13,997 matches
-
religiilor, evidențiindu-i dorința de a scrie literatură pentru plăcerea de a visa, a inventa și a se exprima în mod liber fără constrângerile impuse de gândirea sistematică și de rigoarea științifică. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu o dexteritate însușită din lecturile englezești”. Scrierile sale
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu o dexteritate însușită din lecturile englezești”. Scrierile sale au un caracter benign, păstrându-și puritatea lirică și fiind lipsite de tragism și grotesc. Din
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
falusului, iar jocul inițiatic ar fi de fapt un dans erotic de găsire a unei partenere disponibile pentru ritualul împerecherii. Critica literară s-a exprimat într-un mod entuziast la adresa nuvelei. Nuvela a fost descrisă de George Călinescu ca „ermetică”. Criticul a văzut-o ca o aluzie la gnosticism, la Cabala și la mitologia babiloniană, în timp ce a asociat șarpele cu personajul mitologic grec și simbolul șerpesc Ophion. El a fost însă nemulțumit de începutul nuvelei pe care a descris-o ca
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
textul scris și varianta ecranizată. Principala diferență o constituie secvența finală a filmului, care evidențiază că toată acțiunea prezentată în carte este un vis premonitoriu și inițiatic al Dorinei înainte de întâlnirea reală cu Andronic într-o zi ploioasă din prezent. Criticii au evidențiat calitatea filmului, considerându-l ca un punct de reper în seria ecranizărilor după scrierile lui Mircea Eliade. A fost lăudată, de asemenea, interpretarea profesionistă și filozofică a lui Claudiu Bleonț în rolul lui Andronic. Secvența centrală a exorcizării
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
trailer a fost publicat pe YouTube. Pe 11 septembrie 2012, Danger Close a dezvăluit primul trailer de gameplay. Recenziile pentru "Warfighter" au fost mixte spre negative, cei mai mulți critici spunând că jocul are prea multe buguri și un AI prea slab. Criticii au lăudat grafica și motorul grafic Frostbite 2, spunând că este "unul dintre cele mai frumoase jocuri care folosește Frostbite 2 de la "Battlefield 3"", dar, în schimb, criticând problemele tehnice de pe platformele PlayStation 3 și Xbox 360. Site-urile web
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
2006, ziua în care primul ministru israelian Ariel Sharon, a fost lovit de un grav accident vascular cerebral, însoțit de o comă, din care nu s-a mai sculat. Ediția digitală integrală a romanului a apărut la începutul anului 2012. Criticul și publicistul Adam Barukh a declarat cu acest prilej: „Cartea anului. Un eveniment memorabil în literatura ebraică. Acțiunea cărții "Hahistoria haolamit shel ahavat gvarim" ("Istoria mondială a dragostei între bărbați") din anul 2001 se petrece în anul 2024, și trece
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
povestirile adăugate de editori în deceniul anterior. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală, fie în varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Criticul Tudor Vianu constata că „creația literară a d-lui Sadoveanu nu este rodul unei lucrări de cabinet și a
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Criticul Tudor Vianu constata că „creația literară a d-lui Sadoveanu nu este rodul unei lucrări de cabinet și a unei imaginații operând cu datele unei experiențe reduse. Ca mai înaintașii săi realiști și naturaliști, opera sa lucrează cu date directe
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
lupii, caprele, rațele sălbatice, cocoșii de munte) sau cele domesticite (câinii), ale căror gesturi par descrise de un fin cunoscător al „psihologiei” animaliere. Între natură și om există o interacțiune permanentă: natura este umanizată, dar însuflețește la rândul ei omul. Criticul Constantin Șăineanu consideră că cele mai impresionante povestiri sunt cel care se referă la o vânătoare de lupi, în care este ucisă o lupoaică cu șase pui, ceea ce-i amintește de poezia „La mort du loup” a lui Alfred de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului ce trăiește la munte capătă alte dimensiuni, trecând de la efemer la etern, într-o stare de liniște stăpânitoare. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Romantismul liric al scrierii provine, potrivit criticului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
perspectivă third-person, jocul se concentrează pe supraviețuire și luptă, iar jucătorul poate și explora peisajele, dar și diferitele morminte. Camilla Luddington se reîntoarce pentru a-i da glas Larei. După lansare, "Rise of the Tomb Raider" a primit recenzii pozitive, criticii lăudând grafica, gameplay-ul și personajele. A fost cel mai bine vândut joc de pe platforma Xbox One în timpul săptămânii Crăciunului și a fost vândut în peste 1 milion de copii până la sfârșitul anului 2015. A fost lansat și un conținut adițional
Rise of the Tomb Raider () [Corola-website/Science/334757_a_336086]
