14,167 matches
-
El definește viața unui popor ca evolutiv în urmărirea unui vis, a unui ideal, urmată de o fază de declin și apoi de dispariție a poporului respectiv, în momentul în care visul și-a pierdut forța de atracție. Gustave Le Bon critică regimul parlamentar al țărilor democratice din Europa occidentală, dar, cu toate deficiențele pe care le constată, el susține sistemul parlamentar, pe care îl consideră preferabil altor sisteme. După Le Bon sistemul parlamentar sintetizează idealul tuturor popoarelor civilizate moderne, deși
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
visul și-a pierdut forța de atracție. Gustave Le Bon critică regimul parlamentar al țărilor democratice din Europa occidentală, dar, cu toate deficiențele pe care le constată, el susține sistemul parlamentar, pe care îl consideră preferabil altor sisteme. După Le Bon sistemul parlamentar sintetizează idealul tuturor popoarelor civilizate moderne, deși se bazează pe principiul, general acceptat dar incorect din punct de vedere psihologic, că mai mulți oameni la un loc au o capacitate mai mare de a lua o decizii înțelepte
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
o decizii înțelepte și independente. Soluția pe care o recomandă pentru îmbunătățirea activității parlamentare este cea de a forma în parlamente majorități puternice grupate în jurul unui om de stat capabil de a dirija această majoritate în mod eficient. După Le Bon o guvernare eficientă nu poate avea loc cu majorități întâmplătoare care se formează și apoi dispar la intervale scurte de timp. Fiind cunoscut în special pentru studiile sale din domeniul sociologiei și psihologiei, multe din studiile recente despre Gustave Le
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
o guvernare eficientă nu poate avea loc cu majorități întâmplătoare care se formează și apoi dispar la intervale scurte de timp. Fiind cunoscut în special pentru studiile sale din domeniul sociologiei și psihologiei, multe din studiile recente despre Gustave Le Bon nu menționează contribuțiile sale la dezbaterile care aveau loc la începutul secolului al XX-lea în domeniul fizicii, referitoare la natura materiei și a energiei. Încă din 1896 Le Bon susținuse că descoperise o nouă formă de radiație pe care
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
sociologiei și psihologiei, multe din studiile recente despre Gustave Le Bon nu menționează contribuțiile sale la dezbaterile care aveau loc la începutul secolului al XX-lea în domeniul fizicii, referitoare la natura materiei și a energiei. Încă din 1896 Le Bon susținuse că descoperise o nouă formă de radiație pe care a numit-o „lumină neagră”. Ulterior s-a constatat că acestă radiație nu exista. Cu câțiva ani mai târziu, în 1905, el publică lucrarea „Evoluția materiei”, care, s-a bucurat
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
1905, el publică lucrarea „Evoluția materiei”, care, s-a bucurat de o mare popularitate în Franța și a fost republicată în numeroase ediții. În anii următori și-a continuat cercetările, publicând diferite alte volume sau articole în domeniul fizicii. Le Bon susține că materia este într-un proces continuu de transformare și de dezintegrare. Atomul este un rezervor imens de energie pe care o eliberează în timp. Pentru a stabili echivalența dintre masă și energie, Gustave Le Bon face un calcul
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
domeniul fizicii. Le Bon susține că materia este într-un proces continuu de transformare și de dezintegrare. Atomul este un rezervor imens de energie pe care o eliberează în timp. Pentru a stabili echivalența dintre masă și energie, Gustave Le Bon face un calcul simplu. Bazându-se pe constatarea că particulele emise de corpurile radioactive au o viteză foarte mare și considerând că această viteză este, în medie, egală cu o fracțiune "k" din viteza luminii "c" (Le Bon admite o
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Gustave Le Bon face un calcul simplu. Bazându-se pe constatarea că particulele emise de corpurile radioactive au o viteză foarte mare și considerând că această viteză este, în medie, egală cu o fracțiune "k" din viteza luminii "c" (Le Bon admite o valoare "k=1/3"), el ajunge la concluzia că, prin dezagregarea ei totală, o substanță radioactivă având masa "m" degajează o cantitate de energie egală cel puțin cu "k² m c²/2". Prin această formulă Le Bon găsește
