7,223 matches
-
securiza operațiile mondiale cu capital american. Într-un articol din 1970, el se al)tur) la ceea ce numin ast)zi tendința predominant) în studiile neocolonialiste. Referințele la dependența Americii se estompeaz), iar afacerile private se substituie guvernului, ca motor ce pune în mișcare mașină imperial). Teza neocolonialist) conține explicația economic) ultim) a politicii internaționale afirmând, așa cum și este, c) în statele capitaliste instrumentele economice private au devenit atât de avansate, încât folosirea lor neoficial) este suficient) pentru a exercita controlul efectiv și exploata
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
totuși destul de mult de ea. Hoffmann definește structura parțial în raport cu aranjamentul p)rților (patternul puterii), și parțial în raport cu tr)s)turile acelor p)rți (omogenitatea sau eterogenitatea statelor). Caracteristicile concrete ale statelor - ambițiile conduc)torilor, mecanismele pe care aceștia le pun în mișcare, gradul de integrare național), propriet)țile instituțiilor politice - tot ce ține de ele este inclus în definiția dat) de el structurii (1961, pp. 94-95; 1968, pp. 17-18). În practic), explicația dat) de el politicilor naționale și evenimentelor internaționale se bazeaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dintre acestea const) nu în întinderea obiectelor de studiu, ci în modalitatea în care sunt ele abordate și în care este construit) teoria menit) s) le explice. O macroteorie a politicii internaționale ar urma s) arate manieră în care este pus în mișcare sistemul internațional de c)tre agregatele din cuprinsul s)u. Se pot face presupuneri cu privire la care agregate s-ar referi ea - la valoarea PNB*, la procentul importurilor și exporturilor pe plan mondial, la cel al pierderilor de vieți omenești în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la ap)rărea să comun), sau promova bun)starea să general), sau promova binecuvânt)rile libert)ții, pentru noi înșine sau pentru posteritatea noastr). Ins) uniți cu alte națiuni libere, le putem face pe toate, sau chiar mai mult ... Putem pune în mișcare o putere menit) s) descurajeze, suficient de puternic) pentru a preîntâmpina orice agresiune și, în ultim) instant), putem contribui la crearea unei lumi a domniei legii și a liberei alegeri, f)când că lumea r)zboiului și a coerciției s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ilaritate, farsele lui L., Nevasta lui Cerceluș (1910) și Funcționarul de la Domenii (1911), și-au avut micul lor succes la un public dornic să se amuze. Plecând de la motivul clasic al păcălitorului căzut în plasa propriilor urzeli, Nevasta lui Cerceluș pune în mișcare un frivol comic de situații. Pivotul comedioarei Funcționarul de la Domenii este quiproquoul, și nu se poate spune că L. nu-l mânuiește cu oarecare abilitate. Altfel, cele două compuneri sunt firave de tot. SCRIERI: Nevasta lui Cerceluș, București, 1910; Funcționarul
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
își consumă, pe hârtia menită să adăpostească o invectivă poruncită, rația cotidiană de cerneală îndoită cu venin. Contemplarea și moralizarea se desfășoară sub supravegherea unui cod etic ce definește și starea de idealitate (instaurată printr-o veritabilă preceptistică a armoniei, pusă în mișcare de faptele Cantacuzinilor care au, toate, atributele solare ale unor apoteotice triumfuri ale binelui), dar și dezordinea (instituită de obicei de abaterile de la precept, de actele aberante produse de adversarii acelorași Cantacuzini, acte ce stârnesc antipatia - un fel de factor
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
providenței. Logosul e miracolul care transmite „substanța pururea divină”, concluzie peremptorie ce pune capăt unei experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de o energie amplificată de zăgazurile unui control drastic, respingând spontaneitatea și improvizația, dar și iscusința meșteșugarului. Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
vor situa ceva mai sus ca de obicei cotele apelor Crișuri au scăzut cu doi centimetri poșghița de la mal s-a rupt în solzi argintii pe semne că la noapte va ploua pe a locuri țipătul sfâșietor al păsărilor va pune în mișcare norii tot ce iese din mine va trece prin noapte o noapte pe care nu o disting dar o simt poate că e aceeași noapte de gheață din care am ieșit nimeni nu renunță la luptă norii înaintează tranșeele se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
