2,254 matches
-
și eu am vitalitate, și eu mă pot cheltui, și eu pot s-o rănesc descriindu-i în cele mai mici detalii un corp fierbinte și felul în care l-am penetrat. Simțeam prin geantă mapa. Metroul gonea și se zguduia, puținii călători citeau ziare, cărți sau se uitau la luminile fugitive de pe geam. Se duceau undeva, aveau un țel precis? Eu aveam. Cel mai simplu țel din lume, și pentru îndeplinirea lui scrisesem o nuvelă de rahat și-mi pusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
calculatorul afișa mesaje care mă excitau, iar radioul cânta o melodie populară. Nu aveam timp să opresc televizorul și radioul, pentru că mesajele excitante curgeau regulat și cereau răspuns. Vocea groasă a cântăreței de la radio slobozea triluri, crainicul de la TV era zguduit de o tuse. Așa am cunoscut-o pe Sgsdgff. A spus că numele ei adevărat mi-l va dezvălui când ne vom întâlni față în față. După două ore am încheiat discuția, m-am deconectat și m-am dus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
aplaudat. Am aplaudat și eu. - Cum ai reușit, măi Cornele? a întrebat Sara fără s-o audă nimeni, o întrebare retorică, o vorbuliță din public ce reflecta starea de grație de pe scenă. Șeful îi strângea cu putere mâna lui Cornel, zguduindu-i cămașa și urându-i tot binele din lume, iar acesta zâmbea larg, își strângea buzele, clătina din cap și iar începea să zâmbească. Pur și simplu nu-i vine să creadă, el nu știe cum a făcut, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
auzea bine. Începeau să se distingă chicotelile Magdei și niște sunete ciudate scoase de Andrei. La intersecția cu Bolintineanu, trupurile li s-au desprins din fundalul de umbră. Se priveau și glumeau; Magda își pusese o mână pe umărul lui, zguduindu-l ușor în timp ce clătina din cap. Bătrânul a încetinit brusc și, împingând cu mare delicatețe căruciorul, s-a ascuns în spatele unui stâlp. Eu m-am refugiat după o mașină. I-am văzut sărutându-se scurt de opt ori. Magda se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe treabă. Doctorul Baum le-a cerut tuturor să facă liniște, apoi și-a început periculoasa sarcină. Era miercuri, 22 martie, ora 17. Atunci s-a întâmplat ceva ce nimeni nu ar fi anticipat. Întreaga încăpere a început să se zguduie cu putere. «E cutremur!» a strigat o asistentă. Mâna experimentată a doctorului Baum a tremurat.ș...ț” RESURSE UMANE Cât de tare își dorea Elena să se inventeze un aparat prin care să deosebești agresorul de amic, monstrul de prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
salvați pe ceilalți! Vreau să spun: citiți! Studiați! Scrieți! Cercetați! Descoperiți realitatea din jurul vostru și fiți convinși că nu e așa cum v-ați închipuit. La acest curs de management veți afla lucruri care vă vor șoca, lucruri care vă vor zgudui din temelii credințele. Căci nu ați venit aici să vă încălziți spiritul. Ați venit să ardeți și să vă zvârcoliți! Paginile să vă fie cărbuni, literele-flăcări! Apoi bătrânul profesor își dregea vocea și începea să vorbească despre prostia fotbaliștilor; ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
roșu întunecat. De asemenea, o altă explicație pentru negăsirea trupului său era că fusese sfârtecat în bucăți, iar cum bucăți de materie umană se găseau din belșug peste tot prin curte, această explicație părea plauzibilă. Minutele trecură în letargie. Frank, zguduit de întâmplare, nu apucă să reorganizeze trupele și-și încheie ziua la toaletă, unde vomă ore în șir. Soarele apuse peste Whipie aducând la poarta fabricii o mulțime de oameni curioși, care (deși unii erau soldații lui Jo și alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
viețuitoarele junglei, doar rațele și stârcii dădeau un semn de viață. Uneori, la căderea serii, ploaia blândă se transforma în furtună și lumea părea că a înnebunit, cu trăsnete brăzdând orizontul ca niște furii strălucitoare, fulgere iluminând pădurea și tunete zguduind coliba, de la acoperiș până la temelie. Un fulger căzu pe un „angelim“ de optzeci de metri, îl despică în două ca pe un tort cu frișcă, azvârli o jumătate în lagună și lăsă ca cealaltă să ardă câteva minute, până când ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dădu ascultare fără să înțeleagă pe deplin, dădu un țipăt de groază și o luă la goană când tractorul începu să ardă instantaneu. O coloană deasă de fum se înălță la cer și după câteva clipe urmă o explozie ce zgudui mașina de la un capăt la celălalt. — Se va auzi până în tabără... Îl căută cu privirea pe indian, care se refugiase în capătul opus al luminișului: Vino aici! îi ceru el. Distruge-le și pe celelalte. Indianul se apropie pas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
