2,112 matches
-
slavonă a hramului, adică Rojdestva Bojiți. Vechea biserică ajungând în ruină, a fost rezidită (actuala clădire), căreia i s-a dat, hramul Schimbarea la Față a Domnului, ce se prăznuiește, în fiecare an, la 6 august. Nu se cunoaște data certă a zidirii sau a sfințirii primei biserici și nici ctitorul ei, refacerea a avut loc însă la 1750, ctitor fiind Popa Velișcu. Numele de Biserica Albă, sub care este cunoscută, se datorește faptului că, fosta bisericuță a fost în întregime văruită cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care vorbim, domnitorul Vasile Lupu, avea prin partea locului, moșii domnești și, poate că, și curți de petrecere în timpul verii, motiv, pentru care, și prezența unei biserici chiar modeste era justificată. După o inscripție slavonă de deasupra ușii pridvorului, data zidirii acestei biserici este 1638. După plecarea din domnie a voievodului Vasile Lupu, biserica a fost cuprinsă de un incendiu și dărâmată, apoi rezidită și iarăși ruinată și refăcută. Biserica din Podgoria Copou, având hramul Sfântului Atanasie (18 ianuarie) este o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unde este hramul Uspenia Precistei 7217" (1709). Actualul locaș bisericesc este zidit aproximativ în anul 1800, prin colectă publică, de către mitropolitul Iacov al III-lea Stamate, unul din cei care a bimeritat pentru răspândirea culturii în Moldova (1748-1803). O dată cu noua zidire și aproximativ pe locul celei din lemn, ctitorul i-a dat actualul hram și i-a dăruit bisericii sale clopote, icoane și alte odoare sfinte. Acestei biserici i se mai spunea cândva "Biserica calicilor", fiindcă aici ca, de altfel, și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
spre interiorul bisericii. Însă, înainte de terminare, biserica a fost ridicată la rangul de mănăstire și a fost închinată Sfântului Mormânt de la Ierusalim, fiind administrată până la secularizare de către călugări greci. Într-un document din anul 1627, în care se consemnează începerea zidirii bisericii, se mai spune că domnitorul dăruiește acestei biserici satul Toporăuți, acea așezare în care legase prietenie cu Cantemir. În testamentul redactat de către Domn la Constantinopol (înainte deci de 22 iunie 1633) și în care se menționează că a fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acestei biserici, care s-a sfințit în anul 1762 de către mitropolitul Gavriil Calimach, frate cu Ioan Vodă Calimach, și care a păstorit între anii 1760-1786. Între anii 1745 1760 fusese mitroplit al Tesalonicului și de numele lui este legată și zidirea bisericii sfântul Gheorghe din Iași, cunoscută sub numele de Mitropolia veche. Biserica din Bucium este clădită în stil moldovenesc, cu streașină, și are în plan formă de cruce (treflată). Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar, iar din anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
că Ștefan Vodă, după o bătălie cr�ncenă purtată cu cazacii la Grumăzești, s-a întors la Iași și după ce sa recules o bucată de vreme, a hotărât să zidească această biserică azi podoabă a Iașului și a întregii Moldove. Zidirea ei a durat de la 1 iunie 1491, la 10 august 1492. La această biserică se obișnuia de la Lăpușneanu încoace să se ungă cu sfântul Mir, toți domnitorii Moldovei, fiind considerată de pe atunci, "Biserică domnească". Ultimul domnitor care a fost uns
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fost reînnoită pe la 1545, sub Petru Rareș, iar în august 1583 Petru Șchiopul, i-a dăruit niște case clădite pe cheltuiala sa pe locul cumpărat de la călugărița Macrina, fiica lui Corpaci, în curtea căreia după unele surse ar fi început zidirea unei biserici de fapt o reînnoire. Biserica a mai fost reconstruită în anul 1625 cu cheltuiala marelui Postelnic Enache (după alții a venerabilului boier Scarlat din Constantinopol), egumen fiind Ieromonahul Ierosten din Cipru. Prim maestru a fost un anume Gheorghe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
am vorbit s-a ruinat către sfârșitul veacului al XVIII-lea. Constantin Tomovici era și el originar din Balcani. În anul 1878, această biserică este reînnoită de nepotul său, Mihail S�rbu, venit se spune din Chișinău. Poate că această zidire în etape explică și faptul că naosul și altarul sunt zidite din piatră, iar pronaosul este din cărămidă, pe fundație de piatră. Tot mai târziu este construit și pridvorul, tot din cărămidă. Construcția este în formă de navă, având absida
