15,885 matches
-
timpurilor staliniste și „Epocii de Aur”, iar, pe de altă parte, istoria orală, mărturiile oamenilor obișnuiți, cu propriile lor griji, nevoi, bucurii, realizări sau insatisfacții. Fără a atinge dimensiunile impresionante ale primei monografii, riguros documentată, dar aridă, reflectând din plin ideologia epocii comuniste, cartea de față invită la alt gen de lectură. O lectură din vremuri ale libertății, despre vremuri ale opresiunii, care surprinde, dincolo de evoluția unor etape istorice firești, ceea ce a fost definit drept „spiritul Nicolinei”. Pentru prima dată, istoria
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
unor ziare de stânga, o imagine de ansamblu asupra situației generale arată utilaje ruginind sub cerul liber, comenzi onorate în funcție de persoana solicitantului, în detrimentul celor ale statului, suplimentarea programului de lucru, fără o creșterea aferentă de salariu. Din cauza reflexelor târzii ale ideologiei comuniste, unele nuanțări se impun. Cu toate că retorica de partid a epocii comuniste accentua asupra luptei muncitorilor ceferiști pentru amelioararea condițiilor de trai și de muncă, imediat după încheierea războiului, guvernele românești s-au confruntat cu un val de proteste și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a aparținut politrucilor de pe lângă Comitetul de Partid. Efortul lor datează din 1958, în încercarea de a confecționa o nouă istorie a mișcărilor muncitorești, anterioară schimbării regimului. Scopul ? Evident unul propagandistic și justificativ. Mărturiile următoare, atent selectate, o oglindă fidelă a ideologiei oficiale, oferă, chiar și așa, o perspectivă personală asupra perioadei și evenimentelor. Chiar dacă nu respectă canoanele interviurilor clasice, pot fi considerate surse specifice istoriei orale. La o primă vedere, seamănă izbitor de mult unele cu altele, ca și cum textul ar fi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
conflictele din interiorul Sindicatului Atelierelor, scindat în două facțiuni: una a comuniștilor, care își revendica majoritatea, și aripa social-democrată, acuzată mereu de prima facțiune de simpatii de dreapta și predispoziție pentru colaborare cu administrația, în detrimentul lucrătorilor. Un rol important - conform ideologiei oficiale, comuniste, - revenea femeilor. Memoriile evocă „tovarășele” de viață și de luptă ale liderilor comuniști: Olga Pintilie, Maria Crivei, Elvira Mihăiță. La vremuri grele, ajutau și ele cum puteau. Înarmate cu sare, piper și cenușă, apărau intrările în Ateliere. Din
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
au apărut, mai întâi, în rândul vârstnicilor, dar revendicau participarea entuziastă a celor tineri. Ei trebuiau să aibă conștiința comunității de clasă și idealuri comune. Astfel, tinerii erau primii chemați să urmeze linia Partidului și să fie educați în spiritul ideologiei oficiale. De altfel, încercarea regimului comunist de a reglementa toate aspectele vieții individului - de toate vârstele și statutele sociale - a fost unul din dezideratele epocii, pe toată durata existenței aparatului de partid. În cazul noii Românii, victimă a sovietizării, noua
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fabricii. Dintr-o dare de seamă aflăm că, în interiorul Atelierelor, spiritele sunt favorabile, mai puțin în cartierul Frumoasa, unde Cărălău și Dobrovici, doi maniști, agitau fără efect spiritele . Atelierele Nicolina anticipau oarecum trista evoluție a evenimentelor. Orientarea destul de timidă spre ideologia stângii, bine controlată în perioada interbelică, își găsea, în sfârșit, un ecou mai puternic pe scena politică românească. Ascensiunea la putere a comuniștilor și schimbarea regimului constituțional stimulează - într-un final - muncitorii ceferiști să se integreze printre primii noului curs
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
imediat după război, Partidul își recruta adepții, determinarea noilor cadre, se desprinde o concluzie cel puțin tristă. Comunizarea României reflectată în dinamica societății apare ca o chestiune de timp. Cu toate că nu dispunea de un număr mare de susținători, comunismul ca ideologie a beneficiat din plin de convingerea cu care au acționat noile cadre în epoca sovietizării (în afară mijloacelor de constrângere deja cunoscute). Rând pe rând, garanțiile reorientării societății românești spre un regim democratic au început să dispară. Greva regală, organizarea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
