14,359 matches
-
relațiilor umane cu simplitate și sinceritate. Personajele nu sunt schematice sau abstracte, ci „caractere viabile, între care plutește o poezie a tinereții, cu asprimi și frumuseți specifice mediului și vârstei. Analizând acest film, Bujor T. Râpeanu îl considera o "„povestire cinematografică despre eșecurile unui tânăr sudor și treptata declanșare, prin muncă pe șantier, a sentimentului utilității sale sociale”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarca distribuirea în rolul principal a lui Dan Nuțu (care jucase în filme ca "Duminică la ora șase
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
un cazan cu apă pentru alimentarea locomotivei. Ajunși la destinație, ei se ascund într-un cinematograf în care rulează filmul "Dezonorata" (1931) regizat de Josef von Sternberg și cu Marlene Dietrich în rolul principal, și se prezintă și un jurnal cinematografic cu funeraliile lui I.Gh. Duca. Neavând unde dormi și fiind căutați de poliție, Sarca îl aduce pe Horațiu la o veche prietenă pe nume Lola (Tora Vasilescu) de la circul „Gaetano”, ce sosise în oraș. „Studentul” era răcit cobză, iar Lola
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
ajunge pe marginea podului și îi pune cătușe „studentului”, acesta din urmă îl trage după el în gol. Scenariul filmului a fost scris de tânărul poet și cineast Anghel Mora (1949-2000). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. El a fost filmat pe peliculă alb-negru. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Pe post de consultanți au fost folosiți prof.dr. Ion Ardeleanu (consultant istoric), ing. Gherasim Felea, ing. Radu Teodorescu și Mircea Gheorghiu. Cântecele la chitară au fost
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
depășit condiția devenind un film de artă pur. Potrivit lui C.T. Popescu, "„există filme românești valoroase, realizate înainte de ’89, care astăzi poartă eticheta infamantă «filme cu comuniști». Privite însă fără prejudecățile tâmpificante ale momentului, ele se dovedesc a fi remarcabile opere cinematografice, în care talentul regizorului și actorilor subminează până la dezintegrare «comanda politică», ceea ce rămâne fiind emoția artistică pură. Claudiu Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
succes, primind aplauzele publicului spectator. În zilele următoare, membrii orchestrei cântă pe malul mării și apoi pe scena teatrului de vară la faza județeană a concursului „Cântarea României”, cucerind aplauzele spectatorilor. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. El a intrat în faza de producție la 28 noiembrie 1977. Filmările au început la sfârșitul lunii martie 1978 și s-au desfășurat în București și în localitățile de pe litoralul Mării Negre, ele încheindu-se la 17 mai 1978. Copia
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de „biografia” efemeră li se pot alătura un „Curriculum vitae” improbabil („Quintia esentia”: Materialism intangibil”) sau un „Non-Curriculum Vitae” impermeabil. Ficțiunile epice, cinematografice și dramatice publicate de Igor Ursenco urmează un traseu similar, astfel că exacerbarea modernistă și febrilitatea deconstructivă post-modernă sunt replasate de "intangibilitatea "și" reversibilitatea" ego-bestiarului proteic, singurele calități care pot asigura „securitate semantică” memoriei poetice afective.
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
montaj au fost adăugate și două secvențe din filmul "Frații Jderi": solia lui Iusuf Ceauș și ședința Sfatului Țării în care Ștefan cel Mare propune ridicarea la luptă a întregii țări. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu autoritățile administrative din județul Vaslui. Scenele din exterior au fost filmate pe trei platouri de filmare. Costumele au fost modificate în mare măsură, 50% din costumele de interior fiind diferite și toate costumele de exterior fiind
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
de încă 11.021 spectatori. "Frații Jderi" se află astfel pe locul 10 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman preciza că acest film a fost primit de critica de specialitate cu „obiecții serioase”, cu toate că un
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
a făcut debutul pe scena teatrului „Joob Daniel” în piesa lui Somerset Maugham și Zoe Atkins, „Femeia și diavolul”. În anii 1939-1941 ea a jucat pe scena Teatrului din Pesta (Pesti Szinház) și a Teatrului de Comedie (Vígszinház). În lumea cinematografică a fost introdusă de Lajos Zilahi. Primul ei rol de film, în "Halálos tavasz" ("O primăvară fatală", după un roman de Zilahi) i-a adus faima de divă. Cu vocea ei senzuală, catifelată și puternică și cu sex appeal-ul ei
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
a apărut în 20 de filme. Managerul ei, Zoltán Egyed, i-a creat o aureolă de stea de Hollywood. Mii de tinere maghiare i-au imitat îmbrăcamintea, pălăriile, coafurile, colierele și purtarea. Biserica catolica și-a exprimat consternarea față de aparițiile cinematografice ale lui Katalin Karady, considerate „imorale” și „primejdioase pentru tineretul creștin”. Viața ei privată a devenit subiectul a numeroase bârfe și zvonuri, între care asupra caracterului posibil bisexual al relațiilor ei intime. Cunoscută este astăzi dragostea dintre Katalin Karády și
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
Eu am crezut că am făcut o comedie.") El a făcut parte din competiția oficială la Festivalul de Film de la Cannes din 2002. Totul despre Schmidt" a fost lansat pe format DVD și VHS la scurtă vreme după lansarea sa cinematografică. Filmul nu este disponibil pe Blu-ray.
