13,995 matches
-
folosească, fiindcă era una și indivizibilă prin formația ei. Nu poate îmbrăca veșmântul lui Hristos cine scindează și divide Biserica lui Hristos”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, VII, în PSB, vol. 3, p. 439) „El Însuși (Hristos - n.n.) ne îndeamnă în Evanghelie și ne învață zicând: Și va fi o turmă și un păstor (In. 10, 16). Crede cineva că pot fi într-un singur și același loc mai mulți păstori sau mai multe turme deodată? La fel Apostolul Pavel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și va fi o turmă și un păstor (In. 10, 16). Crede cineva că pot fi într-un singur și același loc mai mulți păstori sau mai multe turme deodată? La fel Apostolul Pavel, afirmând aceeași unitate, ne roagă, ne îndeamnă și zice: Vă rog, fraților, în numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toți să spuneți același lucru, și să nu fie între voi schismă, ci să fiți cu același gând și cu aceeași simțire (I Cor. 1, 10)”. (Sf. Ciprian, Despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare va fi îndemnat, poate, să își recunoască limitele. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că expunerea doctrinei nu este decît o etapă pe drumul cunoașterii, că acest discurs nu face decît să formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar nu complet adecvat, o revelație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
suportat sau de evitat ca străin. Imaginea noastră despre lume nu mai are, nici ea, o arhitectură armonioasă, o satisfăcătoare rotunjime, un împlinitor supremum. Trăim într-o lume neîncheiată pe verticală, fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ), dublul său angelic definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți realitatea esențială! Oamenii Antichității tîrzii se priveau unii pe alții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile ultime înseamnă să demiți aceste principii din poziția lor zenitală față de istorie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și la funcția de păstrare/construire a memoriei pe care o îndeplinește religia. Chiar ascensiunea și globalizarea fundamentalismelor în secolul XXI poate avea, în această privință, o influență colaterală pozitivă. Ca să li se opună în mod avizat, societățile europene sînt îndemnate să devină mai atente la propriile tradiții religioase, la adîncimea lor culturală, pe de o parte, la orizontul de universalitate spre care ele 98 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE deschid, pe de alta. într-o țară atît de dominată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau entropie. Sînt puse neîncetat în situația de a se confrunta, fără o instanță de autoritate care să le domine, căci statul nu este decît garantul pentru desfășurarea în condiții de legalitate a întîlnirii lor. Iată o situație care ne îndeamnă să concepem individul nu drept centru, ci drept centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată : în dialogul propriei perspective cu Privirea divină, în convergența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere. Pentru aceștia, simbolica tăriei lipsite de forță rămîne încă de redescoperit, de asociat din nou cu autoritatea spirituală. Totuși, mai limpede poate decît orice altă epocă, modernitatea tîrzie îndeamnă/obligă religiile să se comporte paradoxal față de secol, să se situeze participativ și totodată în distanță față de el : fiind în lume ca și cum nu ar fi în ea, făptuind fără a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vreodată să faceți „umbră pământului degeaba!” Ceea ce cred și eu, ca și alți profesori cu care învățați să învățați, este ca în alegerile pe care le întreprindeți, chiar și în acest timp uman universitar, să porniți de la visul care vă îndeamnă să prețuiți și să faceți cu plăcere studiul atent al oricărui material științific sau didactic recomandat spre a cunoaște. În afara plăcerii de a face, izvorâtă din visul armoniei dintre „a avea” și „a fi”, nu cred că există alte șanse
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
destul de repede ca fiind prea limitate. Această situație se datorează faptului că analiza experimentală a comportamentului n-a putut să dezvolte în manieră empirică o terapie adecvată a proceselor cognitive. Cu siguranță, lucrarea lui Skinner asupra limbajului ar fi putut îndemna clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare a rămas, în general, neobservată în domeniul practicii clinice. Primul model cognitiv interesant este, fără îndoială, acela al lui Bandura. Fondată pe cercetări empirice precise, teoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să vorbesc liniștit”; - să contactez: „pe prietenul meu (număr de telefon), asociația alcoolicilor cronici (număr de telefon)”. Organizarea activităților gratifiante Abstinența nu trebuie trăită într-o stare de tristețe ci integrată într-un nou proiect de viață. Pacienții trebuie, deci, îndemnați foarte repede să organizeze activități gratifiante, care constituie tot atâtea elemente de întărire în cadrul procesului de abstinență. Această temă urmărește trei axe: - definirea unei activități gratifiante; - lista activităților gratifiante persoanale (pentru Sonia: piscină, bucătărie, dans clasic); - planificarea activităților (program al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu mai exista, au estompat din intensitatea expresiilor celebrative ale regalității, dar nu au eliminat evocarea profeției ca mijloc de legitimare divină a suveranului sau a autorității în general. Anunțul profetic dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați (cf. 2Rg 21,10 ș.u.; 22,14-20; Am 7,10-17). Critica profetică împotriva comportamentului suveranilor și a celor puternici din popor a fost dintotdeauna