XVII-lea. Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la diverși proprietari, acordând mănăstirii, cu acest prilej, și unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la marginea societății, după legi proprii nescrise, având conducători din mijlocul comunității lor, păstrând limba și tradiții ancestrale până astăzi. Este adevărat că în multe documente medievale, țiganii aparținători așezămintelor religioase (biserici, mănăstiri, episcopii) au fost protejați de domnie, conform ideologiei religioase medievale, prin diverse scutiri, inclusiv pentru a evita fuga de pe moșie, dar nu individul era adevăratul beneficiar al protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
are gând de turcire. Și în noaptea următoare a sfărâmat acea cruce, pe care jurase și a aruncat-o și în privată”. Să ne amintim că evenimentele, reluate și de Nicolae Iorga, se desfășurau în plin Ev Mediu, în care ideologia religioasă domina întreaga societate europeană, de la Atlantic la Urali. Trecerea unui fiu de voievod român de la ortodoxism la islamism a înspăimântat clerul, boierimea și oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C.P.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritată. În ansamblu, aceste prevederi exprimau o optică de tip reformator, ecou al ideologiei pașoptiste, o concretizare a drepturilor omului. Pentru o protecție efectivă a minorilor (internările) sau pentru trimiterea în familii indemne moralmente, se propunea de Ministerul de Interne, se hotăra de Ministerul de Justiție și se supraveghea direct de către prefectul județului respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
om de știință a lui Leon. Cel dintâi este contactul apropiat cu cercul grupat în jurul "Contemporanului" din Iași, care era, după expresia însăși a lui Leon, "cea mai îndrăzneață și mai incisivă publicație din câte au existat la noi". Influența ideologiei militant-socialiste promulgată de "Contemporanul" a avut un rol hotărâtor în definirea profilului omenesc și științific al tânărului student, mai întâi medicinist, ulterior naturalist. Cealaltă circumstanță a fost contactul cu școala de biologie de la Iena, dominată în epocă de Ernst Haeckel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai mult pentru mine“, punând cu aceasta punct discuției. Istoricul literar nu va face însă abstracție, bineînțeles, de perioada rea a carierei critice a lui Crohmălniceanu, de cei aproape cincisprezece ani în care scrisul său s-a aflat la remorca ideologiei de partid. Începuturile de comentator literar ale lui Crohmălniceanu stau totuși sub semnul criticii estetice, astfel cum ne apar eseurile sale despre poeți moderni publicate în Ecoul sau în Revista literară, în anii ’44, ’45, ’46. A fost observată înrudirea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dădea în el numele celui care-l defăimase. Nefăcând-o, textul lua altitudine, se ridica, altfel zicând, la idee, reușea să fie mai mult decât o replică la un act vexa tor. Denunța un fenomen, un sindrom cu antecedențe în „ideologia bătăliei de clasă“, acum resuscitat, realimentat de „beznele din creier“ ale „patriotului de peșteră“. Din această direcție vedea pornite „revoluțiile (mineriadele) culturale“, „înver șunarea împotriva lumii valorilor“, „aventura ignoranței fudule care se năpustește asupra redutelor spiritului“. Impresionează - și ar trebui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
confruntării frumosului cu divinitatea. Ortodoxismul ajuns la un limbaj încrâncenat și găunos a umbrit și acele distincții care n-au căzut în ierarhizări sau exclusivisme fatale. De pe o platformă spiritualistă, gândirismul a încercat să stăvilească o sumă de compromisuri cu ideologia burgheză. Numai că încercând să opună civilizației cultura a făcut eroarea de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
politica culturală nord-americană de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoscând în același timp puternicele motive de legitimare culturală prezente desigur în producția istoriografica americană a acestor decenii 6, pare evident totuși că a acuză într-un anumit sens de ideologie americană specifică sfârșitului de secol XX întreaga producție a acestei școli de istoriografie a Renașterii italiene, riscă mai curând să eclipseze decât să clarifice logică internă a ceea ce la momentul respectiv a constituit o adevarată "mișcare" și care s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a unui întreg grup de autori florentini". Întrucât de atunci Gilbert a postulat că gândirea politică a Renașterii a fost structurată în termeni de școli, una dintre sarcinile principale ale istoricului a devenit aceea de a dezvolta o taxonomie adecvată. "Ideologiile" au înlocuit "ideile" în limbajul istoricilor: republicanismul clasic al lui Bernardo Rucellai și al colegilor săi a fost o ideologie politică adoptată ca instrument al puterii 18. Există de fapt în opera lui Gilbert o anumita abilitate ce nu este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
