14,117 matches
-
educaționale în procesul instructiv-educativ se dobândesc următoarele consecințe pedagogice: - Stimularea interesului față de nou. Deschiderea pe care o oferă tehnica de calcul în imaginea softului educațional elimină riscul ca subiectul să se plictisească sau ca activitatea să intre în rutină. - Stimularea imaginației. Până la deprinderea primelor noțiuni de programare de obicei copiii iau contact cu lumea calculatoarelor prin intermediul jocurilor. Varietatea subiectelor abordate de acestea stimulează imaginația celor care le utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute astfel încât să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
softului educațional elimină riscul ca subiectul să se plictisească sau ca activitatea să intre în rutină. - Stimularea imaginației. Până la deprinderea primelor noțiuni de programare de obicei copiii iau contact cu lumea calculatoarelor prin intermediul jocurilor. Varietatea subiectelor abordate de acestea stimulează imaginația celor care le utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute astfel încât să dezvolte fantezia, inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele. Pe măsură ce subiecții încep să scrie propriile programe se produce acea creștere a gradului de maturizare intelectuală
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
cititorii să adopte o poziție personală față de modelele oferite în această carte, având convingerea că ele nu vor fi considerate nicidecum niște „ rețete „ gata preparate, ci se vor constitui mai degrabă în același repetabil îndemn : -Deschideți porțile școlilor pentru cultivarea imaginației, ba mai mult chiar, lăsați și ferestrele deschise fanteziei ! Prof. Luminița Săndulache CAP. I ANOTIMPURI TOAMNA În ultimele zile de vară, privind pe geam, am văzut o pasăre viu colorată cu o frunză aurie în cioc, pe care a lăsat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vrea să mulțumesc tuturor scriitorilor care zămislesc aceste comori. *** Bucuria de a citi este o bucurie a cunoașterii. Cartea este prietenul care nu te plictisețte niciodată ; ea este piramida din inima celor care o citesc, hrană a sufletului și a imaginației. Câtă bucurie am atunci când încep a citi o carte, dar câtă am, mai ales când o termin ! Câte lucruri prețioase se ascund într-o carte ! Ce univers minunat pe apa invizibilă a timpului ! Emoții, tristețe, bucurii, vise, totul este exprimat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să citesc. Bucuria de a citi este o bucurie care se naște odată cu prima zi de școală. Abecedarul-o carte frumoasă ca un paradis. Neam de neam a stăruit deasupra ei, cultivînd-o ca pe o grădină de cuvinte. În timp, imaginația cutezătoare și bogată a scriitorilor a creat un lucru plin de grandoare și măreție CARTEA. Cartea nemuritoare, urna plină cu amintiri, izvorul de știință al vieții. Cărțile pot fi pretutindeni : la școală, acasă, la bibliotecă. Cartea ne poartă pe aripile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
inima, deoarece cartea este hrana sufletească a vieții mele. Tovarăș statornic, învățător supus, cartea ne oferă posibilitatea de a ne hrăni sufletul și mintea. Școala, a doua casă a elevului, ne ajută să facem cunoștință cu faimoșii scriitori și cu imaginația lor, în cutezătoarea bibliotecă, floare anume înflorită pentru sufletele noastre, ne prezintă locuri neștiute de nimeni, fapte petrecute demult, de demult. Deci, combinând utilul cu plăcutul și citind mai mult, vom reuși să ne dezvoltăm imaginația și cunoștințele. Bogdan Pânzariu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