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Le Bon admite o valoare "k=1/3"), el ajunge la concluzia că, prin dezagregarea ei totală, o substanță radioactivă având masa "m" degajează o cantitate de energie egală cel puțin cu "k² m c²/2". Prin această formulă Le Bon găsește o explicație a căldurii continue emise de soare. Ulterior el a susținut că materia se transformă în mod continuu într-un „eter luminos”, teorie care de asemenea s-a dovedit falsă. În alte lucrări el discută posibilitatea ca gravitația
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
se transformă în mod continuu într-un „eter luminos”, teorie care de asemenea s-a dovedit falsă. În alte lucrări el discută posibilitatea ca gravitația să se propage prin unde sferice. Deși în prezent biografii săi apreciază că Gustave Le Bon nu avea cunoștințele necesare în domeniul fizicii pentru a aborda asemenea subiecte, lucrările sale erau apreciate de contemporanii săi. Astfel unele din teoriile sale erau acceptate de Henri Poincaré, deși acesta era de părere că, de multe ori, formularea lor
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
a aborda asemenea subiecte, lucrările sale erau apreciate de contemporanii săi. Astfel unele din teoriile sale erau acceptate de Henri Poincaré, deși acesta era de părere că, de multe ori, formularea lor nu era suficient de riguroasă. Lucrările lui Le Bon au fost apreciate pozitiv de „Royal Society”, forul științific cel mai înalt din Regatul Unit. Pentru meritele sale științifice a fost numit membru al „Academiei de științe a Belgiei” („Académie royale des sciences, des lettres et des beaux-arts de Belgique
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Society”, forul științific cel mai înalt din Regatul Unit. Pentru meritele sale științifice a fost numit membru al „Academiei de științe a Belgiei” („Académie royale des sciences, des lettres et des beaux-arts de Belgique”). S-a păstrat corespondența lui Le Bon în care încearcă să-l convingă pe Albert Einstein că l-a precedat în lucrările sale despre radioactivitate și despre transformarea materiei în energie. Studii despre activitatea lui Le Bon au apărut încă din timpul vieții sale, fiind de remarcat
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
des beaux-arts de Belgique”). S-a păstrat corespondența lui Le Bon în care încearcă să-l convingă pe Albert Einstein că l-a precedat în lucrările sale despre radioactivitate și despre transformarea materiei în energie. Studii despre activitatea lui Le Bon au apărut încă din timpul vieții sale, fiind de remarcat în această privință lucrările publicate de Edmond Picard , baronul Montono și Albert Delatour . Mișcările de masă care au avut loc la sfârșitul primului război mondial au general un nou interes
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
timpul vieții sale, fiind de remarcat în această privință lucrările publicate de Edmond Picard , baronul Montono și Albert Delatour . Mișcările de masă care au avut loc la sfârșitul primului război mondial au general un nou interes pentru teoriile lui Le Bon. Astfel, în 1919 Wilhelm Schallenberg publică în Germania un studiu asupra părerilor lui Le Bon Cu doi ani mai târziu Sigmund Freud publica volumul său despre psihologia maselor care se bazează în mod explicit pe teoriile lui Le Bon pe
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Montono și Albert Delatour . Mișcările de masă care au avut loc la sfârșitul primului război mondial au general un nou interes pentru teoriile lui Le Bon. Astfel, în 1919 Wilhelm Schallenberg publică în Germania un studiu asupra părerilor lui Le Bon Cu doi ani mai târziu Sigmund Freud publica volumul său despre psihologia maselor care se bazează în mod explicit pe teoriile lui Le Bon pe care le analizează în mod critic. Tot în aceeași perioadă William Trotter a publicat o
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Le Bon. Astfel, în 1919 Wilhelm Schallenberg publică în Germania un studiu asupra părerilor lui Le Bon Cu doi ani mai târziu Sigmund Freud publica volumul său despre psihologia maselor care se bazează în mod explicit pe teoriile lui Le Bon pe care le analizează în mod critic. Tot în aceeași perioadă William Trotter a publicat o serie de lucrări despre „spiritul de turmă” în timp de pace și de război, bazate de asemenea pe lucrările lui Le Bon, aducându-le
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
lui Le Bon pe care le analizează în mod critic. Tot în aceeași perioadă William Trotter a publicat o serie de lucrări despre „spiritul de turmă” în timp de pace și de război, bazate de asemenea pe lucrările lui Le Bon, aducându-le la cunoștința marelui public în țările de limbă engleză. Edward Bernays, un nepot al lui Sigmund Freud, a fost și el influențat de Le Bon și de Trotter. În lucrarea sa „Propaganda” el arăta că manipularea mentalității maselor
