15,087 matches
-
răspunsurile” acestuia la efectul lor. Variabilele utilizate în cercetarea experimentală pot fi dependente sau independente. În ceea ce privesc „loturile de subiecți” pe care se desfășoară activitatea de cercetare științifică acestea pot fi de două feluri; - lotul de probanți sau grupul experimental propriu-zis, pe care se desfășoară activitatea de cercetare științifică; - lotul de martori sau grupul de control, care este utilizat în scop comparativ cu lotul de probanți, pentru verificarea „efectelor” apărute la acesta. III) Metodele filozofice Așa cum am mai menționat deja
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specialitate. Aspectele mai sus discutate evidențiată faptul că cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie, așa cum spuneam la început, are particularitățile sale specifice de care suntem absolut obligați să ținem seama ori de câte ori întreprindem un astfel de tip de activitate. 11. PSIHOZELE EXPERIMENTALE Aspecte generale Prezența nebuniei în lume a produs sentimente și atitudini paradoxale: uimire, neliniște, teamă, repulsie sau fascinație, toate generând, dincolo de orice formă de „atitudine socială”, întrebări. Prima și cea mai neliniștitoare dintre ele a fost: „Ce este nebunia?”. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că ambele opinii au existat permanent în paralel, acceptându-se reciproc, în mod tacit, adesea chiar completându-se sau suprapunându-se până la a se confunda una cu alta. Exemplul cel mai semnificativ, în sensul acesta, ne este oferit de psihozele experimentale. Dar până la analiza aspectului pur științific, vom insista asupra etapelor care l-au precedat. Acceptând existența unei fascinații a nebuniei din care decurge orice interogație ca și multitudinea de răspunsuri, trebuie să acceptăm, lucru probat, de atfel, și de faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea numai o imagine parțială a omului. Valoarea psihopatologiei constă tocmai în revelarea acelei laturi ascunse, tenebroase, a spiritului care, pierzându-și lumina rațiunii, se cufundă în întunericul nebuniei, al iraționalului. Un asemenea motiv tematic ne este oferit de psihopatologia experimentală. S-ar putea ca acest termen să surprindă, mai ales că am afirmat anterior în această lucrare, că obiectul psihopatologiei, nu se experimentează, el fiind supus reflecției și analizei fenomenologice, unei interpretări hermeneutice. Vom încerca să dovedim că ceea ce înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scopul unor ritualuri mistico-magice a unor substanțe psihotrope de natură psihodisleptică, capabile de a produce stări de extaz, trăiri onirice, derealizări și depersonalizări etc., ce au semnificația de comportamente culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile, în scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alcaloid extras din peyotl, venerată de indigeni ca drog inițiatic. Administrarea sa induce o stare de extaz nirvanic, populat cu viziuni, o stare de derealizare resimțită de individ ca o dematerializare corporală cu trecerea în „alte dimensiuni” temporo-spațiale. Mescalina, utilizată experimental, produce stări senzoriale particulare de tipul „audiției colorate” în cursul cărora subiectul percepe sunete muzicale asociate cu imagini, mai mult sau mai puțin organizate din punct de vedere formal, întotdeauna colorate, toate derulându-se pe fondul unei trăiri emoțional-afective agreabile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus menționate, știința modernă a produs în laborator numeroase substanțe de sinteză care au efect psihotrop important și variat ca acțiune. Printre acestea se numără protoxidul de azot, eterul, amfetaminele (simpatina, pervitina, benzedrina, metedrina), precum și cortizonul și unele antibiotice. Modele experimentale nefarmacologice Față de metodele farmacologice de producere experimentală a unor tablouri psihotice, mai trebuie menționate și o altă categorie de metode nefarmacologice, prin intermediul cărora se pot realiza modele experimentale de psihoze. Acestea se bazează pe mecanisme neuropsihologice, de condiționare, deprivare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
laborator numeroase substanțe de sinteză care au efect psihotrop important și variat ca acțiune. Printre acestea se numără protoxidul de azot, eterul, amfetaminele (simpatina, pervitina, benzedrina, metedrina), precum și cortizonul și unele antibiotice. Modele experimentale nefarmacologice Față de metodele farmacologice de producere experimentală a unor tablouri psihotice, mai trebuie menționate și o altă categorie de metode nefarmacologice, prin intermediul cărora se pot realiza modele experimentale de psihoze. Acestea se bazează pe mecanisme neuropsihologice, de condiționare, deprivare sau inducție sugestivă și pot reproduce diferite tablouri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eterul, amfetaminele (simpatina, pervitina, benzedrina, metedrina), precum și cortizonul și unele antibiotice. Modele experimentale nefarmacologice Față de metodele farmacologice de producere experimentală a unor tablouri psihotice, mai trebuie menționate și o altă categorie de