13,916 matches
-
250 de grame de pâine, neagră, veche și tare. La prânz și seara, pe lângă sfertul de pâine, se mai dădea o gamelă de arpacaș sau o ciorbă de zarzavaturi, murate ori dulci. Mâncarea era atât de puțin consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
consistentă, încât unii deținuți își completau necesarul de calori cu șerpi prinși pe șantier. Lagărul Peninsula era alcătuit din șase șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m de pământ pe zi, care trebuia: săpat, încărcat în vagonet, transportat, basculat și nivelat pe taluz. Deținuții transferați de la Pitești în mai 1950 lucrau la săpatul și transportul pământului pietros în vagoneți de 150Kg, pe o distanță
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
șantiere: În paralel, se lucra la terasarea terenului pentru calea ferată și șoseaua care aveau să flancheze Canalul. Norma unui deținut era de 3m de pământ pe zi, care trebuia: săpat, încărcat în vagonet, transportat, basculat și nivelat pe taluz. Deținuții transferați de la Pitești în mai 1950 lucrau la săpatul și transportul pământului pietros în vagoneți de 150Kg, pe o distanță de 100 de metri. Norma era de 3.5m pe zi - pentru a fi îndeplinită erau necesare până la 40 de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
sau chiar carceră. La sfârșitul lunii iulie 1950 se înființează brigăzile desciplinare (brigăzile 13 și 14), inițial formate din reeducați de la Pitești, în frunte cu Iosif Steier și Coloman Fuchs. În cadrul acestor brigăzi a fost inițiată demascarea la Canal. Astfel, deținuții transferați de la Gherla și Pitești, dar care nu erau considerați suficient reeducați, sau deținuții „recalcitranți” din lagăr erau transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și 14), inițial formate din reeducați de la Pitești, în frunte cu Iosif Steier și Coloman Fuchs. În cadrul acestor brigăzi a fost inițiată demascarea la Canal. Astfel, deținuții transferați de la Gherla și Pitești, dar care nu erau considerați suficient reeducați, sau deținuții „recalcitranți” din lagăr erau transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
sau deținuții „recalcitranți” din lagăr erau transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea Sfântului Bartolomeu) cand 14-15 deținuți au fot brutal bătuți în braca brigăzii 14 de către pontatori și brigadieri reeducați precum Maximilian Sobolevschi, Constantin Sofronie, Pompiliu Lie, Ion Lupașcu, Simion Enăchescu, Ion Bogdănescu și alții. În lagăr se practica contrabanda cu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
transferați la barăcile 13 și 14, unde erau bătuți și torturați pentru a-și face demascarea. Una din cele mai violente manifestări a avut loc în noaptea de 21 iunie 1951 (numită ulterior de deținuți Noaptea Sfântului Bartolomeu) cand 14-15 deținuți au fot brutal bătuți în braca brigăzii 14 de către pontatori și brigadieri reeducați precum Maximilian Sobolevschi, Constantin Sofronie, Pompiliu Lie, Ion Lupașcu, Simion Enăchescu, Ion Bogdănescu și alții. În lagăr se practica contrabanda cu medicamente, care erau confiscate din pachetele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
au fot brutal bătuți în braca brigăzii 14 de către pontatori și brigadieri reeducați precum Maximilian Sobolevschi, Constantin Sofronie, Pompiliu Lie, Ion Lupașcu, Simion Enăchescu, Ion Bogdănescu și alții. În lagăr se practica contrabanda cu medicamente, care erau confiscate din pachetele deținuților și apoi vândute înapoi celor disperați la bursa neagră. Metode de umilire, precum stâlpul infamiei, erau aplicate celor care încercau să evadeze și uneori celor care refuzau să iasă la muncă. S-au înregistrat cazuri în care soldați însărcinați cu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
disperați la bursa neagră. Metode de umilire, precum stâlpul infamiei, erau aplicate celor care încercau să evadeze și uneori celor care refuzau să iasă la muncă. S-au înregistrat cazuri în care soldați însărcinați cu paza înscenau evadări și împușcau deținuții fără somație. O astfel de acțiune se solda cu 15 zile de permisie. Unul din evenimentele care au influențat regimul de detenție de la Canal, dar și întregul proces de reeducare din penitenciarele din țară, a fost moartea doctorului Ion Simionescu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
