14,043 matches
-
făcut publică o scrisoare în care îl încuraja pe editorul Ebbe Carlsson să coopereze la ascultarea ilegală a convorbirilor teleofnice ale unor persoane suspecte. Șefii de poliție Hans Holmér și P-G Näss au fost condamnați pentru ascultare ilegală a convorbirilor telefonice, iar Ebbe Carlsson și alți polițiști au fost condamnați pentru introducerea ilegală în Suedia a aparaturii pentru ascultare. Există și teoria că serviciul secret din Africa de Sud ("B.O.S.S.") l-ar fi asasinat pe Palme. Raportul oficial suedez „SOU
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...". Apostolul Pavel vorbește de moartea și învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieții și de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5).
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]
-
fiind similar cu interesul statelor respective pentru minoritățile lor din România și în deplină concordanță cu prevederile Convenției-cadru cu privire la protecția minorităților naționale, a Consiliului Europei, concluziile raportului Comisiei de la Veneția și recomandările Înaltului Comisar OSCE pentru minorități. Din aceste considerente, convorbirile bilaterale dintre autoritățile române și autoritățile statelor de cetățenie pun accent pe respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu și a principiului reciprocității. DRP sprijină eforturile comunităților românești/vlahe/aromâne din vecinătate și Balcani pentru păstrarea identității lor etnice, lingvistice
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni () [Corola-website/Science/319577_a_320906]
-
la Găești, pe 12 februarie 1983. A debutat în perioada studenției, cu versuri, în revistă "Licăriri" (1930) și a întemeiat revista Cristalul (Găești-București, 1930-1932). A colaborat la numeroase reviste interbelice, între care Revista scriitoarelor și scriitorilor români, Revista Fundațiilor Regale, Convorbiri literare. A fost redactor al revistelor Litere (1933-1935) și Șabărul (Găești, 1935-1937).
Mihail Ilovici () [Corola-website/Science/319627_a_320956]
-
Nicolae și prim-ministrul Brătianu, corpul ofițeresc român. Bine realizate sînt secvențele de luptă de la Grivița, animate, vii, încărcate de patosul dăruirii soldaților... Român istoric și de aventură, "La porțile Orientului" este o lectură agreabila și instructiva...“ "Mihai Dinu Gheorghiu", „Convorbiri literare“, 1981 În românul "La porțile Orientului", pleacă de la o legendă, aceea a lui Peneș Curcanul și de la un vers celebru, acela al lui Vasile Alecsandri („Plecat-am nouă din Vaslui și cu sergentul zece“), pentru a construi un roman
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
succes. Volumele sale, tipărite înainte de revoluție, precum și cele de după, au cunoscut o largă audiență în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un million de exemplare. În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat la diverse posturi de televiziune realizând emisiunile „Convorbiri duminicale“ și „Ateneul artelor“.
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
la căminul de bătrâni bucureștean din strada Barbu Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, "Fântâna Blanduziei", Literatorul, Tribuna, Universul Ca om de cultură a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca "Dante Alighieri", "Storia et Arte di Roma", "Alianța Universală a Femeilor". Ca reprezentantă a
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
l-a avut ca profesor pe Alexandru Tzigara-Samurcaș care i-a fost un îndrumător foarte apropiat. Acesta l-a determinat să se ocupe cu arta decorativă și cu arta veche românească și l-a ajutat să devină redactor la revista "Convorbiri Literare" la care Samurcaș se afla în grațiile conducătorilor junimiști ai publicației. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală s-a datorat exclusiv lui Tzigara-Samurcaș, care prin prelegerile sale de istoria artelor, le-a insuflat studenților dragostea pentru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a determinat să se ocupe cu arta decorativă și cu arta veche românească. A scris o serie de articole laudative la adresa artistului și a decorațiunilor pe care acesta le-a făcut. În plus, l-a introdus ca redactor la revista "Convorbiri Literare", unde el se afla în grațiile conducătorilor junimiști ai publicației. