1,910 matches
-
607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului nou” din ᗠcheii Braᗰovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. Icoanele moldoveneᗰti ale bisericii de lemn din Urisiu de Jos, jud. Mureᗰ, în Studia Universitatis, Historia, 1973, fasc. 2, p.37-43. · La tradition artistique byzantine et
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Bucureᗰti, 1974. · Vechi icoane din ᗠcheii Braᗰovului (sec.XVI-XVII), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Muzee, 1975, 12, nr.2, p.73-76. · Vechi icoane din Maramureᗰ (sec. XV-XVIII), în Studii ᗰi Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi ᗰi centre româneᗰti de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească - biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
veche ctitorie românească - biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente istorice ᗰi de artă, 1977, 46, nr.1, p.51-61. · Zugravi de ᗰcoală brâncoveneasca din Transilvania primei jumătăᘰi a secolului al XVIII-lea, în “ᗠtefan Meteᗰ la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Muzeul Brukenthal expune, datorită „Astrei”, majoritatea tablourilor și cartoanelor lui O. Smigelschi. Așa cum se prezenta spațiul artistic transilvănean din secolul al XIX-lea, acesta era o îmbinare dintre două curente reprezentative în pictura bisericească. Primul curent, practicat de către iconarii și zugravii de la sate, reprezentați de către preoți și țărani, era ilustrat de pictura bizantino - română. Cel de al doilea, avea o influență apuseană și el devenise un calapod pentru creația pictorilor de tip academic, tipar ce era caracterizat prin numeroase dogme și
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori. În forme asemănătoare s-au petrecut lucrurile și în Oltenia, sub influența puternică a bisericilor de zid. Picturile murale din bisericile de lemn formează o bogăție vizuală și artistică
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
lemn mai veche, adusă în anii 1930 dintr-un sat vecin. Biserica a fost ridicată în anul 1721 de meșterul constructor Ion Macarie pentru comunitatea greco-catolică din localitate. Pictura interioară a bisericii datează din 1783. Altarul a fost pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Acoperișul are două rânduri de streșini care înconjoară biserica. Bârnele construcției sunt de stejar, turnul având o înălțime de 54 m, fiind înconjurat de alte
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
în anii 1930 dintr-un sat vecin. Biserica a fost ridicată în anul 1721 de meșterul constructor Ion Macarie pentru comunitatea greco-catolică din localitate. Pictura interioară a bisericii datează din 1783. Altarul a fost pictat de către zugravul Ștefan, naosul de către zugravul Stan, iar pronaosul probabil de către un ucenic al acestuia din urmă. Acoperișul are două rânduri de streșini care înconjoară biserica. Bârnele construcției sunt de stejar, turnul având o înălțime de 54 m, fiind înconjurat de alte patru astfel de turnuri
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]
-
biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă opera a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. Biserică a fost inclusă în 1999 de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Biserică cea bătrână din deal în Ieud a intrat în centrul
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
este rezultatul unei comenzi concrete din partea patronului bisericii. Patronul a fost binecunoscută familie nobilă Bâlea, din care se distingea în epoca vicecomitele Maramureșului Mihai Bâlea. Este posibil ca lui să i se datoreze amploarea ansamblului de pictură și nu meșterului zugrav care a investit totuși, talent și pricepere în realizarea lui. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictură navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
forma sa inițială, pentru o eventuală reconstrucție ulterioară. În vremea mandatului președintelui Ion Iliescu, între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost partial rezidita. La reconstrucție, în naos au fost încastrate câteva fresce din cele originale, realizate de celebrul zugrav bisericesc Pârvu Mutu.. În perioada 2008-2009, în timpul președintelui Traian Băsescu, a fost finalizată reconstrucția integrală a acestei biserici și a fost dotată cu toate cele necesare cultului, resfintirea ei facandu-se în ziua de 11 octombrie 2009 - See more at
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
cartea vieții spre veçnica lor pomenire. 1841 otomvrii 20"". Fresca interioară a fost refăcută, în stil neobizantin, în anul 1882, după cum atestă o inscripție aflată în partea de nord a pridvorului: Această biserică s-a zugrăvit cu oloiu de numiții zugravi T. Ioan și D. Iliescu la anul 1882"". Fiind afumată, pictura a fost spălată și curățată în anii 1968-1969 de către pictorul restaurator Arutium Avachian. Edificiul avea inițial două turle de zid (pe naos și pronaos). Mai târziu i-au mai
