17,219 matches
-
scotea o mână din lateral și mă Înhăța; fiind pe Întuneric, odată, m-am speriat extrem de tare, Întrucât am avut impresia că eu cel din oglindă (adică dublul meu) vrea să iasă și să ia locul celui real. Am strigat alergând la mama și arătându-i Înspăimântat către oglindă, fără să mai articulez nici un cuvânt. Rămăsesem mut de frică. Mama m-a luat de mână și m-a dus după oglindă, unde am descoperit-o ascunsă pe sora mea. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o posesiune totală a cosmosului. Te trezești ușor la o adiere de zvonuri, străluminat de aripa neantului. Începi să-ți reintri În trup cu emoție, cu voce suavă, Îți chemi sufletul rătăcit primprejur și-l auzi cum zburdă Încă poznaș, alergând după fluturii colorați. Îl aștepți cu răbdare, te apropii de el cu gura Înmiresmată, Îl ademenești cu promisiuni din povești, până când se prinde-n capcana pieptului tău. Ai o tresărire necontrolată, ca și cum ceva viu ar fi intrat Înăuntrul corpului, simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de sute de ori, nu Îți amintești de ce te-ai abătut de ceilalți, dar, iată, Îi vezi, s-au ascuns În acea meandră a văii și acum se aud strigăte, bătăi din palme; ei umplu spațiul de voci, se joacă, aleargă, nu mai rămâne nimic din singurătatea aceea a ta, nu se mai văd prin ierburi nici păsări, nici fluturi, nu se aud, nu se simt ciocârliile acelea, oare au existat cu adevărat? Te Îndrepți repede spre un grup de colegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a răspuns?“, „Nu vrea“, „De ce?“, „Nu vrea!“, „Atunci faci ce“, „Nu pot“, „Trebuie“, „Nu pot“, „Cheam-o aici“, „Nu vine“, „Promite-i“, „Nu vine“, „Ameninț-o“, „Nu vine“ (vocea se rupe, se fragmentează În cioburi, În ciorchini de sunete ce se aleargă, se fugăresc; nu e decât o formă de energie sonoră, o permutare de sonuri manifestându-se În sine, sonorizare suavă, sumbră, surâzând autosurprinsă): ai văzut-o nu ce făcea nu mi-au spus i-ai transmis da ce-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în mașină. Se ghemui și îndreptă arma către singurul loc unde cineva s-ar fi putut ascunde: în spatele tomberonului. - Om înarmat, țipă ea. Toată lumea ce încă se afla acolo îl putu vedea pe cel de-al patrulea individ din mașină alergând spre stradă înarmat cu o pușcă de mare calibru. Sachs ținti înspre pieptul lui și strigă: - Aruncă arma! Acesta se opri pentru un moment, după care începu să își agite arma spre polițiști. Sachs continuă, cu o voce neașteptat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tulbure acum. De fapt, nimic nu putea. Era total invulnerabilă când se afla călare pe un exemplar din cele mai reușite creații ale Divinității și când simțea căldura soarelui și mirosul de pământ umed gâdilându-i nările. Donny începuse să alerge ușor pe aleea întunecată, încadrată de narcise, magnolii și lilieci. Prima zi adevărată de primăvară. Pentru o jumătate de oră nu au făcut altceva decât să meargă în jurul lacului, absorbiți de acea conexiune stranie dintre două creaturi diferite, dar complementare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
o distanță prea mare pentru a se putea pronunța. Oricum, dacă stai bine să te gândești, astfel de observații nu însemnau absolut nimic. Magicianul putea fi bărbat, la fel de bine cum putea fi femeie. Magicianul putea fi și invizibil. Începură să alerge spre el, iar acesta când îi zări, păru foarte ușurat. - Aici! țipă el. Ajutați-mă! Sunt aici! E o femeie sub această apă! Bell și Sachs, care o lăsaseră pe Kara în siguranță, alergau acum printre tufele ce înconjurau heleșteul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
putea fi și invizibil. Începură să alerge spre el, iar acesta când îi zări, păru foarte ușurat. - Aici! țipă el. Ajutați-mă! Sunt aici! E o femeie sub această apă! Bell și Sachs, care o lăsaseră pe Kara în siguranță, alergau acum printre tufele ce înconjurau heleșteul dezgustător. - Să nu ai încredere în el, șopti Sachs lui Bell. - Acum am încredere doar în tine, Amelia. Bărbatul trase mai tare de frânghie, scoțând curând la iveală două picioare îmbrăcate într-o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Sachs fu orbită. - Amelia! auzi ea vocea lui Bell. Nu văd nimic. Unde este? - Nu pot... Fu întreruptă de o serie rapidă de focuri de armă, provenite din locul ocupat cu câteva zeci de secunde în urmă de Magician. Privitorii alergau în toate părțile urlând panicați, în timp ce Sachs țintea locul din care se auziseră focurile de armă. Bell făcea același lucru. Când își recăpătară vederea, criminalul dispăruse - bineînțeles; de fapt, unde țintea ea cu pistolul, se putea vedea doar un nor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