Totul despre Schmidt (film) () [Corola-website/Science/326451_a_327780]
-
filmate la Palatul domnesc de la Mogoșoaia și la Mănăstirea Suzana (unde călugărițele au cazat gratis echipa de filmare și le-au gătit actorilor și personalului tehnic, cu aprobarea Patriarhiei Române). Regizorul a afirmat că toți caii de care dispunea Studioul Cinematografic București fuseseră repartizați lui Sergiu Nicolaescu pentru a fi folosiți în coproducția româno-franceză "Dacii" (1967). Caii din filmul "Haiducii" au fost obținuți cu sprijinul șefului Securității din regiunea Ploiești. Acestuia îi plăcea să bea, iar regizorul l-a îmbătat și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
care dispuneau organele de securitate din regiunea Ploiești pentru urmărirea luptătorilor anticomuniști din munții Bucegi. Decorul filmului "Haiducii" a fost cel construit la Buftea în 1966 de scenograful francez Georges Walkhewitch pentru filmul "Serbările galante" (realizat în coproducție cu Studioul Cinematografic București). Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Angelus Pellegrini (lupte), Ion Apahideanu (hipic) și ing. Constantin Xenakis (tehnic). Regizor secund a fost Ion Năstase, iar operator filmări combinate ing. Alexandru Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
carne vie care intenționează să o ducă pe fată la Istanbul pentru a lucra ca prostituată. Tina reușește să fugă din mașină și se întâlnește cu Dorel, căruia îi mărturisește dragostea sa. Filmul "Miss Litoral" a fost realizat în Studioul Cinematografic „București”, fiind produs de studioul de creație „Gama”. Filmările au avut loc în anul 1990 la Constanța. Scenele de la Ialta au fost filmate în colaborare cu studioul Moldova-Film de la Chișinău, după cum scrie pe genericul de final. Pe generic este trecut
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Burlescă trivială, greu de raportat la ținuta profesională dovedită de Mureșan în precedente filme. Distinsul realizator experimentează aici un nou gen cinematografic, „comedia robot”, fără scenariu și dramaturg (nici pe generic, nici în informațiile comunicate presei), o îngăimare de grimase și tumbe pe temă dată, cu mamele fragede, automobile „retro”, Dracula chirurg și alte atracții, pe fundalul unei expoziții de monotone „cârlige
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
the Night-time" (în ) publicate în 2003 de Mark Haddon: Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 46-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Povestirea a fost adaptată cinematografic în filmul Silver Blaze (1937) cu Arthur Wontner în rolul principal . Ulterior, postul britanic de televiziune ITV a realizat și o piesă de teatru cu Christopher Plummer; aceasta a fost transmisă pntru prima dată la 27 noiembrie 1977. Povestirea a
Stea-de-Argint () [Corola-website/Science/323659_a_324988]
-
a avut o durată de 25 minute; filmul a fost mut și în alb-negru. Actorul Georges Tréville a jucat în rolul lui Holmes, dar dr. Watson nu a apărut în acest film. Aceasta a fost una din cele opt adaptări cinematografice cu Sherlock Holmes produse de compania French Eclair în Marea Britanie cu Georges Tréville în rolul celebrului detectiv și a cărei producție a fost supervizată de însuși Arthur Conan-Doyle. În anul 1921 a fost realizat un nou film britanic, "The Copper
Aventura de la „Fagii de Aramă” () [Corola-website/Science/323699_a_325028]
-
fost secretar general de redacție la "Luceafărul", în garnitura lui Eugen Barbu. Licențiat al Facultătii de Limba și Literatura Română a Univ. din București (1962-1968). Devine secretar de redacție la "Luceafărul" (1962-1968), apoi șef serviciu presă (1969-1971) la Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor și inspector general la Centrul Național al Cinematografiei (1971-1973). A realizat peste 30 de filme documentare la Studiourile Sahia. Debut publicistic în "Lupta Ardealului" (1946). Debut literar în "Luceafărul" (1959). Debut editorial cu vol. "Ỉntâmplări din viață
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
