5,341 matches
-
Alexandrescu și G. Tăvala, apoi G. Tăvala și Mitică Badea. Publicația, care excelează în poezie și în critică, stă sub semnul recuperării operei lui Al. Macedonski (dintre redactori făcând parte și fiul acestuia, Pavel A. Macedonski) și a orientării moderniste, pusă în evidență de articolele critice și de selecția colaboratorilor. La început se structurează în jurul câte unei personalități, fiind omagiați, pe rând, Victor Eftimiu, Mihail Dragomirescu, Al. Macedonski, O. Goga, N. Titulescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Colaborează un mare număr de scriitori, multi
RAZA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289151_a_290480]
-
umor. Și romanele lui P. - Condamnații la castitate (1933), Fortul 13 (1936), Tigrii (I-II, 1937) - continuă să surprindă prin rezolvări facile, prin lipsa unei preocupări de a realiza o construcție narativă coerentă, de felul celor pe care comentatorul le punea în evidență în proza modernă din Anglia. Critica i-a reproșat aluziile politice incluse strident în text. Pe de altă parte, implicarea politică nu i-a adus succesul social pe care îl sconta. După uciderea, în decembrie 1933, a lui I. G.
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
M. este extrem de utilă în încercarea de a decoda setul de mesaje al baladei și al colindei mioritice. Obiceiul junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
al soției dramaturgului, actrița Kitty Gheorghiu. Începând cu anii ’50 comediile lui M. sunt montate din nou, iar Titanic Vals și Visul unei nopți de iarnă vor fi și ecranizate. Versurile din volumul de debut, Vitrinele toamnei, apărut în 1926, pun în evidență un fond liric capabil să cuprindă în finețea notațiilor sinceritatea trăirii, din care nu lipsește o undă de autoironie, ca și farmecul orașului din anii copilăriei. În schimb, schițele din volumele Nudul lui Gogu (1928) și Ale vieții valuri (1932
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
hazliu dintre realitate și pretențiile Chiriței. Fără a se îndepărta prea mult de personajele lui Alecsandri, piesa sugerează actualitatea tipurilor comice create altcândva. Aportul său cel mai evident este în planul comicului de limbaj, unde afectarea „culturală” a Chiriței este pusă în evidență de inventivitatea lingvistică inepuizabilă a lui M. Scriitorul a mai abordat melodrama cu accente sociale - Țara fericirii (1945), satira socială - Al optulea păcat (1946) și farsa violent satirică - A murit Bubi (1948). Comedia de moravuri Burtă verde (1952) batjocorește carierismul
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
care atât mișcarea tradiționalistă, cât și cea avangardistă erau încă subiecte prea puțin discutate, demersul lui P. are meritul de a scoate valorile spirituale interbelice din conul de umbră la care le condamnaseră ideologia și cenzura oficiale și de a pune în evidență fundamentul estetic al unor teme și motive socotite până nu demult „burgheze” și „decadente”. Îmbrățișând datele artistice ale operelor, grupate pe genuri și specii, ca și activitatea intelectuală și publicistică a scriitorilor, orizontul critic al textelor izbutește să sugereze câteva
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
producere, putem încerca să recurgem la un test mai primitiv al sensului cauzării: testul independenței. Vom încerca să identificăm, în cuplul de variabile corelate, pe aceea care pare să fie independentă în raport cu cealaltă. În sociologia organizațiilor, diferitele cercetări empirice au pus în evidență o corelație empirică semnificativă între stilul de conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme nu putem face presupoziții rezonabile, putem totuși emite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând abstracție de interferențele altor relații. Formularea legilor idealizează situațiile, le purifică de interacțiunile exterioare, accidentale. Ele rețin relațiile „așa cum s-ar întâmpla” dacă alți factori exteriori nu ar interveni. