3,414 matches
-
la revedere de la doamna Mariana, a cărei fiică a început să butoneze iarăși telefonul, de la muncitorul cazangiu, soția taximetristului și inginerul proiectant. Ne spunem că ne vom revedea și anul viitor, dacă „Sfântul o va dori”. Ne abandonăm iarăși străzii zgomotoase, obosiți și fericiți, după șapte ore de comuniune umană. 26 octombrie 2012, ora 15.30 Zona de comerț cu obiecte religioase. Moda produselor de mănăstire. Tendințele bio-eco se accentuează. Transmisia în direct a slujbei. Spectacolul clopotelor. De-a lungul rândului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plimbării din apropiere. Iar la întoarcerea la pensiunea unde am locuit temporar, în jurul orei două din noapte, tineri și mai puțin tineri din Nicula, Gherla și din alte localități din zonă luaseră în stăpânire drumul de acces spre mănăstire, profitând zgomotos de toate atracțiile tonetelor vânzătorilor ambulanți, risipite de-a lungul acestuia. 15 august 2013 Reîntâlnesc vechi cunoștințe : călugării sound system și vânzătorul de pachete miraculoase. Rromii de la Iași, la Nicula. Comunicatul oficial al Jandarmeriei. Cum arată poiana de la Nicula după
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Un mare interes este legat de dimensiunile economice ale pelerinajului. Există o anumită obsesie a imaginii de ansamblu : trebuie ca totul să „iasă bine”, se vorbește deschis despre „pete pe sărbătoarea Sfintei Parascheva”, referință la cerșetorie, hoții de buzunare sau zgomotoase distracții populare. Presa centrală acordă mai multă importanță „faptului divers” și senzaționalului, precum și, in extenso, rolului Bisericii în ansamblul societății românești contemporane. Sunt vehiculate diverse imagini și stereotipuri ale „poporului credincios” : ignorant, superstițios, care își caută alinarea suferințelor trupești și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acesta și îl acuză pe Faddei, indirect, pentru moartea Matrionei. Un alt comentariu evaluativ este deosebit de celelalte prin faptul că trădează identitatea de fost deținut a naratorului, marcată de sechele privind relația cu autoritățile care se manifestă prin apariții nocturne zgomotoase: "E foarte neplăcut când vin noaptea la tine zgomotoși și în mantale"305. În virtutea unei mari distanțe temporale față de sine ca personaj, naratorul din Mâna dreaptă își evaluează drastic aspectul fizic, marcat de boală și de traiul în lagăr: Arătam
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Matrionei. Un alt comentariu evaluativ este deosebit de celelalte prin faptul că trădează identitatea de fost deținut a naratorului, marcată de sechele privind relația cu autoritățile care se manifestă prin apariții nocturne zgomotoase: "E foarte neplăcut când vin noaptea la tine zgomotoși și în mantale"305. În virtutea unei mari distanțe temporale față de sine ca personaj, naratorul din Mâna dreaptă își evaluează drastic aspectul fizic, marcat de boală și de traiul în lagăr: Arătam jalnic. Fața mea trasă întipărise toate cele îndurate: ridurile
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se scuza fără chef. În timp ce vorbea, mai dădea cîte un pahar cu rachiu peste cap. Călugării înghițeau în sec și mestecau agale, fără tragere de inimă ca și cu gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Prin martie apela tot mai des la oxigen. Nu, nu, cumătră, vorbea pentru el. Ți-am spus, vii după Paști. După ce voi spune "Hristos a înviat!", după ce voi ciocni ouă roșii cu toți ai mei. Respirația îi era rapidă și zgomotoasă. Ochii au căpătat străluciri stranii. La vederea celor dragi zîmbea larg și se încuraja: Eh, mă încearcă, dar jur, nu plec pînă nu aud "Hristos a înviat!". Apoi, facă-se voia lui Dumnezeu! Dar mai întîi să se facă puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lumea pentru o fracțiune de secundă sau de veac. Spre deosebire de gobăile care scurmă în drum, nesimțite și total lipsite de respect pentru demnitarul ce le onora cu prezența sa, cîinii, ființe nobile, inteligente și grijulii cu teritoriul aferent lor, salutau zgomotos intrusul și, cînd acesta li se adresează cu suficient respect, se potolesc ca prin farmec. Unii chiar dau din coadă și sînt gata să converseze în orice domeniu pe care doresc eu să-l abordez. Măi, frumosule, așa-i că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui Israel în epoca regilor și a profeților Ultimul său discurs prevestește ruina "țarinilor cele frumoase, a viilor rodnice"; "în toate casele de petrecere și în vesela cetate" vor crește spini și ciulini "căci palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasă, părăsită." (32: 9-14). 