24,313 matches
-
și obligațiile statului român că semnatar al convențiilor bilaterale și multilaterale pe linie de aviație civilă; ... e) revizuiește permanent implementarea măsurilor și aplicarea procedurilor, operind modificările care se impun; ... f) asigura, în situații de criză sau ca urmare a unor amenințări, coordonarea între instituțiile și agențiile care răspund de serviciile de navigație și control al traficului aerian, administrațiile aeroportuare și operatorii aerieni; ... g) propune Ministerului Transporturilor avizarea sau neavizarea, după caz, a proiectelor pentru noi aeroporturi sau pentru extinderea facilităților aeroportuare din
HOTĂRÎRE Nr. 799 din 17 septembrie 1996 privind înfiinţarea Comitetului Naţional de Securitate Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115908_a_117237]
-
la nivel național. ... Articolul 5 (1) Comitetul Național de Securitate Aeronautică se întrunește semestrial și analizează stadiul implementării, aplicării și eficienței măsurilor și procedurilor prevăzute în Programul Național de Securitate Aeronautică și stabilește măsuri de prevenire și riposta în funcție de nivelul amenințării. ... (2) În situații de criză, Comitetul Național de Securitate Aeronautică se întrunește potrivit planificării de urgență și preia conducerea acțiunilor de contracarare și riposta. ... (3) La întrunirile Comitetului Național de Securitate Aeronautică pot fi invitați experți din diferite domenii de
HOTĂRÎRE Nr. 799 din 17 septembrie 1996 privind înfiinţarea Comitetului Naţional de Securitate Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115908_a_117237]
-
2) Personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale are obligația de a păstra cu strictețe secretul de stat, militar și profesional, inclusiv după părăsirea serviciului. ... (3) Penetrarea, întreruperea funcționarii și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale, precum și interceptarea comunicațiilor în aceste rețele constituie amenințări la adresa siguranței naționale. ... Capitolul 2 Organizarea, funcționarea și atribuțiile Serviciului de Telecomunicații Speciale Articolul 7 (1) Structura generală a Serviciului de Telecomunicații Speciale, atribuțiile componentelor sale funcționale, efectivele și resursele în timp de pace și în timp de război, regimul
LEGE nr. 92 din 24 iulie 1996 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114552_a_115881]
-
toata asistență necesară pentru prevenirea actelor de capturare ilicita a aeronavelor civile și a altor acte ilicite îndreptate împotriva securității acestor aeronave, a pasagerilor și a echipajelor lor, a aeroporturilor și a instalațiilor de navigație aeriană, precum și a oricărei alte amenințări pentru securitatea aviației civile. 3. În raporturile lor reciproce, părțile contractante vor acționa în conformitate cu prevederile referitoare la securitatea aviației stabilite de Organizația Aviației Civile Internaționale și desemnate că anexe la convenție, în măsura în care aceste prevederi de securitate sunt aplicabile părților contractante
HOTĂRÎRE Nr. 408 din 31 mai 1996 pentru aprobarea modificării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Spaniei privind tranSporturile aeriene, semnat la Madrid la 10 ianuarie 1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115317_a_116646]
-
proviziilor de bord, înainte de și în timpul îmbarcării sau încărcării. Fiecare parte contractanta va examina, de asemenea, în spirit favorabil, orice cerere care îi este adresată de către cealaltă parte contractanta pentru măsuri speciale, rezonabile de securitate pentru a face față unei amenințări deosebite. 5. Atunci când are loc un incident sau există o amenințare de comitere a unui incident de capturare ilicita a aeronavelor civile sau a altor acte ilicite îndreptate împotriva siguranței acestor aeronave, pasagerilor și a echipajelor lor, aeroporturilor sau a
HOTĂRÎRE Nr. 408 din 31 mai 1996 pentru aprobarea modificării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Spaniei privind tranSporturile aeriene, semnat la Madrid la 10 ianuarie 1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115317_a_116646]
-