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mâncare. Astfel, ardeiul iute apărea ca „focos“, cârnații cu piele au fost numiți „patricieni“, iar cei mărunți, fără piele, „mititei“... Indiferent cine le-a dat numele, micii ne-au venit de la turci, și o elementară logică bazată pe geografie ne îndeamnă să credem că bulgarii și sârbii, aflați mai la sud, i-au primit înaintea noastră. Un alt argument în acest sens este că la noi nu și-au păstrat nimic din numele turcesc (deoarece în România nu au avut suficient
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile de bucate; același considerent credem că l-a îndemnat și pe Radu Anton Roman să le neglijeze. Este păcat, fiindcă folosirea acestor rețete ar fi dus cu siguranță la inventarea unor elemente originale, care le-ar fi românizat. Ghiveciurile sunt mult mai răspândite decât ar fi tentați românii s-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fi modificate creativ de bucătăria noastră târgoveață. Dar mai tot ce a apărut în „era furculition“ a rămas formă fără fond. Și astfel, din influență în influență, am ajuns la România gastronomică a secolului XXI... Situația ei nu ne poate îndemna decât la concluzii sumbre: puținele rețete originale pe care le avem sunt departe de ceea ce se înțelege prin „bucătărie“, căci, vorba lui Păstorel, nu ne putem prezenta în fața unui chef din școala lui Bocuse, Senderens, Guérard sau Gagnaire cu vărzări
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu atât mai puțin de culoarea pielii. Virtutea trebuie să se manifeste prin fapte. De aceea, să nu se poarte nimeni cu alții așa cum n-ar vrea ca alții să se poarte cu el”. Precum și Hristos mai târziu, Buddha îi îndeamnă pe discipolii săi: „Duceți-vă în toate țările și propovăduiți această învățătură. Spuneți-le că săracii și umiliții, bogații și nobilii, toți sunt egali, că toate castele se unesc în această religie ca fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
viața i s-a apropiat de capăt și de acum înainte discipolii vor trebui să caute sprijin în Lege. Buddha le dă discipolilor săi ultimele sfaturi și îl anunță pe Ănanda că peste trei luni va înceta din viață. Îi îndeamnă pe discipoli ca atunci când au nedumeriri să se raporteze la Buddha, la Dharma și la Saṃgha; să se întâlnească frecvent și în număr mare; să discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sprijină acțiunea centrală a transformării de sine a omului. El a pledat înaintea Iluminatului cauza tuturor acelor făpturi care au „doar puțină pulbere în ochi”, făpturi care ar primi mesajul său cu brațele deschise și cu recunoștință. Brahmă Sahampati îl îndeamnă astfel pe Buddha să-și înfrângă ezitările: „Binevoiește, Venerabile, să predici doctrina. Există ființe cărora numai un colb ușor le întunecă ochii minții; acestea vor înțelege doctrina [...] Ridică te, Biruitorule! Străbate lumea, conducător al pelerinilor. Unii dintre ei te vor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
totuși par a iradia forța spiritului, și toată fața lui e plină de energie vitală. Au trecut atâtea secole de la nașterea lui, însă Buddha nu ni se mai pare atât de îndepărtat; îi auzim glasul, care ne cheamă și ne îndeamnă să nu ne temem de luptă, ci s-o primim calmi și cu curaj. Viața merită trăită, pare el să spună, doar pentru a progresa spiritual. Contemplând o statuie a lui Buddha, chiar și cineva care nu știe nimic despre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu dorințele ei, ne ajută s-o dobândim. La fel spune și Iisus, că împărăția Lui nu e din lumea aceasta, și pentru a intra în împărăție creștinul trebuie să fie în conflict cu lumea de aici. De aceea, Hristos îndeamnă mereu: „Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât Iluminatul cât și Mântuitorul au propovăduit o egalitate socială între oameni. Primul a condamnat sistemul castelor, iar al doilea a recomandat punerea în comun a averilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Grecia a fost leagănul filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între cele două lumi. Principiul socratic „cunoaște-te pe tine însuți” este întâlnit și în cazul lui Buddha, pasajele scrierilor buddhiste care îndeamnă la autoreflecție fiind nenumărate. Între buddhism și creștinism există, de asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]