119. Făgăduința dată lui Ieremia Originar dintr-o familie de preoți, Ieremia și-a asumat vocația în ~ 626 și a practicat-o, cu întreruperi, timp de patru decenii, într-un pasaj celebru, el relatează împrejurările alegerii sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se scurgeau repede, de parcă ar pica, parcă și-ar da drumul în spatele liceului. Ca niște folmotoace de hârtie azvârlite la coș. Ca niște dinți de lapte aruncați peste casă. Lui Palade i se părea că liceul se mișcă. Și râdea zgomotos, turbulent. Se mișcă liceul, băăăăă! Se învârtea cu ochii ațintiți în sus, valsa pe beton până amețea. În curte era și o țâșnitoare. Mai mereu defectă. Iarna stătea înghețată. În ziua pe care o reconstruim acum, țâșnitoarea mergea. Eu, Cârnatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu se înșele foarte tare. Îl visasem pe G.P. în noaptea dinaintea înmormântării. Stătea la o masă cu niște oameni pe care eu nu-i văzusem niciodată. Era un soare puternic. Într-o grădină. Iarbă care foșnea, pocnea, un verde zgomotos. Îmi spunea că se duce să-și vadă locurile copilăriei, ceairul, gârla despre care îmi povestise în reportajul ăla. Era fericit. Întinerise. Arăta așa cum îl știam eu de când eram mic. Râdea acolo la masă. Voia să vadă Slobozia în noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trebuie spus că încă de pe vremea comunismului, metodele de anihilare a oponenților pe care le folosea Securitatea s-au ,,rafinat” odată cu trecerea timpului. Prin anii ’50 se foloseau metode brutale, fie încarcerarea și ,,terminarea” disidentului prin pușcării, fie prin accidente zgomotoase care deranjau. Așa că tovarășii s-au gândit la alte variante de omorâre a oamenilor fără zgomot și fără să poată fi implicat cineva: crima perfectă. Prin anii ‘70 s-a inventat iradierea letală, pe moment omul nu simțea nimic, nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
descoperite de neobosiții arheologi dornici să ne aducă în prezent fragmente din trecutul bine conservat. "Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; ca mâine peste inimi va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș." (B. Fundoianu) Tata... Era în timpul cumplit al secetei: vara anului 1946. Se formase "trenul foametei" care îi aducea pe bieții moldoveni terorizați de foamete în cealaltă parte a țării, spre Banat, unde recoltele fuseseră bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
agresiv, atacatorul. Când a deschis cavitatea bucală pentru a emite semnalul de apărare, lichidul despre care vorbim i-a invadat gura, forțând-o să bea întreaga încărcătură. Se îneca de frică, o ustura gâtul îngrozitor și tușea din toți plămânii zgomotos, repetat și răgușit de mai-mai să-i sară ochii din cap. De-abia acum s-a ridicat în șezut și, cutremurată de spasme, de spaimă și de revoltă, a reușit să articuleze primele cuvinte. A... A... jutor! Ajutor...! Vasilică, Vasilică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai tare mă atrăgeau filmele cu lupte, cu eroi pozitivi care-i înfrâng în cele din urmă pe eroii negativi. Uneori, când pe ecran desfășurarea acțiunii nu era pe placul nostru, și eu, și ceilalți copii din sală ne exprimam zgomotos, în cor, dezaprobarea sau regretul. Nu acceptam, de pildă, moartea eroului pozitiv și aveam tedința să intervenim în poveste. Într-un fel, așa se petrec lucrurile și cu visele acestea ale mele despre Serenite, nu agreez deloc ceea ce visez. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îhî și să suporte pupăturile sale de fiecare dată când ei ziceau îhî. Târziu după miezul nopții, șoferul cel aiurit le-a îndesat în buzunare ceva euroi, le-a dat o sticlă neîncepută de whisky, i-a pupat pe frunte zgomotos și a adormit cu capu pe masă. Cei trei s-au cărat mulțumiți: au avut și ei o dată milă - nu l-au tâlhărit pe neamț, prea se purtase salon cu ei!... Au ieșit în ploaia care se întețise parcă, în loc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fără să-mi fi aruncat ochii pe el, hotărât lucru, încep să devin un locuitor al cerului, să mă aclimatizez, cum s-ar zice... În acest timp, Truman nu se arată deloc interesat de schimbul nostru de replici: se agită zgomotos în jurul nostru - dă din aripi excesiv, fluieră o melodie veselă și insinuantă, ce mai, se străduiește din răsputeri să ne îndepărteze de la discuția aceasta care-l plictisește. El arde de nerăbdare să asiste la o anumită scenă care, în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
