3,844 matches
-
a dat următorul act guvernamental. împăratul Isac II Angelos, luând în căsătorie pe fiica, numai de zece ani, a regelui Ungariei Bela III, nu putuse câștiga consentimentul acestui din urmă decât numai c-o mare sumă de bani, iar drept zestre nu primi nimic alt decât petecul de pământ de la Nissa pân-la marginea ungurească, ocupat pe nedrept de acest rege în zilele lui Andronic împărat. Pentru ridicarea marii sume ce avea a da Ungariei și pentru a întîmpina fastuoasele cheltuieli de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și regulară prin tratat și soarta orașelor Anchialos și Mesembria, care adevărat că erau cu dreptul ale statului româno-bulgar, dar trecuseră de câțiva ani sub domnia romeică, iar acuma le trecea împăratului Mihail în deplina proprietate a regelui Constantin, ca zestre a miresei pețite. Cât despre încuscrirea făgăduită, împăratul se ținu de cuvânt cu bună-credință și întovărăși el chiar, împreună cu patriarhul, pe nepoată-sa până la orașul Silyvria, de unde o trimise înainte la regele româno-bulgar tot cu acea pompă și cu zestre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zestre a miresei pețite. Cât despre încuscrirea făgăduită, împăratul se ținu de cuvânt cu bună-credință și întovărăși el chiar, împreună cu patriarhul, pe nepoată-sa până la orașul Silyvria, de unde o trimise înainte la regele româno-bulgar tot cu acea pompă și cu zestre de daruri. Dar nu atât de scrupulos a fost împăratul cu darea îndărăt a făgăduitelor două orașe maritime care, precum se-ngrijea, le-ar fi servit romîno-bulgarilor ca puncte de razim pentru incursiuni în împărăția romeică și ar fi devenit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un mare sacrificiu, el trimise la turnătoria de bani din Adrianopol toate uneltele și vasele sale de argint și de aur și cu tot atâta resignație trimise și soția sa, împărăteasa Maria, toate podoabele ei din metal prețios, primite de zestre, ca să se bată bani din ele. Astfel izbuti să înjghebe cheltuielele pentru a pune în starea cuvenită câteva mii de oameni și a-i pune în campanie, după care el, plin de încredere, se îndreptă mai întîi spre Adrianopole, unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a se zidi biserica catedrală cât și pentru a înzestra îndeajuns episcopia întemeiată pentru ținutul cumanilor. În urmarea acestora Grigorie IX îl îndemnă în anul 1234 la îndeplinirea făgăduinței sale, desi făcută în termeni generali, și ceru de la dânsul zestre mare de moșii pentru biserica catedrală a noii dieceze ce avea a se zidi, pe care moșii regele să le cumpere din tributul țării, pentru că patronatul bisericei se cuvenea ș-așa esclusiv numai regelui și pentru că din acest patronat decurgea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artei dramatice. Am făcut o-ndegetare și mai sus asupra modului cu care poate să lucre natura și aici cu mult înaintea talentului. Tonul sonor și plin de sunet, precum și tonul însuflețit (seelenhaft), care de sine deja oglindează internul sufletului, sunt zestrea cea mare care poate să i-o acorde natura unui actor și în această a două sferă. Și această zestre actorul are de datorie de-a o face în aceeași măsură proprietate a spiritului său cum trebuie să supuie proprietăței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înaintea talentului. Tonul sonor și plin de sunet, precum și tonul însuflețit (seelenhaft), care de sine deja oglindează internul sufletului, sunt zestrea cea mare care poate să i-o acorde natura unui actor și în această a două sferă. Și această zestre actorul are de datorie de-a o face în aceeași măsură proprietate a spiritului său cum trebuie să supuie proprietăței sale pe un corp bine format și cum trebuie să-și ridice o structură de față nobilă ce-ar posede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul se întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul e numai atuncea un artist când poate să țină figurele create de fantazia lui c-o siguranță atât de mare încît, în durata esecuțiunii lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rase tinere de orice origine ar fi, dar un pericol mare de-a asimila rase bătrâne, cari au trecut prin o înaltă civilizație și prin mare corupție, și cari în decursul vieții lor și-au pierdut pe de-a pururea zestrea sănătății fizice și morale. Și