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală s-a datorat tot lui Tzigara-Samurcaș, profesor care le-a insuflat studenților prin prelegerile sale de istoria artelor dragostea pentru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pe negru și despre "" lucrată alb pe alb. Apcar Baltazar a avut un aport în domeniul teoriei și criticii de artă. Ajutor în acest sens l-a avut din partea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, care l-a introdus ca redactor la revista "Convorbiri literare", organ de presă al Societății literare "Junimea". Și în această activitate Baltazar s-a dovedit a fi un scriitor precoce, deoarece niciunul dintre artiștii enumerați mai sus nu s-au îngrijit sistematic cu scrisul până la vârsta de 30 de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
așa cum a fost Emil Gârleanu, care a amintit că Baltazar „"... ținea cu deosebire la pânzele mari; aproape nici nu scotea unele schițe și peisaje mici, cari însă dădeau măsura marelui său talent"”. Alexandru Tzigara-Samurcaș a menționat și el în revista "Convorbiri Literare": Se cunoaște că tematica istorică l-a preocupat din anii de studii la Școala de Belle Arte. Din scrisoarea adresată lui George Coșbuc din anul 1902, reiese că a realizat mai multe desene pentru ilustrarea unui volum de poezii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de pe băncile școlii, ilustrații care au rămas necunoscute până astăzi. Au rămas în schimb, ilustrațiile la volumul lui Emil Gârleanu intitulat " Cea dintâi durere". Au mai rămas o copertă pentru volumul "Bătrânii" și o ilustrație pentru nuvela "", publicată în revista "Convorbiri literare". Ilustrațiile pe care le-a făcut la proza lui Gârleanu au urmărit textul scris și se remarcă dintre ele " Bătrânul cu pipă", "Pompierul accidentat", "Țărani la căpătâiul unui mort" și "Peisaj", ultimele două fiind mai degrabă identificate ca viniete
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
identificate ca viniete. Chiar și așa, ca și viniete, ele au conferit un statut de lux într-o manieră tradițional-realistă. Apcar Baltazar a fost introdus de către prietenii săi Dumitru Nanu, Corneliu Moldovanu și Emil Gârleanu în calitate de colaborator artistic la revista "Convorbiri literare", al cărui director era atunci Mihail Dragomirescu. Activitatea sa la această revistă a fost una complexă și în același timp contradictorie. Astfel, Dragomirescu a menționat într-o cronică că Baltazar "... prea se lasă - ca unul ce este și bun
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de frontispicii la proza și poeziile lui Panait Cerna, D. Munteanu, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Corneliu Moldovanu, Dumitru Nanu sau Cincinat Pavelescu, în numerele 4, 5, 7, 8 și 10 din edițiile revistei din anul 1907. A colaborat la revista "Convorbiri critice", continuare a publicației "Convorbiri literare" și în anul 1908, în numerele 2, 3, 4 și 5. Între Mihail Dragomirescu și Apcar Baltazar, s-a purtat între anii 1907-1909 polemici contradictorii referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
poeziile lui Panait Cerna, D. Munteanu, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Corneliu Moldovanu, Dumitru Nanu sau Cincinat Pavelescu, în numerele 4, 5, 7, 8 și 10 din edițiile revistei din anul 1907. A colaborat la revista "Convorbiri critice", continuare a publicației "Convorbiri literare" și în anul 1908, în numerele 2, 3, 4 și 5. Între Mihail Dragomirescu și Apcar Baltazar, s-a purtat între anii 1907-1909 polemici contradictorii referitoare la expoziția concurs din 1908 în ziarele "Viața românească" (Baltazar) și "Ordinea" (Dragomirescu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fost scris că Baltazar era "un pictor de valoare și scriitor de talent..." și că articolele sale erau "... limpezi, îndrăznețe, erudite, deși nu întotdeauna drepte." Criticul Vasile Florea a considerat că prin ilustrațiile pe care Baltazar le-a publicat în "Convorbiri literare", acesta a făcut un pas important pe calea modernizării expresiei, în comparație cu ce a realizat în ilustrarea volumului lui Emil Gârleanu. Ca exemplu, se poate lua ca motiv o casă țărănească (Frontispiciu (2)) cu pridvorul înălțat deasupra pivniței cu gârlici