contractanta va examina, de asemenea, în spirit favorabil, orice cerere care îi este adresată de către cealaltă parte contractanta pentru măsuri speciale, rezonabile de securitate pentru a face față unei amenințări deosebite. 5. Atunci când are loc un incident sau există o amenințare de comitere a unui incident de capturare ilicita a aeronavelor civile sau a altor acte ilicite îndreptate împotriva siguranței acestor aeronave, pasagerilor și a echipajelor lor, aeroporturilor sau a instalațiilor de navigație aeriană, părțile contractante se vor sprijini reciproc prin
HOTĂRÎRE Nr. 408 din 31 mai 1996 pentru aprobarea modificării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Spaniei privind tranSporturile aeriene, semnat la Madrid la 10 ianuarie 1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115317_a_116646]
-
echipajelor lor, aeroporturilor sau a instalațiilor de navigație aeriană, părțile contractante se vor sprijini reciproc prin facilitarea comunicațiilor și prin alte măsuri corespunzătoare cu scopul de a pune capăt, rapid și în condiții de siguranță, unui astfel de incident sau amenințării acestuia." Articolul 2 Modificările aprobate prin prezența hotărâre vor intra în vigoare după realizarea schimbului de note diplomatice între cele două părți contractante. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Aurel Novac Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel
HOTĂRÎRE Nr. 408 din 31 mai 1996 pentru aprobarea modificării Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Spaniei privind tranSporturile aeriene, semnat la Madrid la 10 ianuarie 1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115317_a_116646]
-
la dezvoltarea turismului rural - crearea de noi locuri de muncă, obținerea de venituri suplimentare pentru susținerea satelor, există și o serie de elemente care împiedică comunitatea rurală să ia o decizie în domeniul dezvoltării turismului rural: schimbările în caracteristicile ruralului, amenințările ecologice etc. Spațiu rural - turism rural Spațiul rural este definit prin intermediul mai multor criterii printre care principalele sunt <footnote Melinda Cândea, Florina Bran, Spațiul geografic românesc, Editura Economică, București, 2001. footnote>: • preponderența producției agricole (Franța); • ponderea populației agricole (SUA); • spațiile
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
din evoluția trecută la care se aplică coeficienți ce conduc la stabilirea unor obiective mereu în creștere. Această viziune poate conduce la obiective optimiste care nu pot fi realizate ulterior. În cazul planificării strategice se procedează la determinarea oportunităților și amenințărilor, se identifică posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor organizaționale, se analizează perspectivele de evoluție a organizației, iar obiectivele viitoare nu trebuie să fie neapărat superioare celor din trecut întrucât nu rezultă din extrapolarea performanțelor realizate. Planificarea specifică managementului strategic completează planificarea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma "atacurilor”, agresiunilor venite din partea mediului înconjurător. Conform unei alte concepții enunțate , stress-ul este starea biologică de alertă care mobilizează întregul corp uman pentru a răspunde sau a riposta la solicitări sau amenințări provocate de complexul factorilor de mediu. Termenul de stress se consideră că provine din limba engleză medievală și parțial din franceza veche , de la cuvântul distress ce semnifica situație strâmtorată, necaz. este supus. Tot aici, se impune precizarea că elementele de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
comportamentale . Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a ceea ce se întâmplă în organizație, a ceea ce este dorit și acceptat, precum și a ceea ce reprezintă amenințări exogene (caz în care intervin și factorii stresori). De aceea, atunci când se analizează raportul dintre cultura organizațională și stress, trebuie să cunoaștem foarte bine dacă avem de-a face cu o singură cultură organizațională, sau mai multe, corespunzătoare diferitelor departamente
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
