13,884 matches
-
toate câte s-au "băgat" (dacă îți este familiar termenul folosit aici) în cele câteva librării ale orașului Iași. Costa 5,25 lei un exemplar. Mai puțin decât un pachet de țigări. Dacă aș fi cumpărat 100, m-ar fi costat 500 lei, deci un sfert din salariu. Merita! Dar au fost mai puține în Iași, că nu avea Pleșu tiraje mari atunci. Și-am început să le împart colegilor prin cancelarie, la doi-trei elevi mai răsăriți, băieților mei, care aveau
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mici acolo. Asta spune totul și despre rest, despre starea de spirit, fețele oamenilor. Iar cărțile, care nu sunt subvenționate de stat, sunt mult mai ieftine decât aici. Ca să fiu mai limpede, Critica rațiunii pure de Kant, în ediție cartonată, costă cam 23-25 de zloți un zlot fiind egal cu un leu nou. Așa ceva, la noi, nu are cum să fie sub 100 de lei și nu reușesc să aflu de ce, pentru că nu-s prețuri subvenționate. E adevărat, acolo TVA-ul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
costului producției sfera cheltuielilor producției, adică a cheltuielilor care formează costurile. Costul este o categorie economică universal acceptată și are la origine verbul latin “constare”, care înseamnă a stabili, a fixa ceva, verb din care s-a desprins noțiunea de “costa”, pentru a exprima “cît s-a consumat sau cît s-a plătit” pentru un lucru sau pentru un obiect. Ulterior, de la această noțiune s-a ajuns la noțiunea de cost, al cărui conținut este legat de un consum de valori
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o deschidere generală și poate fi aplicat la o activitate, o fază, un produs, etc, iar ansamblul costurilor de referință pentru un produs sau pentru o lucrare constituie costul complet (cout de revient). Definind costul complet ca “tot ceea ce a costat un grup de obiecte, un produs sau un serviciu în stadiul final de producție și de comercializare” sau “ansamblul cheltuielilor care se referă la grupul de obiecte, la produsul sau serviciul considerat”, autorul elimină în plan teoretic confuzia dintre costurile
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
III. Cost de producție; g) cheltuieli generale de administrație; 29 Oprea, C(coordonator), Contabilitatea de gestiune, Tribuna Economică, București, 2000, p.p. 16-25 h) cheltuieli de desfacere; i) cheltuieli financiare (dobânzile aferente împrumuturilor la unitățile cu ciclu lung de fabricație); IV. Cost complet Costurile producției pot fi clasificate după mai multe criterii: 1) după conținutul și natura economică a tipului de cost calculat, se disting costuri complete și costuri parțiale. Costurile complete cuprind toate cheltuielile referitoare la obiectul de calcul. Se disting
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui număr a fost stabilit la 2 lei și a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp. Pentru persoanele particulare, prețul unui abonament se ridica la 100 lei/an, iar pentru instituții, abonamentul costa 300 lei/an. Inițial, ziarul apărea o dată la două săptămâni 391, însă în urma eforturilor depuse de către redactorul responsabil și de colaboratori (inclusiv un efort financiar), începând cu anul al II-lea al publicării, se tipărea săptămânal 392. Încă de la apariție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
număr al Buletinului parohial a apărut în decembrie 1933. A fost o publicație cu o frecvență asemănătoare tuturor publicațiilor catolice: mai exact, apărea lunar. Prețul unui exemplar era de 1 leu, iar prețul unui abonament era diferit, adică în țară costa 40 de lei/ an, iar în străinătate 120 lei/ an. Redacția și administrația revistei se aflau la adresa București, str. G-ral Berthelot, nr. 19412. Responsabilul (sau redactorul) acestei reviste era Jhoseph Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București. Publicația cuprindea opt-zece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cititori pentru a o îmbunătăți. Tot în acel număr s-a lansat un concurs cu premii pentru cititorii revistei, făcându-se, în același timp, un apel la abonați ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
transportul materialului și taxele pentru pavilion. Veți întreba cât mai urgent la Roma și anume la Rev. Monsg. Giuseppe Monti, Secretario Generale per l'Esposizione Mondiale della Stampa Cattolica, Citta del Vaticano care pavilion vi se pune la dispoziție, cât costă, cari sunt condițiunile de expediere, cum și ce, cu un cuvânt, partea finanțiară și comercială"860. Activitatea sa a fost susținută și de episcopi, care au trimis adrese în toate diecezele prin care toți cei implicați în tipărirea presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare, care să apară în fiecare zi (cu excepția zilelor de luni, a două zile la Paști, a două zile la Craciun și de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea 4 pagini (în situații excepționale, numărul paginilor era suplimentat), formatul fiind cel obișnuit pentru un cotidian. Era distribuit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
115-117, 119, 162, 198, 203 Collectanea, S. / 33 Columbia / 169, 176, 204 de Comillas / 78, 80 Como / 89 Concha, Iosif V. / 169 Constantin cel Mare / 168 Constantinescu, Mița / 266 Constantinescu, P. I. / 266 Constantinopol / 104, 151 Constanța / 195 Cordun / 192 Coste, Alimpii / 116 Coșbuc, George / 117 Cotnari / 194 Coty, Francois / 95 Cracovia / 157, 193 Craiova / 113, 155 Crispolti, Filippo / 52, 56 Crișana / 104 Curci / 87 von Czernin, Hokar / 152 D Daianu, Ilie / 116 Dame, Frederic / 117 Danemarca / 157 Danzig / 157 Da