cum să nu fie așa? Plebea aceasta e recrutată din Bizanț, din împărăția grecească a Răsăritului. Trebuie să-și reprezinte cineva istoria acestei împărății, mia de ani de crime scârboase, de mizerii, de demagogie, trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suporta efectele morale ale tratamentului de care a avut parte imigrațiunea transdanubiană pe când trăia încă sub turci. Aceeași lipsă de respect pentru orice element tradițional al vieții publice pe care evreii o arată în aproape toate țările au fost și zestrea politică a roșiilor la noi în țară. Și acestei lipse de pietate pentru elementele moștenite ale vieței noastre naționale, acestui daltonism oarecum față cu calitățile și natura poporului nostru, îi datoresc succesele lor de pîn' acum. [24 octombrie 1882] ["DE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jețurile din Adunare, cu un cuvânt tot ce sărmana vale a Dunării au avut de oferit meritului sau talentului, tot ce d. Brătianu a monopolizat pentru creaturile sale. Toate trebuiesc păstrate în mâna Pătărlăgenilor și Costineștilor, toate trebuie să rămâie zestre inatacabilă a nulităților, o schimbare de guvern să nu mai fie cu putință; arhiliberalii au devenit arhiconservatori în ceea ce-i privește și nu se sfiesc nici înaintea... dictaturei personale a d-lui Brătianu. Credem că cititorul care e deprins cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi început între Viena și București; al doilea, de-a nimici cele din urmă rămășițe de independență și de control cari le mai dădeau alegerile pîn' acum. Pîn' acum colegiul al Iv-lea și al III-lea erau aproape pururea zestre guvernamentală; unul e condus la urnă de subprefecți, celălalt de șefii gardei civice; colegiul al Ii-lea e asemenea espus presiunilor celor mai nerușinate și tentațiunilor imorale; cestiunea e deci a se nimici și colegiul I, tăria a o mână
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cîmpineanu a avut un vot mai puțin decum se cere. Dar au votat pentru d. Cîmpineanu oameni cari n-aveau dreptul. Cel întîi, d. Eugeniu Stătescu. D-sa a votat în calitate de proprietar în comuna Balotești (plasa Snagov ). Acea proprietate de zestre nemaifiind a d-sale, nu mai putea vota în calitate de proprietar al unei moșii străine. Indignarea alegătorilor, văzând că însuși ministrul justiției, consilierul M. Sale, fraudează legea c-un cinism nemaipomenit, a fost atât de mare încît din toate părțile răsună
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apoi aminte de suplantarea romanilor în Bizanț de către greci și de mizeria morală și intelectuală care s-a încuibat acolo timp de-o mie de ani. Peste el vin turcii cari se contagiază de putrefacțiunea acestui imperiu și - cu toată zestrea lor umană de probitate și vitejie - putrezesc în câteva sute de ani ca de ciumă. Cum? Această mizerie seculară, această corupție seculară, această pungășie și acest spionaj secular să fi trecut fără a lăsa urme în organizația fizică și morală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fizică, abstracție făcând de daltonismul intelectual pentru tot ce e virtute, pentru tot ce e onestitate, pudoare. De ce grecii sunt miopi? Pentru că în anticitate ochiul lor nu putea pricepe nici toate culorile, chiar Homer nu le cunoaște pe toate, pentru că zestrea lor fiziologică e din altă epocă a pământului și ochii lor fizici au fost epuizați de civilizația bizantină și nu mai pot ține pas cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevăratele fundamente ale religiei lui. Și mai sunt și clonele... Știi bine că Abația nu permite niciodată accesul la prima generație de clone. Nu știm cine sunt, de unde provin. După o generație de împerecheri aleatorii, e greu să mai reconstitui zestrea genetică a populației inițiale. Studiile noastre arată însă destul de clar că pe Lumile Agricole se folosesc cam aceleași seturi de clone. Dar informațiile noastre nu pot fi acceptate pe deplin fiindcă știi prea bine că nimeni nu a putut vreodată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fie se vor fi convertit la protoreligia lui. Era un calcul care lui i se părea elementar. Nu înțelegea de ce nu fusese folosit până acum de Abație. Singurul argument de care pomenise pe departe Isidor se referea la posibilitatea descompletării zestrei genetice a populației prin dispariția atât de timpurie a unor întregi linii de sânge. Dar, pe de altă parte, Crey ținea chiar acum în mână micul proiector, care afișa pe tavanul curb al cabinei sale un capitol anost din Manualul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