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calificată/venituri ridicate, statut social ridicat/nivel de aspirații ridicat). Structura demografică a cartierului în exemplul dat mai înainte reprezintă, de asemenea, o variabilă contextuală. Pentru a afirma că aceasta este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale abstracte pe care le afectează și prin intermediul cărora acționează asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez produce o scădere a controlului social asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectiva persoană; într-o altă societate, ea ar putea fi determinată primar de alte criterii, ca poziția într-un sistem de rudenie, apartenența la o clasă sau poziția deținută în aparatul politico-administrativ. Pentru a identifica variabilele contextuale este necesar să punem în evidență posibilele acțiuni ale diferitelor componente ale unei anumite realități asupra variabilelor cauzale abstracte. Toate exemplele invocate aici scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care afectează variabilele contextuale și, prin intermediul acestora, variabilele cauzale abstracte și, în fine, variabila efect. Conectarea variabilelor acționale la variabila efect, prin intermediul variabilelor contextuale și cauzale abstracte, este obiectul teoriei pragmatice, acționale a respectivului fenomen. O asemenea teorie încearcă să pună în evidență posibilul acțional al unei anumite persoane, grup sau clasă socială, colectivitate, multitudinea acțiunilor care pot fi întreprinse astfel încât variabila efect să poată fi modificată în sensul dorit. Teoriile contextuale oferă explicarea unui fenomen așa cum există el într-o societate oarecare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt, una dintre criticile fundamentale aduse sociologiei americane: ea a produs o mulțime de teorii în strânsă legătură cu realitatea americană, fără însă a pune în evidență explicit caracterul lor particular, valabilitatea lor contextuală, sugerând în schimb, adesea, că ele au o valabilitate universală. O concluzie se impune aici: sociologia, spre deosebire de multe alte științe, are un puternic caracter național. Sociologia românească nu este doar o sociologie elaborată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un anumit rol, o funcție; ele sunt constituite și/sauselectate în raport cu funcția pe care o îndeplinesc și sunt eliminate sau modificate când încetează să mai îndeplinească o funcție în cadrul respectivului sistemsocial. A explica un fenomen social înseamnă, în consecință, a pune în evidență rolul, contribuția pe care acesta o aduce la funcționarea unui sistem oarecare și care îi justifică existența. De la început sunt necesare câteva precizări în legătură cu originea schemei funcționale. Mulți analiști sunt tentați să considere că schema funcțională își are originea în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii mult așteptate. Cum putem explica apariția și menținerea unei asemenea practici? Analiza funcțională pune în evidență o serie de funcții pe care le are un asemenea dans ritualic. Din punctul de vedere al ploii efective este clar că funcția sa e nulă. El are însă o serie de alte funcții pozitive; în primul rând, reprezintă un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ploii i se pot asocia și alte funcții: oportunitate de manifestare estetică și, de ce nu, eventual facilitarea contactului între tineri în vederea alegerii partenerului de viață. Analiza funcțională nu trebuie, în consecință, să se rezume la identificareaunei funcții. Ea trebuie să pună în evidență toate consecințele funcționale pe care le are respectivul element. Robert K. Merton sugera termenul de fascicul funcțional pentru a desemna această proprietate a plurifuncționării. Consecințele funcționale ale unui element pot varia substanțial, atât cantitativ, cât și calitativ, de la un context
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivul sistem. Producerea de cunoștințe reprezintă o cerință funcțională importantă a fiecărei colectivități. În vederea realizării acestei funcții se constituie un conglomerat de activități, difuzate în masa altor activități și împletite cu acestea. Doar evidențierea logicii producerii de cunoștințe poate să pună în evidență existența unui sistem coerent, pe care nimeni nu-l poate „vedea”. Este, de asemenea, cazul sistemului de „control social”, al sistemului „educativ” etc. Procedura delimitării funcționale a sistemelor este așadar următoarea: se pornește de la o cerință funcțională/funcție și se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anxietății decât religia? Explicarea religiei ca efect al neștiinței, al unui nivel scăzut de cunoaștere (clasa condițiilor P), unde devin posibile proiecții de tip antropomorfic („Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa”), este și mai incompletă. Ea nu pune în evidență de ce (cerințele funcționale) sistemele sociale construiesc religii, cu excepția cerinței prea vagi a cunoașterii. Pentru înțelegerea mai clară a schemei funcționale lărgite este necesar să analizăm mai amănunțit modul în care cele două tipuri de cauze externe determină dinamica