metode nefarmacologice, prin intermediul cărora se pot realiza modele experimentale de psihoze. Acestea se bazează pe mecanisme neuropsihologice, de condiționare, deprivare sau inducție sugestivă și pot reproduce diferite tablouri de psihoze. Le vom prezenta succint în cele ce urmează. I.P. Pavlov a reușit ca să obțină modele de nevroze experimentale la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modele experimentale de psihoze. Acestea se bazează pe mecanisme neuropsihologice, de condiționare, deprivare sau inducție sugestivă și pot reproduce diferite tablouri de psihoze. Le vom prezenta succint în cele ce urmează. I.P. Pavlov a reușit ca să obțină modele de nevroze experimentale la animale printr-un mecanism de condiționare patologică, explicat de el prin „ciocnirea (conflictul) dintre excitație și inhibiție”. Ruperea echilibrului „stereotipului dinamic” al activității nervoase superioare, duce la apariția unor stări pe care autorul menționat le-a denumit „nevroze experimentale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
experimentale la animale printr-un mecanism de condiționare patologică, explicat de el prin „ciocnirea (conflictul) dintre excitație și inhibiție”. Ruperea echilibrului „stereotipului dinamic” al activității nervoase superioare, duce la apariția unor stări pe care autorul menționat le-a denumit „nevroze experimentale”. Ele pot fi produse la animalele de experiență prin „schimbarea” regimului condiționării anterioare. Este un proces experimental care, de fapt, tulbură un model de comportament învățat anterior, cu unul nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și inhibiție”. Ruperea echilibrului „stereotipului dinamic” al activității nervoase superioare, duce la apariția unor stări pe care autorul menționat le-a denumit „nevroze experimentale”. Ele pot fi produse la animalele de experiență prin „schimbarea” regimului condiționării anterioare. Este un proces experimental care, de fapt, tulbură un model de comportament învățat anterior, cu unul nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul. O altă metodă de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin „schimbarea” regimului condiționării anterioare. Este un proces experimental care, de fapt, tulbură un model de comportament învățat anterior, cu unul nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul. O altă metodă de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială”. Plasarea subiecților voluntari în condiții de izolare absolută în raport cu stimulii vizuali, auditivi, tactili, poate duce la apariția rapidă a unor tulburări psihice, în special din sfera perceptivă de tipul halucinațiilor. Concomitent, se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu stimulii vizuali, auditivi, tactili, poate duce la apariția rapidă a unor tulburări psihice, în special din sfera perceptivă de tipul halucinațiilor. Concomitent, se pot instala stări de neliniște, anxietate, agitație și tulburări de conștiință. Tulburări psihice pot fi produse, experimental, prin deprivarea unor subiecți de somn. Suprimarea somnului, se manifestă prin modificări ale electroencefalogramei, dar și prin stări de neliniște, anxietate, iritabilitate, agitație sau stări confuzionale. Una dintre metodele cele mai cunoscute de producere a unor tulburări cu caracter reversibil
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele realizate în cursul crizelor isterice. Metoda a fost utilizată, în sensul acesta de J.M. Charcot. Ea are însă și avantajul de a putea anula simptomatologia nevrotică a bolnavilor adevărați prin „decondiționarea” acestora în cursul somnului hipnotic. Ca și psihozele experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt nocive și sunt lipsite de consecințe negative pentru personalitatea subiecților supuși experimentului. Aceste experimente
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și avantajul de a putea anula simptomatologia nevrotică a bolnavilor adevărați prin „decondiționarea” acestora în cursul somnului hipnotic. Ca și psihozele experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt nocive și sunt lipsite de consecințe negative pentru personalitatea subiecților supuși experimentului. Aceste experimente au o valoare deosebită întrucât ele ne oferă posibilitatea de a înțelege și urmări într-o manieră dirijată apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și urmări într-o manieră dirijată apariția, evoluția și disoluția unor tablouri psihopatologice produse în condiții de laborator, în mod dirijat/controlat de experimentator. Prin aceasta se poate face o corelație, sau o analiză comparată între psihozele clinice și psihozele experimentale sau între modelul natural și modelul experimental. Nebunia și ritualurile culturale Între ritualurile culturale și nebunie există o relație specială, cărora psihanaliza și psihopatologia le oferă o explicație interesantă și originală, în raport cu semnificația comportamentelor colective ale grupelor social-umane. Orice ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluția și disoluția unor tablouri psihopatologice produse în condiții de laborator, în mod dirijat/controlat de experimentator. Prin aceasta se poate face o corelație, sau o analiză comparată între psihozele clinice și psihozele experimentale sau între modelul natural și modelul experimental. Nebunia și ritualurile culturale Între ritualurile culturale și nebunie există o relație specială, cărora psihanaliza și psihopatologia le oferă o explicație interesantă și originală, în raport cu semnificația comportamentelor colective ale grupelor social-umane. Orice ritual este un comportament simbolic care, în plan