părea pregătit pentru asemenea gânduri. ― Deși eu nu o văd ca pe o întrecere, am să-ți dau aceeași șansă ca și lor. Am să-ți împărtășesc cel mai bine păstrat secret al Abației. Te-ai întrebat vreodată care este zestrea genetică pe care o reproducem mereu în Satul de Clone? ― Știi bine că da. Te-am întrebat și pe tine. ― Iar eu nu ți-am răspuns pentru că asta este provocarea ultimă a unui Abate. Nici noi nu știm care au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
identitatea presupusă a Sfântului Augustin. După toate cele citite în numai câteva minute, credința fundamentală a Frontului Adevăratei Biserici nu mai părea o gogoriță. Dacă fondatorul Abației fusese într-adevăr ceea ce scria acolo, dacă rezervorul de clone al Abației era zestrea genetică originală a celor O Mie de Voluntari, iar presimțirea pe care o avea în legătură cu semnificația augustinei se adeverea, atunci nu mai încăpea nici o îndoială că Abația deținea cu adevărat cea mai importantă armă din Univers, că după ce ea va
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o relație tată-fiică, acest lucru era atât de improbabil, încît nici nu merita luat în seamă. Iarăși mințise, aruncând în felul ăsta o umbră de îndoială și asupra mărturisirii parțiale a faptului că tinerii din Satul de Clone reprezentau probabil zestrea genetică inițială a tuturor Lumilor Agricole. Quintul bătu la ușa Abatelui și abia după ce păși în cabinet își dădu seama că, preocupat de gândurile sale, nu se întrebase nici o clipă ce anume îl făcuse pe Radoslav să-l cheme la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
voi înțelege niciodată. După cum nu înțeleg nici chestia aia cu rezervorul de sfinți, încheie Kasser pe un ton voit șăgalnic. Abatele se prefăcu înfuriat. - N-ai dreptate, lucrul ăsta a funcționat. Am văzut cu ochii mei cum, clonă după clonă, zestrea genetică a Sfântului Augustin cel Nou a acces la mântuire, împlinind în același timp și învățăturile Sfântului Augustin din Hippona. Aici nu e nimic de înțeles, e un fenomen la fel de natural precum creșterea plantelor sau digestia alimentelor! Am demonstrat asta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din viața de pe Pământ a colonelului Johansson. Fără ca vreunul din ei să-și dea seama, discuția alunecase apoi spre crezul ciudat împărtășit de Oksana, care era convinsă că salvarea pe termen lung a clonelor nu poate veni decât din îmbogățirea zestrei genetice a celor care împărtășesc idealurile lor. Deși mai era o soluție... Ca și cum i-ar fi citit gândurile, Barna îl întrebă. - Și chiar crezi că piatra de care ne-au vorbit informatorii este aparatul acela...? Cum îl numeau? - Alambicul de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care ne-au vorbit informatorii este aparatul acela...? Cum îl numeau? - Alambicul de Dumnezei... - Da, alambicul ăsta... Chiar crezi că se află în oraș? Johansson aprobă mut. - Rămân totuși o sumedenie de probleme. Ce e de făcut dacă nu găsim zestrea originală a Sfântului Augustin cel Nou? Ce ne facem dacă nu reușim să folosim Alambicul ăla? Dar dacă...? - Te văicărești ca o babă. - Nu-i adevărat. Pun doar câteva întrebări care ar trebui să ne scutească de necazuri. - Numai certitudinile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lumină, lăsând să se citească bucuria unei înțelegeri depline. - Știu! Iarăși vrei să-mi spui că în mod voit sau inconștient vor încerca să-l recreeze pe Sfântul Augustin cel Nou. Din fericire, știm amândoi că așa ceva nu se poate. Zestrea lui genetică nu mai există niciunde în Univers. Abatele clătină dezaprobator din cap. - Presupunerea asta e destul de șubredă. Sacul cu pletele Sfântului Augustin a fost distrus probabil, odată cu Alambicul, în explozia care a pârjolit Abația. Pe Planetele Agricole e greu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Transilvaniei, a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași (Ciobănel, 2002: 267). Șezătorile, foarte apreciate în sat, erau atât un prilej de muncă pentru femei, cât și unul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]