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de Sf. Ilie (20 iulie). Actele vechi și un pomelnic din anul 1806 atestă că acest locaș este ctitoria familiei Catancuzine știlor. Primul ctitor pare să fi fost Marele Vistiernic Iordachi Cantacuzino, cumnat cu Domnitorul Vasile Lupu și că data zidirii ar fi situată între anii 1630 și 1660. Ceea ce se știe precis, din acte, este că în anul 1797 a fost reparată și că atunci i s-a refăcut și învelitoarea din draniță. Incendiul cumplit din 19 iulie 1827, care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
dăruit o faclă păstrată într-o cămară de cetate ce s-a aprins sub razele stelare la întâiul lui noiembrie, leatul 1949. Spațiul cetății ca un univers repetat în zămislirea artei, poartă în spirală rotirea gândului etern, pe sub flori în zidirea unui dor. Florile din ea respiră lumina ce revarsă crâmpeie cristaline dintr-o armonie difuză, topită într un orologiu al timpului. Ne-au întărit, îmbinând tot infinitul, sentimentul apartenenței la un univers al artei răsfrânt etern prezent, trecut și viitor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea sufletelor în Biserică și prin Biserică, acolo unde ființa se regăsește plenar: comunitar și comunional, în legătura harică, permanent cuminecătoare și sființitoare, cu divinitatea 3. Toate cele 7 cuvinte către tineri rostite de Părintele Gheorghe Calciu, cuvinte care se raportează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aspectele grave ale realității decerebrate - de la probleme legate de atacul asupra familiei creștine orchestrat de așa-zisele "minorități sexuale" până la denunțarea formelor de privare de libertate: biometria și de instituire a terorismului global. Pornind de la învățătura creștină ca fundament al zidirii sufletești a ființei, predica nu poate omite combaterea oricăror forme de pervertire a credinței, în duhul ecumenizant, în contrapunct cu Tradiția Bisericii și a Sfinților Părinți. O sursă fundamentală a predicii ortodoxe o constituie Cărțile de slujbă. Uitarea și chiar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ne varietur, al unui topos ideologic bine constituit, o dovedește și un text dintr-o cronică a lui Naum Râmniceanu, scrisă către 1800. prestigiul teoretic al Europei era atât de mare încât umplea de admirație până și marea cuviință a zidirilor Evropii (pe care autorul nici nu le văzuse). Acest continent: Asemenea covârșește și cu mulțimea nenumărată a oamenilor întru care totdeauna au strălucit darurile firești și la bunele obiceiuri, și la știința învățăturilor și la iscusința armelor și la tot
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele{\cîte 51}. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore Ț. Popa”. Îl putem contemplă, împreună cu portalul, pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
citate din Gheorghe Platon, Vasile Cristian, Istoria Universității din Iași, Editură Junimea, 1985, pag. 30-33;} {\footnote 48. G. Severeanu, Medalia de la Socola, în BSNR, anul I, nr.1, 1904, pag. 8;} {\footnote 49. Dan Bădărău și Ion Caprosu, Iasul vechilor zidiri, Editura Junimea, 1974, pag.14, 237- 239, 333-336;} {\footnote 50. Gheorghe Iacob, Universitatea din Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, pag. 12-13;} {\footnote 51. Gheorghe Platon, Vasile Cristian, op. cît., pag. 52-53;} {\footnote 52. N.A.Bogdan, Regele Carol I
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și a prieteniei”. Întrebarea este ce facem cu aceste repere idei morale? Ce facem cu sacralitatea maternității, când mamele noastre pleacă și se jertfesc precum Ana lui Manole, în străinătate și ignoră faptul că “zidesc” fără fundament deoarece propria lor zidire, propria lor zămislire - copilul rămâne singur în țară privat de iubirea transgenică pe care o transmite mama către copil, privat de legătura sacră cu Dumnezeu prin lipsa streamerilor dintre Dumnezeu -mamă- copil. Cum rămâne cu simbolul sacru al maternității pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