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
timp de pace și de război, bazate de asemenea pe lucrările lui Le Bon, aducându-le la cunoștința marelui public în țările de limbă engleză. Edward Bernays, un nepot al lui Sigmund Freud, a fost și el influențat de Le Bon și de Trotter. În lucrarea sa „Propaganda” el arăta că manipularea mentalității maselor prin mass-media și reclame este o caracteristică importantă a democrației.. Bernard Dantier relevă analogia între viziunea lui Le Bon despre mulțimi și cea a sociologului englez Basil
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
Freud, a fost și el influențat de Le Bon și de Trotter. În lucrarea sa „Propaganda” el arăta că manipularea mentalității maselor prin mass-media și reclame este o caracteristică importantă a democrației.. Bernard Dantier relevă analogia între viziunea lui Le Bon despre mulțimi și cea a sociologului englez Basil Bernstein care arată că indivizii se supun mai degrabă presiunii unui grup sau a reprezentantului unui grup decât gândirii sau sentimentelor proprii În Statele Unite, teoriile lui Le Bon în domeniul psihologiei maselor
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
între viziunea lui Le Bon despre mulțimi și cea a sociologului englez Basil Bernstein care arată că indivizii se supun mai degrabă presiunii unui grup sau a reprezentantului unui grup decât gândirii sau sentimentelor proprii În Statele Unite, teoriile lui Le Bon în domeniul psihologiei maselor au fost reluate de sociologii Hadley Cantril și Herbert Blumer. Deși lucrarea „Psihologia maselor” nu a fost în niciun fel un manual pentru dictatori, având mai degrabă scopul de a-i alarma pe susținătorii principiilor democrației
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
că dictatorii secolului al XX-lea printre care Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler sau Mao Zedong s-au inspirat din această lucrare. Nu s-a produs însă niciodată vreo dovadă că vreunul dintre dictatorii citați ar fi consultat lucrarea lui Le Bon. S-a căutat să se facă o analogie între ideile exprimate de Hitler în „Mein Kampf” și cele ale lui Le Bon. Deși o traducere a lucrării lui Le Bon fusese publicată în Germania în 1908, ideile psihologiei maselor fuseseră
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
s-a produs însă niciodată vreo dovadă că vreunul dintre dictatorii citați ar fi consultat lucrarea lui Le Bon. S-a căutat să se facă o analogie între ideile exprimate de Hitler în „Mein Kampf” și cele ale lui Le Bon. Deși o traducere a lucrării lui Le Bon fusese publicată în Germania în 1908, ideile psihologiei maselor fuseseră reanalizate în Germania postbelică de către Freud înainte de publicarea volumului „Mein Kampf”, iar până în prezent niciun cercetător nu a susținut că Hitler ar
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
vreunul dintre dictatorii citați ar fi consultat lucrarea lui Le Bon. S-a căutat să se facă o analogie între ideile exprimate de Hitler în „Mein Kampf” și cele ale lui Le Bon. Deși o traducere a lucrării lui Le Bon fusese publicată în Germania în 1908, ideile psihologiei maselor fuseseră reanalizate în Germania postbelică de către Freud înainte de publicarea volumului „Mein Kampf”, iar până în prezent niciun cercetător nu a susținut că Hitler ar fi fost inspirat de Freud. Idei similare au
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
din secolul al XIX-lea. Teoria a fost combătută, în special de către cercetătorii francezi. Bertrand de Jouvenel i-a intentat un proces, în urma căruia Sternhell a fost condamnat pentru defăimare. Benoit Marpeau face o analiza detaliată a lucrărilor lui Le Bon și arată că afirmația istoricului Zeev Sternhell care vede în Le Bon un precursor al fascismului este cu totul eronată. După 1975, opera lui Le Bon a generat un nou interes și o serie de cercetătoru s-au ocupat de
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
cercetătorii francezi. Bertrand de Jouvenel i-a intentat un proces, în urma căruia Sternhell a fost condamnat pentru defăimare. Benoit Marpeau face o analiza detaliată a lucrărilor lui Le Bon și arată că afirmația istoricului Zeev Sternhell care vede în Le Bon un precursor al fascismului este cu totul eronată. După 1975, opera lui Le Bon a generat un nou interes și o serie de cercetătoru s-au ocupat de opera sa, reconsiderând aprecierile generațiilor anterioare. Catherine Rouvier, conferențiar al Universității din
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]