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Ion Dragoslav intitulată "Dumnezeu și Scaraoțchi". Aici artistul definește formele curbilinii și lungi, reprezentând aripile geniului luciferic și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate în "Convorbiri literare". Ea a fost transpusă într-un triptic care evocă vremurile din trecutul zbuciumat al românilor. Tripticele " Făt-Fumos din lacrimă, Cerbul de aur" și panoul "" aflate astăzi la Muzeul Național de Artă al României, au fost realizate ca proiecte pentru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ale lui Gheorghe Petrașcu, Jean Steriadi, Iosif Iser și Theodor Pallady și a spus adevăruri despre alți pictori mediocri. Articolele sale le-a semnat cu pseudonimele Ioan Groza și Spiridon Antonescu, în special în ziarul "Voința Națională" și prin revistele "Convorbiri Literare" și "Viața Românească", precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
precum și în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". O mare parte din toate considerațiile sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această rubrică a ziarului a scris critică și cronică plastică până în anul 1905 semnând cu Baltazar sau cu pseudonimul Ioan Grozea. Cu pseudonimul Spiridon Antonescu a semnat adesea în revista literară "Viața românească" (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). În
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Idel Ber Brociner, evreu cu educație modernă, care era nepotul rabinului Avraham David Brander, cunoscut ca "Rabinul din Buczacz", în Galiția. A studiat dreptul la Liceul Național din Iași (până în 1871). Între anii 1868 -1870 a colaborat la revista Junimii, "Convorbiri literare". A tradus în română din versurile lui Heine și Bürger. În anul 1868 a fost primit ca membru în filiala din Galați a Lojii francmasonice Grand Orient de France, ajungând la rangul cel mai înalt în ierarhia - al 33
Joseph Brociner () [Corola-website/Science/315846_a_317175]
-
Antares]], [[Apostrof]], Arca, [[Archiv]] - "Für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen", Argo, [[Astra]], [[Aurora]], "revista oamenilor de știință și a scriitorilor din Bihor", [[București]] - "săptămânal de informare", Caiete Botoșănene, Caiete critice, Caietele, Poesis, Casa, Hermannstädter Wort, [[Contemporanul]], Convergențe Românești, [[Convorbiri literare]], [[Cronica]], [[Dacia Literară]], Deisis, Der Literat, [[Dimineața]] - "cotidian de informare si opinie", Dichtungsring, Diplomat Club, Euphorion, Evenimentul cultural Iași, [[Foaie pentru minte, inimă și literatură]], Gazeta de Botoșani, Gazeta de nord-vest, [[Gazeta de Transilvania]], Gazeta Nouă Transilvană, [[Glasul națiunii
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele literare: "Ateneu" (Bacău), "Literatorul" (București), "Luceafărul" (București), "România literară" (București), "Dacia literară" (Iași), "Convorbiri literare" (Iași), "Tribuna" (Cluj Napoca), "Steaua" (Cluj Napoca), "Ecart" (București), "Literatura și Arta" (Chișinău), "Lumină lină" (New York), "Haemus" (în limba albaneză, București), "Bana armânească" (în aromână, București) ș.a. De-a lungul timpului obține 14 premii și mențiuni la concursuri naționale de creație
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
este un basm cult scris de Ion Creangă. A apărut în revista "Convorbiri literare", la 1 august 1877, apoi a fost publicat în același an în ziarul "Timpul" de catre Mihai Eminescu. Pornind de la modelul folcloric, autorul reactualizează teme de circulație universală trecându-le prin filtrul propriei viziuni; asistăm astfel la un text narativ
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
și studii despre Adi Cusin semnate de Dan Cristea („Luceafărul"), Valentin F. Mihăescu („Flacăra"), Daniel Corbu („România literară"), Emilian Marcu („Feed Back"), Mircea Radu Iacoban („Flacăra lui Adrian Păunescu"). Apar, de asemenea, poeme antologice în „Feed Back", „Dacia literară", „Kitejgrad", „Convorbiri literare".
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]