internă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factori de tipul P, afectând posibilul acțional al populației. Analiza funcțională tradițională, ignorând relațiile cu mediul, avea o capacitate redusă de explicare a marii varietăți a sistemelor sociale, cât și a comportamentelor diferențiale ale acestora. Schema funcțională extinsă propusă aici pune în evidență tocmai mecanismele prin care condițiile exterioare produc schimbări în comportamentul sistemelor. Schema funcțională extinsă oferă în același timp posibilitatea estimării completitudinii unei explicații sociologice. O explicație strict funcțională, care ia în considerare doar dinamica internă a sistemelor sociale, este puțin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ocupă pe larg de acest model și în mod special de tipurile de analiză structurală. Structura reprezintă un pattern al relațiilor dintre elementele componente ale sistemului, o lege a relațiilor de interdependență a acestora. Cea mai curentă definiție a structurii pune în evidență tocmai acest aspect fundamental: structura reprezintă totalitatea relațiilor de interdependență ordonată dintre elementele unui sistem, astfel încât schimbarea unui element produce schimbări determinate în toate celelalte elemente. Jean Piaget (1968) are dreptate când afirmă căstructura reprezintă legea de transformare a unui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identifice rolul conștiinței în cadrul unui determinism obiectiv mai general (poziția materialistă în explicarea fenomenelor sociale). Conștiința ca factor determinant. Însăși constituirea sociologiei a eliminat interpretările idealiste naive ale vieții sociale care atribuiau conștiinței un rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fenomenelor socialesunt explicabile prin forma proceselor cognitive implicate în desfășurarea acestora. Importanța caracteristicilor proceselor cognitive pentru explicarea diferitelor fenomene sociale nu a fost investigată într-o măsură suficientă. De aceea, mă voi mulțumi cu indicarea doar a câtorva exemple care pun în evidență contribuția conștiinței în această ipostază la explicarea diferitelor particularități ale fenomenelor sociale. Complexul charismă-autoritate. Există situații foarte diferite în care colectivitatea investește cu o valoare suplimentară - o „plusvaloare” - diferitele aspecte ale activității sale (decizii, soluții de organizare socială, mecanisme de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerințele altor sisteme învecinate care pot interfera cu acestea. Angajarea în perspectiva claselor și a grupurilor sociale este însă mult mai pregnantă, fapt pentru care în analiză aceasta va fi accentuată. Sociologia, actualmente, oferă multiple exemple de angajare. Așa cum au pus în evidență numeroase analize sociologice, sistemul de susținere și finanțare a sociologiei occidentale face ca aceasta să fie, într-o măsură apreciabilă, evident, nu integral, purtătoarea intereselor claselor și grupurilor dominante. Ea tinde să fie sociologia statu-quo-ului, sociologia pusă în slujba puterii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
față de tehnicile utilizate de aceștia. Feedbackul negativ le apare ca amenințător, ca o critică a lor, și nu ca o informație menită să determine abandonarea unui program ineficace și căutarea unor noi tipuri de acțiune. * Sociologia are misiunea de a pune în evidență, în mod obiectiv, diversitatea de interese existente actual sau potențial într-o colectivitate și modul în care le afectează diferitele opțiuni social-politice. Este un nou tip de sociologie care, fie în ipostaza angajării, fie în cea a echidistanței, exprimă obiectiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivel profesional și prestigiu social. Este cazul relației dintre ingineri și muncitori. O serie de dificultăți în această relație s-au dovedit a proveni din stereotipurile reciproce distorsionate. Astfel, într-o cercetare realizată la o mare întreprindere bucureșteană au fost puse în evidență diferențe de percepție reciprocă de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la relația dintre maiștrii de vârstă înaintată și tinerii muncitori. Maiștrii dintr-o întreprindere se plângeau de atitudinea față de muncă și față de autoritate a tinerilor muncitori. Cercetarea a pus în evidență că o sursă esențială a acestei probleme o reprezintă comportamentul maiștrilor înșiși. Stilul lor de conducere, cristalizat pe baza expertizei cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o pregătire școlară mai ridicată, printr-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]