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și că acele de oțel pot fi permanent magnetizate, deoarece Shon Kua (1030-1093) a scris că ghicitoarele freacă vârful unui ac cu piatra unui magnet pentru a-l face să indice clar sudul. Conform scrierilor fizicianului englez, Adward Neville da Costa Andrade (1887-1973), autor al unor lucrări de istoria fizicii, cea mai timpurie mențiune europeană a magnetizării fierului prin atingerea cu magnetită datează din jurul anului 1200. Prima descriere a busolei a făcut-o englezul Alexander Neckam (1157-1217) pe la 1180 în lucrările
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu costuri mari, de două milioane de livre. Se spune că o cameră era tapetată cu diamante. În multe scrisori Maria Tereza o mustra pentru firea risipitoare, pentru viața frivolă. Extravaganta și risipitoarea regină a creat și un teatru ce a costat 140.000 de livre. Ea însăși interpreta unele roluri. Cu premiera piesei de teatru a lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, în interpretarea reginei și a contelui D'Artois, regele nu a fost de acord. Premiera a avut totuși loc, dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
optsprezece ani de domnie, și s-a proclamat republica ce va dura patru ani. Miss Howard a vândut tot pentru a face posibilă întoarcerea în Franța a amantului său, convinsă că va urca pe tronul Franței. Propaganda eficientă ce a costat mulți bani l-a adus în atenția publică, a fost ales în Adunarea Națională ce l-a propulsat ca președinte al celei de a doua republici. Miss Howard locuia într-un hotel, el, la Palatul Elisée. În urma loviturii de stat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o fire ciudată, era convins că nicio femeie n-a iubit mai puțin banii ca ea dar, nu-și putea afla liniștea dacă se gândea că-i vor lipsi; îi trebuiau necontenit plăceri și distracții; dacă ele n-ar fi costat nimic, ea nici nu s-ar fi atins de ei... cu nimic n-o mulțumeam mai ușor, decât căutându-i în fiecare zi petreceri pe gustul ei... avea neapărat nevoie să fie ocupată cu distracții... La rândul ei, Manon se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stabilimentul Treppel, considerat cel mai bun, luxos, al cărui stăpân era un consilier municipal, avea drept locatare femei de origine germană baltică ce purtau rochii de mătase, decoltate sau travestiuri de husari, paji, pescărițe, școlărițe. O vizită în acest stabiliment costa trei ruble și o noapte, zece ruble. Alte trei stabilimente, la fel de cunoscute, ale Sofiei Vasilievna, Anei Markova, și La Kievul cel vechi sunt mai puțin luxoase, dar extrem de frecventate. Celelalte case de desfrâu plătit aveau tarife reduse, 1 rublă. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teatrului său, un efort critic considerabil. În Scrisoarea către Abatele de Pure din 25 august 1660, el se explică asupra scopurilor celor Trei Discursuri pe care tocmai le-a terminat. Este o însărcinare care, după propria-i mărturie, l-a costat mult efort. "Mă aflu la sfârșitul unei lucrări foarte grele privind un subiect foarte delicat. Am tratat în trei prefețe principalele chestiuni ale artei poetice referitoare la cele trei volume ale mele de comedii. Am conceput aici câteva explicații noi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceste pasiuni fac nefericirea lor, pentru că nu sunt nefericiți decât în măsura în care sunt pasionați unul de celălalt. Ei devin nefericiți prin această slăbiciune omenească de care suntem capabili și noi; nefericirea lor stârnește milă, acest lucru este constant, și i-a costat destule lacrimi pe spectatori pentru a nu-l contesta. Mila aceasta trebuie să ne provoace teama de a nu păți și noi o asemenea nenorocire și să ne purifice de prea-plinul de dragoste ce cauzează nefericirea lor făcându-ne să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că nu accepta ca autoritatea regală să figureze printre plebea trivială. Asta înseamnă revenirea la comedia antică, în care-l vedem pe Plaut introducându-i pe zei, după cum arată în al său Amfitrion Jupiter. Numai bunul Dumnezeu știe cât mă costă să-l aprob, căci Plutarh, despre Menandru vorbind, dezaprobă comedia antică; dar fiindcă iată-ne atât de departe de artă, iar în Spania mii de ofense cauzei ei se fac, cred eu că docții de data aceasta mai bine tac
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
resping, cu multă lipsă de respect, modelele vechi, antice sau clasice. Stendhal începe, în termenii aceștia, Prefața primului său Racine și Shakespeare. Nimic nu seamănă mai puțin decât noi cu marchizii acoperiți de haine brodate și de mari peruci negre, costând mii de scuzi, care au apreciat, în 1679, piesele lui Racine și Molière. Acești oameni însemnați au căutat să desfete gustul acestor marchizi și lucrează pentru ei. Consider că trebuie de acum înainte să facem tragedii pentru noi, tineri rezoneri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de care se lovește scriitorul când vrea să zugrăvească un personaj real, în carne și oase, mai curând decât un erou stilizat. Nimic mai ușor decât să lucrezi după șabloane, cu formule cunoscute; iar eroii, după gustul clasic sau romantic, costă atât de puțin efort, încât sunt fabricați cu duzina. Este un articol curent de care s-a umplut literatura noastră. Dimpotrivă, efortul devine foarte dur când dorim un erou real, analizat în mod savant, în picioare și în acțiune. Iată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]