vântul temperatura aerului va marca o scădereminimile termice se vor situa ceva mai susca de obiceicotele apelor Crișuri au scăzutcu doi centimetripoșghița de la mal s-a ruptîn solzi argintiipe semne că la noapte va plouape a locurițipătul sfâșietor al păsărilorva pune în mișcare noriitot ce iese din mineva trece prin noapteo noapte pe care nu o distingdar o simtpoate că e aceeași noapte de gheațădin care am ieșitnimeni nu renunță la luptănorii înaintează tranșeele se umplu cu păsărimâine va plouanu-i nimic... XXIX. ...ȘI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
și toate eforturile privirii sînt deplasate undeva în cîmpul vag și imponderabil al unei lumi eterice. În acest neant cu o infinită capacitate de absorbție se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, și se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează nemăsurata întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga construcție plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
se impune o altă observație preliminară. Putem spune, fără nici o exagerare, că mai mult de trei sferturi din „materialul de construcție” folosit de Augustin pentru ridicarea edificiului provine din corpusul atribuit prin tradiție apostolului Ioan. Două pasaje din evanghelia ioanică pun în mișcare mecanismul exegetic. Este vorba de In. 5,25: „Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, și acum este, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia” și de In. 5,28‑29: „Vine
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de rabini, în opinia lui Theodoret, este realizat în chiar contextul polemicii antiiudaice și deci antiiudaizante. În canonul iudaic, Cartea lui Daniel este integrată grupului Hagiografe (Ketubiim) și nu celui al Profețiilor (Nebiim), așa cum este pentru creștini. Două motive principale pun în mișcare proiectul lui Theodoret: demonstrarea faptului că „fericitul Daniel” este pe deplin îndreptățit să se numere printre marii profeți ai Vechiului Testament și desprinderea sensului deopotrivă cristologic și eshatologic pe care aceste profeții îl conțin. În opinia lui Theodoret, iudeii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cronică afirmă că l-ar fi viclenit pe Vodă în lupta cu ungurii, din 1467, de la Baia; trădătorul de atunci pare să fi fost Crasnăș 64), Alexa stolnicul, Negrilă paharnicul 65 „și alții mulți”. Voievodul avea acest drept. Poruncile lui puneau în mișcare uneltele aducătoare de moarte ale călăului - sabia, securea, ștreangul (după lege, boierilor le era rezervată decapitarea, dar să nu uităm că Brâncoveanu a dat ordin ca Staicu Merișanu, uneltitorul pe care îl recuperase după multe eforturi și pe care l-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu cinste” erau nevoite (în condițiile inexistenței mijloacelor anticoncepționale), întrucât intraseră într-un conflict acut cu normele moralei și simțeau că în preajma lor erau suspendate dezonoarea și sancțiunea, să facă apel la modalitățile de întrerupere a sarcinii. Erau mijloace empirice, puse în mișcare de „specialistele” comunităților („vrăcițe”, „vrăjitoare”, la care se apela și în cazul altor boli 551), posibile instrumente și metode „tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului al XIX-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
factorii existenței. A îmbrățișa totalitatea unei existențe este ambiția romancierului. Ambiție veche în literatură. Balzac nu gândea altfel când studia viața unui sentiment în raport cu banii și puterea. Stendhal vede în iubire un mod de a fi, orgoliul este motorul care pune în mișcare, în cărțile lui, marile pasiuni. Și orgoliul duce deseori spre moarte. Dostoievski a dovedit că iubirea poate fi o poartă ce dă spre infernul uman. Există un sublim în abjecție, există totdeauna puțină abjecție în sublimul pasiunilor. De ce cad atât
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării de sănătate mintală. După cum vom vedea, același lucru se poate spune și în cazul factorilor morbigenetici și al factorilor de risc ai stării de sănătate mintală. Caracteristica factorilor sanogenetici este dată de următoarele aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direcțiile de vibrație ale brațelor celor două diapazoane sunt perpendiculare, atunci raza de lumină descrie pe un ecran, o figură de forma unei elipse; se pot compune astfel solicitări produse de curenți electrici sau de vibrații mecanice, după cum forțele ce pun în mișcare brațele diapazoanelor sunt produse de curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