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
masivi cu capiteluri în stil ionic. În părțile laterale ale naosului sunt scobite abside laterale în grosimea zidurilor. Catapeteasma, ce separă naosul de altar, este sculptată în lemn de tisă și poleită cu aur. Ea a fost confecționată de Constantin Zugravul în 1816, pe cheltuiala logofetesei Elencu Paladi. Absida altarului are formă semicirculară, având o încăpere pentru diaconicon pe latura sudică și o nișă pentru proscomidiar pe latura nordică. Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
compartimentat în pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă masivă, iar absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor. Pereții interiori ai lăcașului de cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului". În apropierea zidului sudic al bisericii se află mormântul poetei Veronica Micle (1850-1889). Acesta este singurul mormânt rămas din vechiul cimitir al mănăstirii
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni vor primi comenzi în condiții deosebit de profitabile, în perioada 1616-1617 pietrarii clujeni fiind plecați la Alba. Au beneficiat de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele din Cluj. Odată cu creșterea semnificativă a volumului de comenzi, crește numărul meșterilor clujeni, iar breslele se vor dezvolta și reorganiza, numeroase bresle reînnoindu-și statutul și extinzându-se. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
consideră ctitori la zidirea bisericii pe urmașii despotului Serbiei Gheorghe Brancovici, care au donat o icoană mănăstirii. Mănăstirea a fost renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici și fii săi Nicolae și Jivan. Cu această ocazie a fost repictată fresca de către zugravii Andrei cu fiul său Andrei, împreună cu Iovan și Chiriac. La începutul secolului XVIII mănăstirea adăpostea o școală unde se învăța și pictura de icoane. Mănăstirea funcționează până în 1778, când din ordinul împăratului Iosif al II-lea este comasată cu Mănăstirea
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
Fecioară Maria, cu cheltuiala și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie"" (1530). În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie"" (1530). În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voevodul Moldovei”". Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voevodul Moldovei”". Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii. Potrivit obiceiului, ctitorul a clădit odată cu biserica și chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare. În anul 1641, domnitorul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
scene perșii sunt înlocuiți de turci), Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei otomane. Zugravul Toma din Suceava i-a împrumutat chipul său acelui călăreț. Pe abside sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși. Pictura interioară continuă tradițiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se însă accent
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
exteriorul. Pictura interioară a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele și i-au torturat pe călugări. Fiul domnitorului, Ștefăniță Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
să își formeze un interes în muzică. Când tânărul Alfred a împlinit șase ani, mama sa și-a dat seama că are nevoie de lecții în particular, dar situația financiară a familiei nefiind foarte bună, a convins un vecin, un zugrav care a studiat puțin muzica în Rusia înainte să vină în America, să îi dea fiului ei o dată pe săptămână lecții de pian la tariful de 25 de cenți ședința. Apoi, printr-o altă cunoștință, a aranjat ca o femeie
Alfred Newman () [Corola-website/Science/307941_a_309270]
-
pronaosului. În exterior sunt de remarcat: tocul ușii de la intrare, unde se regăsesc decorațiile porților maramureșene, și funia împletită, sculptată, care înconjoară biserica. În 1899, după mutare, biserica a fost renovată și pictată de Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală. Pe spatele ușii de la intrare există o pictură reprezentând moartea cu coasa, alături de câteva inscripții moralizatoare (autorul picturii este necunoscut).
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția postbizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Prezența lui în Maramureș e semnalată abia în primii ani ai secolului XIX, în câteva biserici de pe cursul inferior al Izei și din satele din vecinătate: Cornești, Bârsana (1806), Văleni (1807), și Nănești (1809). Nu numai pictura
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]