de crime domnești sau boierești, de capturări și de evadări. Există însă și un al treilea nivel, cel al bizareriilor sau al zvonurilor, redate de cronicari în scene scurte, dar expresive și dinamice: pildele și istorioarele din Sama de cuvinte, zidirea cetății Poenari în vremea lui Țepeș (Velculescu 289), apariția unui urs în tabăra de la Camenița (în letopisețul lui Neculce), invazia sălbăticiunilor în timpul ciumei (în Letopisețul Anonim al Moldovei), legenda descendenței hunilor din fauni (în pseudo-Nicolae Costin). Toate acestea sunt exemple
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Minerva, 1988. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI. Publicate de Ioan Bogdan. Ed. revăzută și completată de P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P. Panaitescu. București: Ed. pentru Literatură, 1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Dionisie din Furna. Erminia picturii bizantine. București: Sophia, 2000. Dosoftei. Opere. Ed. N.A. Ursu. Vol. I. București: Ed. pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și studiu introductiv Ilie Corfus
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Primele scrieri patristice în literatura noastră (sec. IV-XVI) (1984), alături de studiile particulare izvorâte din substanța ei, examinează sistematic, aproape epuizând informația, prezența textelor din epoca patristică - inclusiv a celor elaborate în Scythia Minor -, care au avut o funcție covârșitoare în zidirile spirituale românești. V. crede în existența scriitorilor străromâni, socotind că „începuturile culturii noastre scrise trebuie împinse până în secolul IV”. În introducerea la masiva antologie Proloage (1991) el susține convingător, între altele, că mitropolitul Dosoftei a inclus în Viața și petrecerea
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
și aici a proiectului stalinist de unificare lingvistică a tuturor popoarelor din imperiu. Preocupat să pună în aplicare acest plan, Comitetul Împlinitor Țentral constata în 1938 că „dușmanii norodului care au operat în Moldova au petrecut politica dușmănoasă pe frontu zidirii naționale- culturale. Îngunoeșă limba moldovenească cu cuvinte și termene salon- burgheze românești, au întrodus alfavitu latin neînțeles pentru truditori Moldovei. Luînd în samă șerințele truditorilor Moldovei, Prezidiumul Komitetului Împlinitor Țentral a RASS Moldovenești hotărăște: 1. A treșe scrisu moldovenesc de la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană. Cu o fereală s-au purtat avtorii cître cuvintele șelea, care nu-s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni osădьițь din cabinete“ <footnote Pentru ca să nu pară singulară această
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
finală a justiției divine", tradusă prin splendida "transfigurare a răului", ca în Miorița. Potrivit acestei damnări și îndeosebi victoriei Cancerului asupra celorlalte două din pomenitele zodii, suntem obligați s-o luăm mereu de la capăt, să nu avem continuitate, adică, în zidirea destinului nostru ci, asemenea lui Sisif, să nu facem tot timpul nimic altceva decât să schițam începuturi. "Teroarea istoriei" înseamnă, între altele, în special, presiunile externe care vin din partea marilor puteri, cărora trebuie să ne supunem gândind și înfăptuind numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noi, în sfârșit, "așa și pe dincolo"!... (Nu-i mai amintim cu nume și prenume, deși Mircea Cărtărescu tot ar merita! A făcut-o de-ajuns Th. Codreanu, în cartea D-sale). Primii, cei sortiți să înalțe (și să păzească zidirea) au în sprijin, argumentul dintâi al "obiectului": Opera. Întreaga operă a lui Eminescu și, fiind ei înșiși oameni de cultură, prin formație și atitudine, au cum s-ar zice, temeiul-temeiului, dincolo de care interpretarea cu speculații rămâne un discurs discutabil (și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și aceluiași scop: subjugarea "celuilalt" cu orice preț. După legendă, Dumnezeu l-a alungat pe om din rai; acum, în apocalipsă, a venit rândul "omului", cultivat, ales și elitist, să-l izgonească pe Tatăl ceresc, fie și din propria-i zidire. Epoca modernă (postmodernă?) trăiește sub "terorismul minorităților", este de părere autorul cărții A doua schimbare la față (p. 29). Când românii au tras câteva semnale de alarmă în acest sens, cu decenii în urmă, situația dovedindu-se a fi generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]