crimă, sau de baza din Vicenza. Derulă În minte scenele cu tânăra doctoriță atât de des Încât ajunseră o obsesie, surprindea frânturi de memorie cu ea: pășind de pe șalupă și Întinzându-i mâna; brațele sprijinite de chiuveta din morgă, trupul zguduit de spasmele șocului; zâmbind când Îi spunea că, peste șase luni, Își va Începe viața. Făcea parte din natura meseriei de polițist să nu cunoască niciodată victimele ale căror morți le investiga. Oricât de intim ajungea să le cunoască, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
O să vă prindă bine să știți ce sunt. Prin gura feței de pernă ieșeau o grămadă de tuburi de plastic și tot felul de obiecte metalice cu aspect grotesc. Hugo nu avea nici un chef să afle ce sunt. Lotti a zguduit fața de pernă. —O să ne jucăm ca la o petrecere. O să dăm perna din mână-n mână și, când muzica se oprește, persoana care ține perna în mână scoate ceva afară, da? Hugo s-a uitat de jur împrejur după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
poftiți în Trenul Coșmarurilor Dumneavoastră! Călătoria nu vă costă niciun ban, poate doar câteva fire albe pe la tâmple și, uneori, chiar viața. Dar nu vă sfiiți, nu fiți iepuri, lăsați tremuratul la intrare... Poftiți, dragii mei! Tunetul care urmă invitației zgudui orășelul, iar Scriitorul tresări și... 6 Deschise ochii. Presupuse, instantaneu, că stătuse cu ei închiși în timpul... visului? Filmului? Leșinului Temporar din Anticamera Somnului de Veci? Doamne, o să ajung la balamuc, strigă în gând, dacă nu cumva sunt, deja, acolo, mi-
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
la loc și acoperea ferestrele pentru a nu mai vedea ruperea de nori. Se așeza la birou, în fața laptopului, și lovea tastele furibund. Lucra de câteva luni la ceea ce el numea - așa cum fac scriitorii ratați - romanul vieții... - La dracu`! Fu zguduit de un spasm. Roti privirile prin cameră, simțind cum transpirația îi curge pe la tâmple, în firișoare care căutau împreunarea, apoi privi ușa. Cu teamă. Pe birou, laptopul părea un obiect picat dintr-o altă lume, una în care personajele nu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mea s-a adunat în Tine!... se rugă el fierbinte și oftă, oftă din tot sufletul. Apoi, ca un geamăt trimise un gând către Vasilica. - Primește, Fata, lacrima amarelor mele căinți și iartă-mă! -... Nînțelese sunt vrerile Domnului!... murmură el zguduit ca de frigurile copilăriei. Deodată, se pomeni că țâșnește din el un strigăt de revoltă: - De ce mi-ai luat-o, Doamne?!... De ce, Doamne?! Încotro să mai plutească gândurile mele, Doamne ?! Ce ți- am făcut, Doamne... Ce ți-am făcut de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
neîntrerupt de vietăți, în aparentă dezordine, și totuși, fiecare gâză cu rostul ei, într-o ordine perfectă. În fața acestei dovezi de ordine și echilibru, atât de departe de starea lui sufletească, cunoscu o amărăciune fără margini. Echilibrul său sufletesc era zguduit... vroia să plângă dar nu putea. Se simțea ca o pasăre care fusese ținută prea multă vreme în colivie și uitase să zboare. Iorgu era un suflet pur, prea pur ca să poată rezista încercărilor noii vieți. - Viața mea s-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
el. În zare zvâcni prima fluturare de lumină, urmată după o vreme, de un huruit greu, îndepărtat, care se stinse încet în tăcere. - Vine furtuna!... murmură Iorgu. Deodată, ca un șarpe de foc se zvârcoli în nori, și un tunet zgudui tot cuprinsul. În miezul tunetului el desluși o liniște tainică... Toate amintirile și durerile lui, erau cuprinse în tăcere. Frunzele copacilor din cimitir, atinse de rugina toamnei, se clătinară în bătaia vântului care se iscă și începu să se întețească
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