reală atractivitate, fie din snobism, au apărut și reapărut încă din evul mediu. * Ocupat cu treburile de rutină și cu notarea acestor sumare idei, constat că, aici, la munte, primăvara se manifestă ca în "Anotimpurile" lui Vivaldi, "sonor", apele devin zgomotoase, chiar munții mi se par înfiorați de ecourile unor melodii pline de bucurie; dar de o bucurie solemnă, aceeași solemnitate pe care o sugerează și Grieg. Primăvara, aici, la munte, este un spectacol total, luminos și melodic, o punere în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de structură perfectă a înțelepciunii. Sunt deja unele semne care atestă aceste excese. Dintre aceste senine, relativ multe, ne izbește feminismul "radical". "Prietenia" și eliberarea femeii din postura de subordonat permanent nu au nimic de câștigat de pe urma conceptelor care militează zgomotos pentru egalitatea sexelor. Această concepție vizează un obiectiv de la început compromis. Femeia nu va fi egala bărbatului; și inversul este tot atât de adevărat. Natura a creat două părți "în echilibru", absolut egale, cu mica diferență că "egalitatea" femeii este superioară, fiindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
grației supreme și a performanței maxime în biologie. Astăzi culoarea apei este simpla, ca o cenușă monotonă. Tremură doar câteva trestii în vântul leneș. Doi băieți cară un cărucior cu vreascuri. Căruciorul scârțâie. Pe lac, niște rațe sălbatice se zbenguie zgomotos. Par a nu se teme de nimic. Două mici flotile despică cerul, la mare înălțime. Ca înaintea marilor catastrofe, liniște, nici o prevestire... Sus, dincolo de lumea terestră, zborul continuă ferm, parcă spre alt univers. Dar măcelul va începe chiar azi. Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
decât alte întâmplări mai puțin semnificative. Programele de radio și t.v., presa și inevitabilele comentarii de la piață s-au axat pe alte priorități. Victima a fost înmormântată. Grupul de exorciști a fost depus la închisoare, în așteptarea procesului. Manifestațiile zgomotoase, care îl amenințau pe vinovatul "psihiatru" cu linșajul, s-au stins; nu se aud nici părerile experților ocazionali care, de obicei, sunt constituiți în echipe de intervenție urgentă la televiziune, oricând este sau nu este cazul. Retrospectiv, acum, mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
urcat treptele către Piața Crângași și, lovit de căldura toridă, năucitoare, mi-am găsit o masă la o terasă umbroasă, destul de dubioasă, nelipsită de farmecul tuturor teraselor bucureștene "destul de dubioase". Sorbeam dintr-o cola rece, privind cu plăcere la panorama zgomotoasă și multicoloră a pieței, forfotind de cea mai diversă lume, de la "șuți" care au un tip anume, numai să fii deprins cu tipologia, la precupețe grase și pensionari gravi, grijulii cu banii lor puțini; erau acolo și o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Breban nu exagera spunând că pentru opera sa face orice. Eroarea teribilă a dlui Breban este că, în sinea sa, persistă să reproșeze românilor că nu au făcut front comun în jurul Domniei sale în 1971. Asta este ceea ce-l roade. Clamarea zgomotoasă a meritelor - reale și mai ales imaginare - trădează tocmai această nefericită incapacitate de a accepta că nu mai poate schimba nimic din ceea ce s-a întâmplat. În loc să accepte că a calculat greșit, dl Breban continuă să creadă că restul lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ai curaj să-i ceri dlui Manolescu niște meditații gratuite ori să te adresezi chiar Academiei spre a-ți organiza niște cursuri, cum spuneam, fie și foarte, foarte serale, de acomodare cu limba pe care o tot aperi atât de zgomotos. Revenind la chestiunea unității scriitorilor, dl Breban i se adresează patetic, în Cotidianul, dlui Octavian Paler: „Nu, domnule Paler, prietene, Breban nu se răzbună și nu o va face niciodată sau, când o face - și a mai făcut-o! -, alege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și de partid care rezistă spasmelor acestui zgâlțâit de gradul 9 pe scara Richter sunt lăutarii. Ei deschid și închid lucrările ședințelor, consiliilor ori congreselor în care Marele Apucat intră președinte și iese papă. El însuși unul dintre cei mai zgomotoși lăutari ai „Ceahlăului gândirii” românești și a consoartei sale, „Savanta de renume mondial”, doamna Codoi, neînfricatul lider al tuturor fricilor clinice și patologice nu putea dichisi o infrastructură organizatorică mai potrivită decât cea bazată pe „Mache, zi-o p-aia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]