se observă epava navei grecești "Evangelia" eșuată la 15 octombrie 1968 la circa 1,5 mile marine de plaja nordică a stațiunii Costinești, într-o zonă a falezei naturale denumită „Golful francezului”. Filmul a fost realizat în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Mona Segal-Rotaru. Textele cântecelor au fost scrise de Dan V. Dimitriu și puse pe muzică de compozitorul Cornel Fugaru. Melodiile sunt interpretate de Monica Anghel, Ștefan Bănică jr., Oana Sârbu, Dan Cociș și Luminița Stoianovici
Liceenii Rock'n'Roll () [Corola-website/Science/323774_a_325103]
-
1975, DC Comics a publicat "Sherlock Holmes" #1, o bandă desenată care a adaptat povestirile "Casa pustie" și "Ultima problemă". S-a intenționat realizarea unei serii de benzi desenate, dar numerele următoare au fost anulate din cauza vânzărilor mici. În versiunea cinematografică a seriei de benzi desenate The League of Extraordinary Gentlemen căderea în cascadă este menționată de răufăcătorul care va fi deveni profesorul Moriarty. În episodul din 1985 al serialului de televiziune "Aventurile lui Sherlock Holmes" cu Jeremy Brett în rolul
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
este un roman de inițiere sexuală. Roger, un tânăr de familie bună, pleacă însoțit de mama, de mătușa și de sora să, la proprietatea familiei de la țară. Acolo, el va descoperi, ca urmare a numeroaselor experiențe, plăcerile sexualității. O adaptare cinematografică a românului a fost realizată în 1987 de Gianfranco Mingozzi. Totuși, "Leș Exploits d'un jeune Don Juan" (în ) nu este decât o adaptare liberă. Astfel, numeroase pasaje au fost considerate imorale (scene de incest) și nu au fost, prin
Isprăvile unui tânăr Don Juan () [Corola-website/Science/323890_a_325219]
-
inspirație a filmului "" și a cărților "Cele două turnuri" și "Dune". "USAToday" a găsit numeroase ecouri ale "Războiului stelelor" în acțiunea cărții "Eragon", în timp ce "Entertainment Weekly" a remarcat similarități cu "Stăpânul inelelor". Pe 15 decembrie 2006 a fost lansată adaptarea cinematografică a romanului "Eragon". Filmul, avându-i pe Edward Speleers în rolul lui Eragon, căruia i s-au alăturat Jeremy Irons, John Malkovich, Rachel Weisz, Sienna Guillory, Djimon Hounsou și Robert Carlyle, a fost realizat de 20th Century Fox și a
Ciclul Moștenirea () [Corola-website/Science/323858_a_325187]
-
urmare a numărului mare de bilete vândute, filmul "Nașa" a obținut Premiul publicului - pentru filmul cu cel mai mare succes în box office-ul românesc - la Gala Premiilor Gopo 2012. Criticii de film au scris recenzii mixte, evidențiind că această producție cinematografică se remarcă prin simplitate și sti comercial. Mihai Fulger îl considera „un film comercial fără pretenții artistice”. Jurnalista Iulia Blaga a scris o recenzie încurajatoare pentru film. Ea îl considera „un film de public lipsit de pretenții”, dar și un
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
medic român, fost director al Centrului Național al Cinematografiei, fiul prințului Ioan Cantacuzino și al actriței Maria Filotti. A urmat studii de medicină și filosofie însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la Radio România „Cronică cinematografică”, o emisiune de analiză cinematografică. Scrie scenarii și regizează filme documentare și scrie cărți și studii dedicate universului cinematografiei: "Uzina de basme", "Întâlniri cu cinematograful", "Note pentru azi", "De amore", "Momente din istoria filmului românesc", "Jean Mihail", "Filmul românesc de
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
Centrului Național al Cinematografiei, fiul prințului Ioan Cantacuzino și al actriței Maria Filotti. A urmat studii de medicină și filosofie însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la Radio România „Cronică cinematografică”, o emisiune de analiză cinematografică. Scrie scenarii și regizează filme documentare și scrie cărți și studii dedicate universului cinematografiei: "Uzina de basme", "Întâlniri cu cinematograful", "Note pentru azi", "De amore", "Momente din istoria filmului românesc", "Jean Mihail", "Filmul românesc de altădată". În 1941 este numit
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]