trepte în efortul ei de a-l prinde din urmă pe Bell, care deja plecase în urmărirea criminalului. E rapid. Dar eu sunt și mai. Deja de șase ani în poliția de patrulă, agentul Lawrence Burke se considera un veteran. Alerga acum afară din Riverside Park pe West End Avenue, la mai puțin de 10 metri de urmărit, un motociclist îmbrăcat într-un tricou Harley Davidson. Ocolea pietonii și sărea peste porțiunile stricate din drum, la fel ca în liceu când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acum afară din Riverside Park pe West End Avenue, la mai puțin de 10 metri de urmărit, un motociclist îmbrăcat într-un tricou Harley Davidson. Ocolea pietonii și sărea peste porțiunile stricate din drum, la fel ca în liceu când alerga după cel care primea mingea. Și la fel ca pe atunci, Larry Picioroange câștiga teren. Fusese chemat pe malul râului să patruleze pentru a împiedica producerea unei crime și, cu câteva minute în urmă, auzise apelul prin stația de emisie-recepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Pusese la pământ un adversar... Ce bine se simțise - aproape ca în urmă cu 12 ani, când reușise să-l placheze pe Chris Broderick, care țipase strident ca o femeie la contactul cu iarba. Fusese atât de aproape de glorie, după ce alergase întreaga lungime a terenului fără să știe că Picioroange Larry pornise pe urmele sale. - Hei, ești bine? Bell o atinse pe umăr pe Amelia Sachs. Era atât de afectată de moartea Karei încât nu răspunse. Dădu din cap afirmativ, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
80, apoi 100, direct spre ea și spre Camaro, a cărui culoare galbenă, deși mai vie, era asemănătoare cu cea a autobuzului care îi salvase viața Magicianului. Capitolul XX Văzând cum Mazda se îndreaptă în plină viteză spre ea, Sachs alergă spre trotuar cu gândul să încerce să tragă din lateral. Trase piedica Glockului și ținti forma întunecată ce se profila în mașină, urmărindu-l cu o mișcare a mâinii pe o distanță de câțiva metri. Zări însă în spatele lui zeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
zâmbet strălucitor. Gata, viteza întâi și cauciucurile mușcară din asfalt. În câteva secunde, Amelia Sachs rula deja cu 100 la oră. - Hai, hai, hai! se încurajă ea singură, urmărind cu privirea pata întunecată ce încă se zărea în depărtare. Chevroletul alerga cu viteză, dar direcția era departe de a fi tocmai dreaptă. Sachs luă cu o mână stația și apelă centrala pentru a raporta urmărirea și a redirecționa întăririle pe noua rută. Accelerări rapide, apoi frânări bruște... străzile din Harlem nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Se opri apoi pe trotuarul din fața hotelului unde privi absent la spectacolul oferit de taxiurile care treceau în viteză, de asiaticii sau latino-americanii care se perindau prin fața lui, de autobuzele umplute la refuz și de agenții de livrări chinezi care alergau pe bicicletele lor pline de marfă. Era atât de obositor totul. Ușor iritat, se hotărî că o plimbare pe jos până la școala unde urma să se țină recitalul îi va face bine. Își consultă harta și își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Un cerc de flăcări îl înconjoară, iar un zid de foc se apropie amenințător de el. Exact înainte de a fi înghițit de aceste flăcări, scapă de lanțuri și trece prin foc, reușind să se pună la adăpost. Diavolul începe să alerge spre protagonist, își ia zborul și dispare. Iluzionistul sparge suprafața oglinzii cu un ciocan. Face câțiva pași pe scenă, se oprește apoi și pocnește din degete. O lumină puternică orbește tot publicul și, când aceasta se stinge, iluzionistul apare metamorfozat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