simțea legat fedeleș și cu un căluș în gură; nu putea deschide ochii, pleoapele îi cădeau grele, iar gândurile înotau ca într-o ceață groasă, zile și nopți în șir, fără număr, a luptat fără răgaz... Amintiri halucinante... fierbințeli îi zguduiau tot trupul. Totul e învăluit în ceață cu umbre nedeslușite... -Doamne, ajută-mă!.. își zise el în somn. Fără să deschidă ochii, s-a ridicat încet în pat... apoi, s-a lăsat încet-încet, simțind o amorțeală între umeri. Nu-și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pentru mine Într-un unic personaj, complex și monstruos, de sub tutela căruia trebuia să mă eliberez, pen- tru a Întregi principiul cu practica. Șaman 165 Și culmea e că, În timp ce viața mea interioară era În plină implozie, lumea Întreagă era zguduită de cea mai sinistră explozie a sfârșitului de secol, care avea să reconfigureze istoria. Era o dimineață superbă de toamnă la montréal, dimineața zilei de marți, 11 septembrie 2001. Îmi beam cafeaua Împreună cu roberto, trăgând cu ochiul la știrile de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
isus Cristos. — Cum, l-am Întrerupt eu, parcă erai evreu ! — Și Încă unul crescut În cea mai riguroasă disciplină evre- iască de către tatăl meu. Tocmai ! Ăsta e marele miracol ! Apariția Adina Dabija 222 lui isus În viața mea mi-a zguduit cele mai adânc ÎnrădĂcinate credințe, și odată cu ele a scuturat de pe umeri și povara ritualurilor mele zilnice, menite să-mi atenueze anxietatea pe care am dezvoltat-o din copilărie. Atunci a fost prima dată când m-am putut elibera de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sudaseră în timp pentru mine într-un unic personaj, complex și monstruos, de sub tutela căruia trebuia să mă eliberez, pentru a întregi principiul cu practica. Și culmea e că, în timp ce viața mea interioară era în plină implozie, lumea întreagă era zguduită de cea mai sinistră explozie a sfârșitului de secol, care avea să reconfigureze istoria. Era o dimineață superbă de toamnă la montréal, dimineața zilei de marți, 11 septembrie 2001. Îmi beam cafeaua împreună cu roberto, trăgând cu ochiul la știrile de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
s-a arătat Domnul isus Cristos. — Cum, l-am întrerupt eu, parcă erai evreu ! — Și încă unul crescut în cea mai riguroasă disciplină evreiască de către tatăl meu. Tocmai ! Ăsta e marele miracol ! Apariția lui isus în viața mea mi-a zguduit cele mai adânc înrădăcinate credințe, și odată cu ele a scuturat de pe umeri și povara ritualurilor mele zilnice, menite să-mi atenueze anxietatea pe care am dezvoltat-o din copilărie. Atunci a fost prima dată când m-am putut elibera de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
poate se va dovedi o certitudine <seba>: de ce nu ești aici? <seba>: ce ai fi spus dacă erai aici? <victor47>:probabil același lucru <seba>: <seba>: aș fi vrut să-mi spui că-mi dai două palme <seba>: să mă zgudui să mă trezesc <seba>: și pe urmă să mă fi luat în brațe Pong. seba a părăsit cameră #românia <nadine>: victor? <victor47>: nadine <nadine>: ce ma bucur. Sunt luni de cînd nu am mai auzit de tine <nadine>: ți-am
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
A zis că e bine să te am alături. Crede că sufăr de o depresie adâncă. Combinată cu diabetul... - Depresie pe dracu! Te-ai dat și la ea? - Ești nebună... - Asa, înjură-mă, boșorogul dracului! Unde pleci? Unde? Ușa trântita zguduie clădirea. Îmi vine să îmi mușc mâinile... Plâng scrâșnit, bărbătește. Mă fac că nu o văd pe chinezoaica, patroana blocului... Klick. Dinspre mal se aude fâsâitul valurilor murind în nisip. Undeva o trompeta țipă răgușit o melodie pe care nu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
și asfalt, aveam și noi nevoie de liniște, cei de la suprafață nu pricepeau nimic, spuneau că o se ne asfixiem În abatajele noastre de atîta fum, o să și surzim din pricina boxelor date tare pînă la refuz, de rock-ul ce zguduia, din adînc, dormitoarele lor În care făceau copii legali, că o să murim În vizuinile subpămîntene inundați de alcool, pentru că or să pleznească odată toate sticlele care, la un moment dat, aveau să intre În rezo nanță, ah, da, cînd perioada
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o fi avut individul ăla în coșul pieptului ? ce tip de bacterie ? și dacă ne-a transmis și nouă germenele lui infecțios ?”. Cu aceste gînduri am adormit și la un moment dat mi am dat seama, dormind, că episodul șoferului zguduit de accese de tuse continua în visul meu. De fapt, întreaga poveste fu preluată, de la început, din momentul ieșirii din bar, de creierul meu aflat în stare de somn profund, ca și cum aș fi comandat revizionarea unui film de scurt metraj
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]