14,243 matches
-
și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator și, implicit, cel al relației sale cu credincioșii sunt preluate fidel din textele religioase fundamentale. La rândul ei, iconografia fixează în tablourile votive alăturarea domnitorului (uneori, și a familiei sale) de Christos, doar că, spre diferență de perioada constantiniană (când pe monede ambii apăreau șezând, ca egali) sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a cotidianului supus greșelii) și situarea în lumina iertării, prin rostirea constantă de rugăciuni. Dacă simbolistica nopții trimite și la odihnă, și la râvnita ocrotire a casei, dar și la Satan cel condamnat la nesomn, lumina sacră, corelată cu prezența credinciosului în biserică și în rai, semnifică reintrarea sub autoritatea benefică a tatălui celest, reprimirea fiului risipitor (adamic) și iertarea lui. Biserica, centrală în topografia terestră religioasă, în cea laică își află corespondentul în imaginea palatului și a curții regale. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră (reperul principal, de delegat al divinității, rămâne Constantin I), discursul oficial despre putere ne relevă coordonatele pe care s-
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai periculoasă decât lumea atotcuprinzătoare pe care am lăsat-o În urmă. Gândirea postmodernă nu a pătruns În mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al vitalității republicii. Mulți europeni se Întreabă dacă America este pierdută În trecut. În epoca globalizării, În care loialitatea față de o țară anume devine mai puțin importantă În definirea identității individuale și colective, faptul că americanii rămân cu atâta pasiune credincioși modelului politic convențional al statului-națiune, ne pune În mod clar de partea geopoliticii tradiționale și În nici un caz În avangarda noii conștiințe planetare. Atât timp cât americanii găsesc alinare În credința religioasă și continuă să creadă că sunt poporul ales, păzit și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În zilele noastre. Franklin a luat În serios afirmația revoluționară a lui Thomas Jefferson, conținută În Declarația de Independență, că fiecare ființă umană are un drept inalienabil
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contemplat. Deja (am văzut În perioada de după 11 septembrie indicații ale posibilităților), un număr crescând de lideri evanghelici americani, politicieni conservatori și intelectuali vorbesc despre o viitoare bătălie globală Între Vestul creștin și civilizat și lumea musulmană barbară. Desigur, majoritatea credincioșilor americani nu au asemenea puncte de vedere, cel puțin nu Încă. De asemenea, mulți alți americani laici sunt foarte departe de asemenea poziții. Alt 11 septembrie ar putea schimba Însă lucrurile Într-o clipită. Dacă visul european, pe cale de apariție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Numai imaginați-vă schimbarea de conștiință pe care perspectiva a adus-o. Pentru creștinii timpurii, lumea era văzută numai ca o etapă temporară, un loc pentru a se pregăti pentru eterna salvare În lumea cealaltă. Ceea ce era important era comunitatea credincioșilor Înghesuiți Împreună - așa cum sunt arătați În majoritatea tablourilor medievale - așteptând Întoarcerea triumfală a Domnului nostru Iisus Hristos. Perspectiva a redirecționat atenția umană către lumea orizontală, a lui aici și acum și a repoziționat fiecare ființa umană pentru a deveni eventual
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se comporte În mod corespunzător. O Îndeplinire constantă a Îndatoririlor poate servi ca o dovadă parțială sau cel puțin ca un semn, care să-i dea speranța unei persoane că a fost mântuită. Calvin cerea chiar și mai mult de la credincioși. El pretindea că nu este suficient numai să continuăm să acționăm În lume la nivelul maxim al puterilor noastre - aceasta era concepția despre chemare a lui Martin Luther. Calvin credea că fiecare persoană este chemată să-și Îmbunătățească În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul protestant John Calvin ordinea externă, impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o ordine autoimpusă, cu mult mai strictă. În fiecare moment al vieții credinciosului, fiecare acțiune trebuia să se conformeze gloriei lui Dumnezeu. Prin urmare, tot comportamentul personal trebuia, să fie perfect controlat și ordonat. Scăpări, relaxări și dubii, toate erau semne că individul nu era ales și, prin urmare, trebuia evitat. Doctrina lui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență a fost care a separat visul american de antecedentele lui europene. Americanii nu au văzut nici o contradicție În a trăi concomitent În două tărâmuri contradictorii: unul caracterizat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doctrinei biblice nu avea mai multă autoritate decât cea a fiecărui creștin și că relația fiecărei persoane cu Dumnezeu este În cele din urma o experiență personală. Reforma protestantă a căutat să răstoarne ierarhia Bisericii și să-l ridice pe credincios, egalizând fiecare ființă umană În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
feudale peste care prezida Vaticanul. Luther a contestat importanță ideii că Biserica este singurul emisar al lui Dumnezeu pe Pământ și a spus că preoții sunt păcătoși ca și restul oamenilor și, prin urmare, incapabili să acționeze ca intermediari Între credincioși și Dumnezeu Atotputernic. El sfătuia că singura autoritate infailibilă În materie de credință era Biblia și că voința lui Dumnezeu putea fi cunoscută de fiecare creștin prin citirea scripturilor. Fiecare om, spunea Luther, stă singur În față lui Dumnezeu. Doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la fel de mult ca o lucrare asemănătoare În ceruri pentru Domnul nostru”4. Luther s-a revoltat Împotriva a ceea ce el considera a fi elitismul ascetismului preotesc și a argumentat că dacă Își Îndeplinesc cu credință Îndatoririle pământene - indiferent de chemare -, credincioșii servesc ca intendenți ai lui Dumnezeu și administratori ai creației Sale. Să ne reamintim că John Calvin a mers și mai departe decât Luther, chemându-i pe cedincioși să-și Îmbunătățească continuu situația lor În viața. În timp ce doctrina lui Calvin