torturat în repetate rânduri de către reeducați, bătut, înfometat și pus la muncile cele mai grele, acesta, sub pretextul de a se duce la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici, care lucrau la demontarea liniilor de vagoneți și a barăcilor, respectiv la predarea construcțiilor neterminate către civili. Datorită condițiilor de muncă și detenție
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici, care lucrau la demontarea liniilor de vagoneți și a barăcilor, respectiv la predarea construcțiilor neterminate către civili. Datorită condițiilor de muncă și detenție inumane, s-au înregistrat foarte multe decese. În vara anului 1951, în spatele infirmeriei, în fiecare zi
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
neterminate către civili. Datorită condițiilor de muncă și detenție inumane, s-au înregistrat foarte multe decese. În vara anului 1951, în spatele infirmeriei, în fiecare zi erau aliniate în pielea goală patru-cinci cadavre. În iarna 1952-1953, în fiecare noapte mureau patru-cinci deținuți. Investigațiile Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) Constanța în registrele de decese ale localităților aflate de-a lungul Canalului indică un număr de 6355 de "lucrători la canal" (eufemismul pentru deținuți) decedați în perioada 1949-1953. Dorind să impună impresia
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
condițiilor de muncă și detenție inumane, s-au înregistrat foarte multe decese. În vara anului 1951, în spatele infirmeriei, în fiecare zi erau aliniate în pielea goală patru-cinci cadavre. În iarna 1952-1953, în fiecare noapte mureau patru-cinci deținuți. Investigațiile Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) Constanța în registrele de decese ale localităților aflate de-a lungul Canalului indică un număr de 6355 de "lucrători la canal" (eufemismul pentru deținuți) decedați în perioada 1949-1953. Dorind să impună impresia generală că acțiunea violentă
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
În iarna 1952-1953, în fiecare noapte mureau patru-cinci deținuți. Investigațiile Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) Constanța în registrele de decese ale localităților aflate de-a lungul Canalului indică un număr de 6355 de "lucrători la canal" (eufemismul pentru deținuți) decedați în perioada 1949-1953. Dorind să impună impresia generală că acțiunea violentă de reeducare este dezvoltată exclusiv de către deținuți, Securitatea a hotărât limitarea numărului de persoane care să fie la curent cu implicarea regimului în implicarea ei. Cu excepția inițiatorilor reeducări
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
registrele de decese ale localităților aflate de-a lungul Canalului indică un număr de 6355 de "lucrători la canal" (eufemismul pentru deținuți) decedați în perioada 1949-1953. Dorind să impună impresia generală că acțiunea violentă de reeducare este dezvoltată exclusiv de către deținuți, Securitatea a hotărât limitarea numărului de persoane care să fie la curent cu implicarea regimului în implicarea ei. Cu excepția inițiatorilor reeducări: Gheorghe Pintilie și Alexandru Nicholschi, a conducătorilor Serviciului Operativ: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, respectiv a ofițerilor politici din
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ofițerilor politici din închisori, foarte puține persoane din cadrul administrației - chiar și cele care bănuiau că se folosește bătaia pentru obținerea materialului informativ - erau la curent cu metodele folosite pentru obținerea acestuia, inclusiv direcția penitenciarelor, personalul administrativ, respectiv majoritatea direcțiilor Securității. Deținutul Vintilă Vais ajunge la Gherla în luna mai 1951. Arestat pentru o presupusă favorizare de trecere de frontieră, în realitate el căzuse victivă unei rafuieli personale cu ministrul adjunct Marin Jianu, despre care avea informații compromițătoare. Torturat, acesta a facut
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