-
nu distrează mintea cu un alai (o comedie) de alte lumi posibile tot neesențiale, ci o solicită să se concentreze asupra realității; care nu stupeface ființa, ci transfigurează lumea și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra timpului și a încercării de evadare a omului din condiția umană, părăsind timpul „profan” pentru a se integra timpului sacru. Spre deosebire de doctorul Zerlendi din „Secretul doctorului Honigberger” care, datorită nivelului de
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
de inițiere la care a ajuns, a reușit să treacă „dincolo”, cei trei orientaliști din „Nopți la Serampore” refuză să accepte miracolul, preferând să uite evenimentele pe care le-au trăit. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Nopți la Serampore” poate fi considerată o nuvelă S.F., dacă se acceptă definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea întâmplării
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
astfel de ipoteză. Valoarea nuvelei rezidă nu numai din latura sa fantastică, ci și din lirismul tulburător și exotic al descrierilor. Mărturisindu-și preferința pentru această nuvelă, pe care o considera o povestire fantastică ce prospecta un spațiu istoric revolut, Criticul Șerban Cioculescu afirma că „Nopți la Serampore”, deși mai puțin cărturărească decât „Secretul doctorului Honignerger”, este „o bucată delectabilă în deosebi prin puternica atmosferă de vrajă a „nopților” respective, evocate fermecător, cu un vădit talent descriptiv și cu un dar
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
că acesta e pentru mine romanul meu cel mai drag”. Presa contemporană a publicat doar trei recenzii critice mai extinse ale romanului. Revista "Athenaeum" a publicat la 23 ianuarie 1873 o critică anonimă, scrisă probabil de redactorul-șef Zsolt Beöthy. Criticul literar Adolf Dux a redactat o recenzie în ziarul budapestan de limba germană "Ungarischer Lloyd", ce a fost publicată la 25 ianuarie 1872. Farkas Szőcs a publicat o recenzie critică a romanului în ediția din 6 februarie 1873 a revistei
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
redactat o recenzie în ziarul budapestan de limba germană "Ungarischer Lloyd", ce a fost publicată la 25 ianuarie 1872. Farkas Szőcs a publicat o recenzie critică a romanului în ediția din 6 februarie 1873 a revistei "Erdély" din Târgu Mureș. Criticii maghiari au considerat " Omul de aur" ca roman autobiografic, ca roman naiv cu tentă socială sau ca basm. István Sőtér, unul dintre exegeții operei jókaiene, scria următoarele despre întâmplările prezentate în acest roman: „Nu realitatea va fi transformată în ficțiune
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Baker, o autoritate în privința biografiei lui Wilson, a fost, de asemenea, un consilier al acestui film. Deși filmul a fost aclamat de majoritatea criticilor, fiind și recompensat cu mai multe premii Oscar, a avut încasări foarte slabe la box office. Criticul de film Manny Farber a fost foarte ne-entuziasmat, numind producția "costisitoare, plictisitoare și impotentă" adăugând că: "Efectul filmului este similar cu cel produs de albumele sterile de cărți poștale cumpărate din stațiile de cale ferată... Producătorii ar fi trebuie
Wilson (film) () [Corola-website/Science/334798_a_336127]
-
Rooney Mara, Olivia Wilde și Amy Adams. Glenn Kenny a acordat filmului trei stele și jumătate din patru, considerând filmul un „miracol” și jocul lui Phoenix „sincer, atât de epuizat de tortura excentrică, marcă a majoritatea rolurilor în care joacă”. Criticul de film Iulia Blaga a considerat că e „un film futurist riscant, puțin susținut dramaturgic, calofil, dar ți se strecoară în minte”. Liam Lacey de la "The Globe and Mail" a spus că filmul este „gentil și ciudat”, apreciind umor acestuia
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
american de comedie din 2009 regizat de Michael Feifer. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Mario López, Sierra McCormick și Dean Cain. A fost transmis inițial în cadrul blocului de programe de televiziune ABC Family, 25 de zile de Crăciun. Criticii au comparat filmul cu o altă producție TV de Crăciun din 2009, " Un câine pe nume Crăciun" și au menționat că are influențe din "Singur acasă" și "Uite cine vorbește". "Un câine pe nume Crăciun (A Dog Named Christmas)" a
De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă () [Corola-website/Science/334871_a_336200]
-
menționat că are influențe din "Singur acasă" și "Uite cine vorbește". "Un câine pe nume Crăciun (A Dog Named Christmas)" a fost transmis în aceeași noapte ca " (The Dog Who Saved Christmas)" suprapunându-se timp de o oră. În general, criticii au evaluat "A Dog Named Christmas" ca fiind superior filmului "The Dog Who Saved Christmas," dar au lăudat interpretările actoricești ale lui Adrienne Barbeau și Mindy Sterling.
De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă () [Corola-website/Science/334871_a_336200]