creator complex, tulburat, ca Titu Maiorescu, de drame interioare, inclusiv acelea de ordin sentimental, un spirit superior tinzând spre contemplație, în fine, un moralist strălucit. Când investighează opera, criticul merge dincolo de text, caută filiația ideilor și metamorfozele spiritului care le pune în mișcare. Temperează legenda și dă, prin analiză, o imagine verosimilă a lui Ibrăileanu: un critic prob, fin cititor de literatură, informat, chiar erudit, cu mari posibilități de disociere în sfera ideilor. În analiza critică și în descrierea operei, P. folosește un
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
R.-N. a scris enorm și a fost citit în epocă, mai cu seamă romanele din prima perioadă având un impact asupra cititorilor interesați de lumea rurală. Superficial și plat, în pofida sentimentelor înalte pe care ar fi vrut să le pună în mișcare, scrisul său, întâmpinat cu mari rezerve de criticii literari ai vremii, nu a rezistat în timp. SCRIERI: Fiii ucigașului, Bârlad, 1879; Memoriile unei cățelușe, Bârlad, 1880; Jertfă. Gelozie, București, 1890; Doamna Kiajna (în colaborare cu N. Țincu), București, 1891; Scriitori
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de necesități care pun în mișcare (motivează) comportamentul. Aceste clase de necesități nu sunt egale ca importanță pentru ființa umană, ci formează o ierarhie: necesitățile de subzistență sunt cele mai importante, urmate de cele de securitate, apartenență și dragoste, stimă și statut social și, în fine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca urmare a dezvoltării sistemului industrial, a promovării diviziunii muncii. Mai degrabă, avem motive să credem contrariul. În al doilea rând, o asemenea motivație - creșterea fericirii colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni o forță efectivă, capabilă să pună în mișcare efortul colectiv. Explicația alternativă propusă de Durkheim este cauzal-individualistă. Cauza diviziunii muncii este „densitatea morală”. Creșterea volumului populației generează nu numai o densitate demografică sporită, ci și una socială. Concurența dintre membrii colectivității sporește. Creșterea densității morale reprezintă însă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu cele constitutive. În acest sens, Engels (1967) formula celebra sa definiție a ideologiei: „Ideologia este un proces pe care așa-numitul cugetător îl împlinește, ce-i drept, în chip conștient, dar fals conștient. Adevăratele forțe motrice care îl pun în mișcare îi rămân necunoscute, altfel n-ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el își închipuie forțe motrice false, aparente”. În această definire a ideologiei, Engels subliniază câteva caracteristici ale conștiinței încadrate în perspectiva analizată aici: a) conștiința constituită „după” procesul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grup social - și unul particular, epistemologic. Acest din urmă sens, pe care îl găsim cu claritate exprimat de Engels în celebra „Scrisoare către Mehring” (Engels, 1967), definește ideologia ca o conștientizare neadecvată (falsă, mistificată) a procesului social spontan. Oamenii sunt puși în mișcare de forțe obiective, de condițiile social-economice în care trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil, neadecvată, eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
minte modul de a gândi specific întregii societăți de până la el, Engels (1967) o caracteriza ca fiind „un proces pe care așa-numitul cugetător îl împlinește, ce-i drept, în chip conștient, dar fals conștient. Adevăratele forțe motrice care-l pun în mișcare îi rămân necunoscute, altfel nu ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el își închipuie forțe motrice false, aparente”. Teoria marxistă a ideologiei pune în evidență un paradox al subiectivității. Conștiința are un conținut determinat de condițiile reale de viață
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea scoate în evidență nu numai de ce sunt ele așa cum sunt, dar și care sunt forțele care le pun în mișcare și, totodată, în ce direcție. Deși mișcarea istorică prezintă numeroase contradicții, sensul ei progresiv este clar. Astfel, redefinit, conceptul de progres era pentru Marx pe deplin acceptabil și suficient, totodată. În paralel cu teoria marxistă, aproximativ pe la mijlocul secolului al XIX
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]