lui Vais au provocat neliniște în cadrul Securității și vor duce la declanșarea unor anchete în penitenciare și dezavuarea secretului reeducării în cadrul forurilor superioare. Acest lucru, coraborat cu o serie de alți factori, cum ar fi: după doi ani de torturi, deținuții nu mai puteau ascunde informații relevante; sub constrângerea torturii, deținuții ajungeau să fabuleze conspirații, pentru a-și mulțumi reeducatorii, fapt care ducea la risipă de efort din partea Securității, care era nevoită să verifice faptele pe teren, respectiv numărul mare al
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
la declanșarea unor anchete în penitenciare și dezavuarea secretului reeducării în cadrul forurilor superioare. Acest lucru, coraborat cu o serie de alți factori, cum ar fi: după doi ani de torturi, deținuții nu mai puteau ascunde informații relevante; sub constrângerea torturii, deținuții ajungeau să fabuleze conspirații, pentru a-și mulțumi reeducatorii, fapt care ducea la risipă de efort din partea Securității, care era nevoită să verifice faptele pe teren, respectiv numărul mare al morților, au condus la încetarea acțiunii violente. În cadrul acestui proces
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ducea la risipă de efort din partea Securității, care era nevoită să verifice faptele pe teren, respectiv numărul mare al morților, au condus la încetarea acțiunii violente. În cadrul acestui proces vor fi înaintați tribunalului pentru condamnare un număr de 22 de deținuți: Eugen Țurcanu, Vasile Pușcașu, Alexandru Popa, Maximilian Sobolevski, Mihai Livinschi, Ion Stoian, Cristian Șerbănescu, Constantin P. Ionescu, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu, Dan Dumitrescu, Vasile Păvlăvoaie, Octavian Zbranca, Constantin Juberian, Cornel Popovici, Ion Voin, Ioan Cerbu, Gheorghe Popescu, Grigore
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Șiria, în spațiul în care funcționaseră până atunci o cantină a săracilor și o creșă, în spital pentru îngrijirea răniților, unde a adus în jur de o sută de paturi. Iar mai târziu a adunat fonduri, alimente, haine pentru ajutorarea deținuților maghiari, în ciuda avertismentelor și amenințărilor din partea autorităților. A înființat "Fundația pentru împărțirea pâinii" pentru a-i ajuta pe cei afectați de seceta anului 1863. La Arad a înființat școala pentru copii fără vedere și a finanțat spitalul pentru copii din
Antónia Szögyény-Bohus () [Corola-website/Science/331628_a_332957]
-
subdiviziune a Ministerului Justiției din Republica Moldova, care exercită conducerea, coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților. Reforma sistemului penitenciar a început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
mic. Găsind un loc pustiu, Derek îi spune lui Danny povestea despre momentul care l-a petrecut în închisoare, unde concepția sa a fost supusă unui test dur. El își amintește momentul din închisoare când a fost supus violului de către deținuții cu autoritate, cu care a menținut anterior o relație bună, deoarece a refuzat să respecte opiniile acestora și regulile introduse de ei; unul dintre noii săi colegi naziști cumpăra droguri de la mexicani și le revindea albilor, dar nici unul dintre "ai
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
cu nimic diferită de permiterea președintelui să dispună la discreție de o alocare bugetară, ceea ce era de multă vreme acceptat ca fiind constituțional. În 2004, în cazul ', Curtea a decis că instanțele federale au jurisdicție pentru audierea cererilor de ' ale deținuților de la . Scalia a acuzat majoritatea că „întinde Executivului o capcană” hotărând că ea poate audia cazuri ce implică persoane de la Guantanamo când nicio instanță federală nu acceptase vreodată că poate audia astfel de cazuri. Scalia a avut opinie separată (alături de
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
nu dădea președintelui puterea de a-l reține pe Hamdi, încearcă să „facă totul să iasă cum trebuie”. În martie 2006, Scalia a ținut o prelegere la Universitatea din Fribourg, în Elveția, unde i s-au pus întrebări despre drepturile deținuților. El a răspuns: „mai lăsați-mă ... eu am avut un fiu pe acel câmp de luptă și ei trăgeau în fiul meu, și eu n-am de gând să dau acestui om care a fost capturat în acel război un
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]