structurată în termeni de școli, una dintre sarcinile principale ale istoricului a devenit aceea de a dezvolta o taxonomie adecvată. "Ideologiile" au înlocuit "ideile" în limbajul istoricilor: republicanismul clasic al lui Bernardo Rucellai și al colegilor săi a fost o ideologie politică adoptată ca instrument al puterii 18. Există de fapt în opera lui Gilbert o anumita abilitate ce nu este întotdeauna ușor de recunoscut. În studiul asupra lui Rucellai, ca și în lucrările succesive întitulate Florentine political assumptions în the
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pună ideile lui Machiavelli și Guicciardini în contextul tendințelor majore ale politicii și istoriei", de aceea a fost destul de clar în privința metodei dezvoltate de Quentin Skinner și istoricii gândirii politice din așa numita "Cambridge School of political theory"21. Determinând "ideologia politică", "sistemul de valori și concepte", "ipotezele politice" și "structurile conceptuale" sau "modurile predominanțe de a gândi" (toate expresii folosite de Gilbert) în cuprinsul mai multor texte, istoricului îi este permis să integreze studiul sistemelor teoretice, politice, și sociale ale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
contribuie simultan la dezvoltarea etică favorabilă unei vieți active și la o guvernare participativa 23. Deși Baron a lămurit clar influență primită din partea lui Werner Sombart și Amintore Fanfani, el a fost primul scriitor care a făcut legătura dintre o ideologie republicana și apariția unei noi atitudini față de bogăție 24. Cu toate acestea, Gilbert a văzut într-un mod diferit relația dintre bogăție și idealurile republicane. Reiese clar din scrierile lui că a fost atras de apelurile la sacrificiu, atât de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
relația dintre bogăție și idealurile republicane. Reiese clar din scrierile lui că a fost atras de apelurile la sacrificiu, atât de comune în literatura republicana, apărută în perioadele de nevoi și de criză 25. Republicanismul lui Gilbert a fost o ideologie care a încercat să redistribuie resursele existente pentru binele comun, în timp ce acela al lui Baron s-a bazat pe o creștere economică susținută. Interesant este, așa cum susține Gilbert, ca ideologia republicana putea să devină cu ușurință nu doar un instrument
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și de criză 25. Republicanismul lui Gilbert a fost o ideologie care a încercat să redistribuie resursele existente pentru binele comun, în timp ce acela al lui Baron s-a bazat pe o creștere economică susținută. Interesant este, așa cum susține Gilbert, ca ideologia republicana putea să devină cu ușurință nu doar un instrument adoptat și gestionat de un partid al poporului florentin într-un episod al luptei de clasă, ci și de o clasă superioară a "nobililor" sau a "optimaților". În orașele cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
discipolul lui, Gordon Wood, evoluțiile care s-au produs în domeniul istoriei Renașterii italiene au fost primite că noutăți emancipatoare. Încurajați în parte de exemplul lui Gilbert, care se ocupă și de istoria americană, acesti americaniști au descoperit în istoria ideologiei un mod de abordare simultană a opiniilor istoricilor intelectuali și sociali 28. Atât Bailyn, cât și Wood au remarcat predominantă republicanismului clasic în literatura critică de tip pamflet și în tratatele politice ale tinerei Americi de secol XVIII, cu preponderenta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în expresiile individualismului lui Locke 29. Deși mai târziu a susținut că republicanismul clasic nu a fost important pentru Revoluția americană 30 și a refuzat să utilizeze în context american expresia de "umanist civic"31, descoperirea de către Bailyn a unei ideologii comunitare în coloniile americane i-a furnizat lui Gordon Wood input-ul conceptual pentru a realiza o reinterpretare atentă a Revoluției americane ca fenomen care a avut puțin de-a face cu individualismul lui Locke. În cartea sa intitulată The
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1787, Pocock a considerat-o o prezență continuă a psihicului merican. Aceasta ar explica, în opinia lui, atitudinea tipic americană față de graniță, corupție și față de timpul însuși, dat fiind că unul dintre elementele cele mai interesante ale versiunii lui de ideologie republicana a fost un puternic milenarism. Pocock s-a recunoscut a fi influențat de ideile lui Hans Baron, dar o schimbare interesantă și sugestiva a lui Pocock față de concepția originară a lui Baron apare în modul de tratare a bogăției
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]