percepuți factorii stresori, precum și de felul în care indivizii își folosesc resursele de care dispun de a face față stresorilor. Concret, mecanismul modelului se bazează pe următorul raționament: Ddacă factorii stresori sunt percepuți ca pozitivi, sau mai degrabă provocatori, decât amenințări, și dacă persoana supusă stress-ului este încrezătoare că deține resursele necesare pentru a face față stress-ului, atunci se poate reduce acțiunea stresorului, prin schimbarea percepției despre acesta. Lucrul se realizează prin punerea la dispoziția indivizilor a strategiilor adecvate pentru a
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
a subordonaților dvs. pentru a le mai trasa sarcini, sau a-i controla de modul cum s-au achitat de cele existente?........ 16. Aveți tendința de a hărțui profesional sau sexual pe cei din subordinea dvs., chiar de a profera amenințări, urmărind și efectele acestor acte asupra celorlați?.............. 17. Îi sprijiniți pe subalterni în rezolvarea problemelor profesionale sau personale ce apar?.................. 18. Aveți persoane pe care le simpatizați mai mult, îi ocrotiți, să-i numim “pupincuriști” și alții pe care îi
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
tipuri diferite de activitate și anume: 1a. Analiza mediului și cum apare interacțiunea între următorii factori: - economic - politic - juridic - tehnologic - etic - social Înțelegerea acestor factori mai sus enumerați, este crucială în stabilirea unei strategii pe termen lung. Schimbările pot reprezenta amenințări sau pot genera oportunități în afacere. Amenințările și oportunitățile vor fi considerate mai târziu ca parte a analizei SWOT (SWOT - care înseamnă din engleză PUNCTE TARI - Strengths -, PUNCTE SLABE - Weaknesses -, OPORTUNITĂȚI - Opportunities - și AMENINȚĂRI -Threats-). Aceasta este notația în mediul
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
Analiza mediului și cum apare interacțiunea între următorii factori: - economic - politic - juridic - tehnologic - etic - social Înțelegerea acestor factori mai sus enumerați, este crucială în stabilirea unei strategii pe termen lung. Schimbările pot reprezenta amenințări sau pot genera oportunități în afacere. Amenințările și oportunitățile vor fi considerate mai târziu ca parte a analizei SWOT (SWOT - care înseamnă din engleză PUNCTE TARI - Strengths -, PUNCTE SLABE - Weaknesses -, OPORTUNITĂȚI - Opportunities - și AMENINȚĂRI -Threats-). Aceasta este notația în mediul de afaceri internațional. 1b. Resursele interne includ
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
pe termen lung. Schimbările pot reprezenta amenințări sau pot genera oportunități în afacere. Amenințările și oportunitățile vor fi considerate mai târziu ca parte a analizei SWOT (SWOT - care înseamnă din engleză PUNCTE TARI - Strengths -, PUNCTE SLABE - Weaknesses -, OPORTUNITĂȚI - Opportunities - și AMENINȚĂRI -Threats-). Aceasta este notația în mediul de afaceri internațional. 1b. Resursele interne includ: - echipa managerială - clădiri și terenuri (proprietăți) - resurse financiare - zona de producție - stocuri de materiale brut Prin capacitatea de a combina resursele interne disponibile în proporții adecvate, punctele
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
pe piața agroturismului intern sau internațional. Trebuiesc găsite alte opțiuni strategice. 2b. Evaluarea opțiunilor strategice. În mod ideal strategiile se construiesc pe punctele tari ale afacerii, care înving punctele slabe, iau în considerare oportunitățile și minimalizează sau exclud nereușitele (respectiv amenințările la afacere). Alegerea strategică trebuie să fie realizabilă, în mod practice, să fie fezabilă din punct de vedere financiar și acceptată de părțile interesate în afacere și anume: - cumpărători - vânzători - distribuitori - clienți - angajați - corporații - guvern - bancheri - acționari (parteneri în afacere
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
afaceri (exemplu: turismul rural intern și internațional) 2. formularea strategiei 3. implementarea strategiei 4. evaluare și control Observarea mediului de afaceri implică factori (de mediu) interni, respectiv puncte slabe și puncte tari și factori (de mediu) externi, respectiv oportunități și amenințări - neșanse, factori ce sunt responsabili de influențarea pe lungă durată a dezvoltării afacerii - exemplul nostru - agroturismul.