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
amplifice doctrina creștină În ceea ce privește inviolabilitatea oricărei vieți umane. Mulți europeni pot să ezite să recunoască datoria lor față de creștinism, dar realitatea este că opoziția față de pedeapsa cu moartea are rădăcini În Noul Testament. În Predica de pe Munte, Iisus le-a spus credincioșilor: „Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte», Eu Însă vă spun vouă: Să nu vă Împotriviți celui rău; iar cui te lovește peste obrazul drept, Întoarce-i și pe celălalt”9. Hristos spune chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pământ și peste tot pământul!32. Pentru majoritatea istoriei creștine, conceptul de stăpânire a fost folosit pentru a justifica detașarea nemiloasă față de lumea naturală și exploatarea ei. Acum, o nouă generație de Învățați religioși și un număr În creștere de credincioși Încep să redefinească Înțelesul cuvântului „a stăpâni”. Ei argumentează că deoarece Dumnezeu a creat cerul și pământul, toată creația sa este impregnată cu valoare intrinsecă. Dumnezeu a dat de asemenea ordine și un țel creației sale. Prin urmare, atunci când ființele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă s-ar Întâmpla, milioane de americani s-ar găsi În pragul unei noi conștiințe globale. Dragostea necondiționată pentru suferința lui Hristos ar include dragostea necondiționată pentru creația Sa - o narațiune religioasă puternică care ar putea să-i facă pe credincioși să accepte o nouă obligație față de Pământ și toți locuitorii săi. Aș avertiza totuși că mai este un drum lung de parcurs de la interpretarea retorică a Facerii până la angajarea personală activă din partea a milioane de americani de a-și trăi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei (sec. al XVI-lea). Întreaga ambianță pe care o oferă actualmente spațiul bisericii din curtea Spitalului Socola este una de liniște și de binecuvântare, nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți bine credincioși ocazionali. Ctitorie a Domnului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, a soției Ruxanda și a fiicei lor, Domnița Soltana, construcție masivă din piatră, ridicată între anii 1551 și 1562, pe temeliile unei biserici mai vechi (vezi Imagini vechi, cap. IV, secțiunea S,p.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ei, sperăm să dăinuie în veci și monumentul eroilor, prin monumentul deosebit ridicat aici în cinstea lor. Loc de slujire sacră timp de aproape cinci secole, străjuit de rugăciunile maicilor și ale călugărilor, odinioară viețuitori aici, Biserica "Schimbarea la Față Socola" oferă credincioșilor un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot primi Sf. Taină a Botezului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot primi Sf. Taină a Botezului sau a Cununiei și se pot împărtăși cu Sf. Euharistie. Grupul psaltic, condus de d-r. prof. dr. Carmen Dura, asigură răspunsurile la strana bisericii pentru toate slujbele mai sus amintite din cadrul cultului liturgic
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de dezlegare, de alinare sau vindecare de boli; pe lângă slujbele religioase curente, la cerere bolnavii sunt spovediți, împărtășiți sau li se administrează Taina Sfântului Maslu; oferirea de hrană suplimentară, de haine sau de alte lucruri utile bolnavilor, prin generozitatea unor credincioși. Restaurată, cu o formă estetică monumentală, Biserica "Schimbarea la Față Socola" a redevenit un locaș de cult cu toate condițiile canonice și liturgice, dar și un loc plăcut și ambiant pentru bolnavii spitalului, în special, și pentru orice credincios, în general. Reînnodând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prin generozitatea unor credincioși. Restaurată, cu o formă estetică monumentală, Biserica "Schimbarea la Față Socola" a redevenit un locaș de cult cu toate condițiile canonice și liturgice, dar și un loc plăcut și ambiant pentru bolnavii spitalului, în special, și pentru orice credincios, în general. Reînnodând tradiția de locaș al rugăciunii și al culturii, biserica a devenit gazda unor activități binevenite atât pentru bolnavi, cât și pentru ceilalți credincioși: prelegeri și discuții pe diverse teme; concerte religioase; diferite activități caritative și misionare. (Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și un loc plăcut și ambiant pentru bolnavii spitalului, în special, și pentru orice credincios, în general. Reînnodând tradiția de locaș al rugăciunii și al culturii, biserica a devenit gazda unor activități binevenite atât pentru bolnavi, cât și pentru ceilalți credincioși: prelegeri și discuții pe diverse teme; concerte religioase; diferite activități caritative și misionare. (Acest studiu monografic privind monumentul, biserica, mănăstirea, Seminarul de Teologie și lăcașul de cult Socola, actualmente în incinta Spitalului Socola, s-a întocmit de către preotul de caritate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
greacă, astfel încât să fie compatibilă și să exprime noul simț religios. Cu toate acestea, muzica inițială a creștinilor nu pare să fi posedat multe elemente în comun cu cea a grecilor, întrucât notația alfabetică a acestora din urmă nu permitea credincioșilor, în mare parte analfabeți, memorizarea adecvată a notelor muzicale. Pe lângă aceasta, primii creștini convertiți erau evrei, ceea ce face plauzibilă teza conform căreia creștinismul și-a însușit nu numai conținuturile doctrinare, dar și liturgia religiei ebraice care cuprindea rugăciuni și cântece
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]