pe zdrențele lor murdare, iar chipurile oamenilor, supte de foame, dovedesc prezența bolilor. În curțile unde sunt parcați, sub paza jandarmilor, se formează surse de infecție și microbi. În jurul fântânelor acești evrei vin în contact cu populația și-i pot trece astfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
secții: a). Secția strângerii pieilor și a metalelor, părului, ca și celorlalte produse dela abator; b). Secția colectării și împachetării ouălelor, ca și ambalajul de tot felul de produse; c). Secția colectării metalelor neferoase, a fiarelor vechi, a maculaturei, a zdrențelor, a reziduurilor de orice fel, a oaselor, pufului și fulgilor; d). Secția pentru colectarea lânei, a pieilor de Karakul și păstrarea lor; e). Secția atelierelor de croitorie; f). Secția atelierelor de cizmărie; g). Secția atelierelor de lenjerie; h). Secția magazinelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că se găsesc la aproape jumătate din cei internați. De asemenea, sunt frecvente cazuri de tuberculoză pectorală. Aceștia, cu toate că sunt separați, nu primesc nici o îngrijrie medicală, întrucât lipsesc cu desăvârșire medicamentele. 5. Îmbrăcăminte. 90% din cei internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare aceste zdrențe, producând astfel o impresie cât se poate de urâtă. Numai 10% dintre cei internați au îmbrăcăminte acceptabilă. Aceștia fiind și cei mai bogați. 6. Hrana. Aceasta este cu desăvârșire insuficientă și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare aceste zdrențe, producând astfel o impresie cât se poate de urâtă. Numai 10% dintre cei internați au îmbrăcăminte acceptabilă. Aceștia fiind și cei mai bogați. 6. Hrana. Aceasta este cu desăvârșire insuficientă și de cea mai proastă calitate. Cu ajutoarele primite de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
are nimic de reproșat. Așa a fost să fie. Marea lui pasiune - istoria - l-a doborât ca un tăvălug, dar Stanciu Stroia - de la a cărui naștere s-au scurs deja o sută de ani - s-a ridicat de la pământ, în zdrențe de deținut, și a mers mai departe. Și-a reluat meseria, și-a crescut nepoții și acum - în 2005 - ne dă de știre că totul poate fi înregistrat. Chiar și inexplicabilul. Aflăm în capitolul al treilea că doctorul Stroia a
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]