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sus. Nevoia sau apelul la droguri nu este un fapt întâmplător sau un simplu divertisment. Specific conduitelor umane supuse cenzurii, el reprezintă o formă de „descărcare simbolic-sublimată”, cu caracter periodic, a pulsiunilor inconștientului colectiv, specifică și necesară comunităților social-umane. Psihozele experimentale Dacă obținerea de stări sau de trăiri psihice paradoxale prin ingestia de droguri psihotrope cu acțiune psihodisleptică este cunoscută de multă vreme, „medicalizarea” acestor practici culturale reprezintă o problemă de dată relativ recentă. Descoperirea acțiunii psihotrope a fenotiazinei, care a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă o problemă de dată relativ recentă. Descoperirea acțiunii psihotrope a fenotiazinei, care a marcat începutul erei psihofarmacologice, a fost urmată la scurtă vreme de o direcție de dezvoltare a cercetărilor deosebit de interesantă. Este vorba de încercarea de a produce „experimental” tulburări psihice, prin administrarea de substanțe psihotrope și, în primul rând, a celor din grupa psihodislepticelor. Aceste studii au avut ca scop cercetarea mecanismelor de producere a tulburărilor psihice, în primul rând a psihozelor. Psihopatologia experimentală bazată pe cercetări psihofarmacologice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încercarea de a produce „experimental” tulburări psihice, prin administrarea de substanțe psihotrope și, în primul rând, a celor din grupa psihodislepticelor. Aceste studii au avut ca scop cercetarea mecanismelor de producere a tulburărilor psihice, în primul rând a psihozelor. Psihopatologia experimentală bazată pe cercetări psihofarmacologice cunoaște astăzi o continuă dezvoltare și, pe lângă contribuțiile aduse la cunoașterea mecanismelor biochimice, care stau la baza apariției tulburărilor psihice, a adus și valoroase contribuții de ordin terapeutic. În general, există numeroase tentative de producere experimentală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
experimentală bazată pe cercetări psihofarmacologice cunoaște astăzi o continuă dezvoltare și, pe lângă contribuțiile aduse la cunoașterea mecanismelor biochimice, care stau la baza apariției tulburărilor psihice, a adus și valoroase contribuții de ordin terapeutic. În general, există numeroase tentative de producere experimentală a tulburărilor psihice nu numai cu ajutorul substanțelor chimice. Primele încercări-datează din secolul al XIX-lea când au fost produse tulburări psihice induse prin sugestie, în cursul stărilor de somn hipnotic. S-a stabilit astfel că sugestia are un dublu rol
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane, de regulă a unui cuplu, în care o persoană dominantă, delirantă, reușește să inducă celelalte, dominată de aceasta, propriile sale idei delirante. Același lucru se poate spune despre efectul sugestiei și în cazul suicidului colectiv. Tulburări psihice cu caracter experimental au fost obținute de către specialiști prin metoda „deprivării senzoriale”. Aceasta constă în selecționarea unui lot de subiecți voluntari care sunt plasați în condiții speciale, de izolare termică, fonică și vizuală, fiind urmăriți permanent. Absența stimulilor senzoriali, în speciali a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de experiment neuropsihologic și ele se bazează pe mecanismele neuropsihologice care stau la baza organizării proceselor psihice. Acestea privesc însă numai o latură a problemei experimentului în psihopatologie. Cele mai frecvent utilizate metode sunt metodele psihofarmacologice, de producere a psihozelor experimentale. Cercetările de psihofarmacologie care au ca scop producerea experimentală de modificări psihice, în scopul cunoașterii mecanismelor psihopatologice ale acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, testarea efectelor unor medicamente psihotrope noi, sunt de dată recentă, în comparație cu metodele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neuropsihologice care stau la baza organizării proceselor psihice. Acestea privesc însă numai o latură a problemei experimentului în psihopatologie. Cele mai frecvent utilizate metode sunt metodele psihofarmacologice, de producere a psihozelor experimentale. Cercetările de psihofarmacologie care au ca scop producerea experimentală de modificări psihice, în scopul cunoașterii mecanismelor psihopatologice ale acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, testarea efectelor unor medicamente psihotrope noi, sunt de dată recentă, în comparație cu metodele experimentale mai sus menționate. Un mare număr de cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]