situat pe Strada 55, nu avea margini, dar avea o ieșire de incendiu, la doi metri de locul în care se afla el acum, încercând să privească dincolo de aerul plin de impurități emanat de un aparat de aer condiționat. Malerick alergă câțiva metri și sări peste gaura fără fund dintre cele două clădiri, aterizând cu ușurință lângă ieșirea de incendiu și săltându-se peste balustrada protectoare. Urcă apoi cu repeziciune două scări și se opri la etajul 17. Privi înăuntru. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de oglinda de care se folosise pentru a-l ucide pe Tony Calvert. Simți cum pulsul îi crește; scoase arma din teacă și porni în viteză spre locul unde gardianul - gardian, în aparență - se făcuse nevăzut. Unde? Unde era Weir? Alergând spre Strada Centrală, Roland Bell scruta cu atenție priveliștea. Mașini, camioane, vânzători de hot dog cu gheretele lor aburinde, tineri care lucrau la firmele de avocatură sau băncile cu program non-stop, oameni amețiți de atâta bere venind dinspre port, oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să năvălească într-una dintre ultimele posibile ascunzători din subsolul tribunalului și al Centrului de Detenție, cu pistolul Glock la nivelul umărului, Rhyme o sunase și îi prezentase situația. Lon Sellito și Roland Bell se îndreptau către circ, Mel Cooper alerga și el să de o mână de ajutor. Bo Haumann și câteva echipe de intervenție erau pe drum de asemenea. Era nevoie de toată lumea și Rhyme voia ca și ea să ajungă la fața locului cât se putea de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Pipăi cu mâna în căutarea stației Motorola și îl sună pe Rhyme pentru a-i spune unde se afla și pentru a-l întreba ce anume are de făcut. Malerick păși lent afară din parc, lovindu-se de cei care alergau în direcția opusă, către incendiu. - Ce se întâmplă? - Iisuse! - Poliția... A sunat cineva la poliție? - Auziți țipetele? Auziți? Pe colțul dintre Central Park West și o stradă laterală se ciocni cu o tânără asiatică, privind îngrijorată spre parc. Îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
al treilea scor în ordine descrescătoare din toată istoria departamentului. Fața i se încruntă și îl privi pe Rhyme. - Îți dai seama ce înseamnă asta, nu? Ai milă, Doamne, că nu mai e de trăit cu ea de acum înainte. Alerga cu respirația tăiată. Coridorul parcă era lung de o milă. Kara fugea pe linoleumul cenușiu cu un singur gând în minte; nu era nici legat de Erick Weir, nici de asistentul său cel psihopat, Arthur Loesser, nici de reușita strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
îi fac așa ceva. - Respectatului tău mentor, spuse Rhyme cu amărăciune. Cu o expresie de panică întipărită în ochii ei albaștri și strălucitori, femeia se strecură printre Sachs și Kadesky și o luă către ușă. - Oprește-o, Roland, strigă Rhyme. Bell alergă în față și se puse ca o barieră în calea ei. Se rostogoliră către colțul încăperii. Era puternică, dar Bell reuși să îi pună cătușele. Apoi se ridică, gâfâind din pricina efortului, și își scoase de la centură telefonul Motorola pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu li se mai face teamă de vocile puternice și de furia oribilă din ele? Poate lor le e mai ușor. Pentru mine și Ben era foarte diferit de tot ceea ce știam - nu mă deranjează să recunosc. Îmi venea să alerg iar până jos și să-l întreb pe Ben dacă vrea să vină sus cu mine, în loc s-o fac singură, dar apoi mi-am amintit de fața lui înlăcrimată și m-am gândit mai bine. Mereu avusesem grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cum că „încerca să scape din propriu-i cap“-, dar sunt sigură că de fapt era din cauza plecării lui tata. Ticălosul. L-am pus pe Ben să promită că se-ntoarce înainte de weekend, apoi l-am lăsat în pace. Am alergat jos în dormitorul mamei și-am bătut la ușă. Nu păruse că-i pasă prea mult de dispariția lui Ben, dar cred că trebuia să trec prin filmul în care mă prefăceam că e mama iubitoare, căreia îi pasă, aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de o lună în Caraibe, unde nu făcuse decât să-și trateze corpul ca pe un templu. Costumul de culoarea mangalului se mula perfect pe mușchii lui lucrați. Pielea îi strălucea de sănătate, cum îi șade bine unui om care aleargă opt kilometri pe zi; era proaspăt spălat și bărbierit. Chiar și pantofii lui — negri, cu șireturi, pe care îi cumpărase în ultima lor excursie la Milano — sclipeau. Era dichisit din cap până-n picioare, iar Leigh simți că îl urăște pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]