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
din interiorul organizației; analiza factorilor externi, care se referă la segmentele de public vizate de problema respectivă. Analiza detaliată a tuturor acestor factori permite efectuarea unor evaluări SWOT, care cuprind punctele tari (strength), punctele slabe (weak), Împrejurările favorabile (opportunities), precum și amenințările (threats) cu care organizația se confruntă. Combinarea acestor factori dă patru tipuri de strategii: strategii SO, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a se profita de oportunități; strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a Învinge amenințările externe; strategii
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
opportunities), precum și amenințările (threats) cu care organizația se confruntă. Combinarea acestor factori dă patru tipuri de strategii: strategii SO, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a se profita de oportunități; strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a Învinge amenințările externe; strategii WO, bazate pe reducerea punctelor slabe În vederea valorificării oportunităților; strategii WT, bazate pe reducerea atât a punctelor slabe, cât și a amenințărilor externe. O altă analiză se bazează pe „câmpul de forțe”. Astfel, sunt analizați atât factorii pozitivi
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
pentru a se profita de oportunități; strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a Învinge amenințările externe; strategii WO, bazate pe reducerea punctelor slabe În vederea valorificării oportunităților; strategii WT, bazate pe reducerea atât a punctelor slabe, cât și a amenințărilor externe. O altă analiză se bazează pe „câmpul de forțe”. Astfel, sunt analizați atât factorii pozitivi, cât și cei negativi, În vederea neutralizării celor din urmă și a sporirii efectului celor pozitivi. Pentru ca problemele să fie analizate și identificate În mod
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
în sistem a unor actori nonconformiști, care nu mai joacă după regulile sistemului internațional modern. Au putere, dar nu poartă nici o responsabilitate. O altă realitate a sistemului internațional în tranziție o reprezintă reacția statelor la proliferarea conflictelor etnice și a amenințărilor din partea actorilor nonstatali. Aceasta a luat forma intervenției umanitare în cazul conflictelor interetnice sau întărirea regimului de neproliferare a armelor de distrugere în masă. Unul dintre principalele răspunsuri la noua (dez) ordine mondială, cu consecințe de lungă durată și cu
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
de distrugere în masă. Unul dintre principalele răspunsuri la noua (dez) ordine mondială, cu consecințe de lungă durată și cu efecte importante în ceea ce privește dinamica sistemului internațional, este așa-numita doctrină a preempțiunii, ce oferă posibilitatea unei reacții preventive împotriva unei amenințări iminente 1. După ce această doctrină a fost adoptată în conceptul de securitate națională a Statelor Unite în 2002, alte state importante, precum Rusia sau Franța, s-au grăbit să integreze acest instrument în conceptele sale. Doctrine precum cea a intervenției umanitare
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
mai multe nuclee predicaționale derivate (secunde). Acestea reprezintă: • realizarea propozițională a numelui predicativ: „Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.” (M. Eminescu) • realizarea propozițională a subiectului: „Ceea ce muncește acu pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare...” (I.L. Caragiale) • realizarea propozițională atât a subiectului cât și a numelui predicativ „Și ce mira mai mult oierul E că-l chema la curte chiar boierul.” (T. Arghezi) Nucleele predicaționale derivate pot conține în structura lor alte nuclee predicaționale, determinând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la studențime, chemați să asigure munca în întreprinderi.” (E. Barbu, 162) b. dezvoltat: „Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului.” (E. Barbu, 109) c. propozițional (atributiva descriptivă): „Ziarele de a doua zi publicau discursul șefului guvernului, care era plin de amenințări.” (E. Barbu, 162), „Ieronim ș-aruncă mantia pe umeri și ei merseră pe țărmul râului, unde Francesco îi dădu barca lui.” (M.Eminescu, P.L., 97) d. multiplu: „Dascălul, subțire și palid, dădea alături răspunsul pe alt glas.” (E.Barbu, 109
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]