faimoșii scriitori și cu imaginația lor, în cutezătoarea bibliotecă, floare anume înflorită pentru sufletele noastre, ne prezintă locuri neștiute de nimeni, fapte petrecute demult, de demult. Deci, combinând utilul cu plăcutul și citind mai mult, vom reuși să ne dezvoltăm imaginația și cunoștințele. Bogdan Pânzariu BUCURIA DE A CITI Prieten credincios al celui însetat de lectură, cartea este înțelegătoare atunci când n-ai înțeles-o și te așteaptă să revii. O regăsești oricând tăcută și credincioasă și nu te va face să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Nică era prietenul meu și am fugit împreună la scăldat. Și-am rămas amândoi împreună.... Iulian Macarie BUCURIA DE A CITI E o minune a lui Dumnezeu să dezlegi tainele cititului. Te cuprinde o vrajă cu care intri într-o imaginație a lumii poveștilor. Citind o poveste cu un final trist, sufletul tău se întristează și capătă gust amar de cenușă. Citind o poveste cu un final fericit, sufletul tău prinde aripi, înălțându-se parcă până la cer. Într-adevăr, este o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe lume nu ar avea sens. În noi există sentimentul și bucuria de a citi ce este mai frumos. A citi este pentru mine bucuria vieții. Timpul meu liber îl petrec în mare parte alături de scriitorii mei preferați. Tot universul imaginației lor a încăput foarte bine într-o carte. Când văd o carte nouă, nu mă stăpânesc să n-o citesc, să o simt în mâinile mele și să o deschid ca pe o floare anume înflorită. Cititul e plăcut și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
simt cum o adiere ușoară de vară se așterne pe paginile firave ale cărții. Paginile ei sunt podoabe de cuvinte și imagini, înduioșate de culori calde. Simt întotdeauna că mă aflu printre imaginile fiecărei cărți desenate cu podoabe ale naturii. Imaginația cutezătoare a scriitorilor aduce în fața noastră o adevărată lume. Cuvintele parcă îngână șoaptele răsăritului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi, iar bucuria de a citi devine adevărată piramidă a inimii noastre. Mulțumesc autorului care a făcut cartea și, de aceea, îi dau
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ar trebui să-și facă timp și pentru cititul cărților. Andrei-Vlăduț Crețu *** Lectura este într-adevăr cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea ; ea cuprinde aproximativ orice întrebare, fiindcă, prin citit, omul își cultivă, își îmbogățește vocabularul, își dezvoltă imaginația. Cititul, în general lectura, ne ajută să creăm diferite lucruri, să compunem poezii, să ne facem idei atât despre noi, cât și despre tot ce ne înconjoară. Dezvoltându-și vocabularul, omul poate vorbi cu oricine, indiferent de grad sau valoarea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cărților. Mie îmi place istoria neamului meu și de aceea citesc letopisețele, din care mi-am descoperit originea. Astfel, am cunoscut lumea și pe mine însumi. Alte cărți pe care le citesc adesea sunt cele de călătorie. Acestea îmi dezvoltă imaginația, iar cărțile lui Jules Verne îmi pun în față imaginile lumii în care trăim, argumentând logistic acestă teorie. Ajungând la această concluzie, de acum îmi voi schimba preocupările, îndreptându-mă și mai mult către cititul cărților, pentru a deveni și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
context, exercițiul pare un pic disperat, poate fiindcă Îi lipsește orice fundal istoric sau de misiune. Respectul de sine a ajuns să Însemne „să te simți bine despre tine”, adesea fără un scop În sine. În timp ce mama mi-a inspirat imaginația să-și ia zborul, tatal meu a fost cel care mi-a furnizat doza de realism și simț practic american, necesară pentru ca visurile mele să devină realitate. El Îmi spunea: „Fiule, mulți oameni visează să facă lucruri mari, dar ce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să Înțelegem mai bine ce a făcut ca visul american să fie atât de atractiv, pentru atât de mulți oameni, aici și În toată lumea, de mai bine de două secole. Acel vis, atât de puternic și seducator Încât a captat imaginația și inima unei bune părți a omenirii, Își pierde acum din strălucire - Îmbătrânind dacă vreți - pe măsură ce noile realități planetare duc la o schimbare a viziunii umane pentru era ce va veni. Ceea ce erau considerate odată virtuțile principale ale visului american
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relativă izolare. Tipăritura rupe legătura comunală și Întărește ideea nouă și radicălă a comunicării Între oameni separați de mari distanțe. Cărțile tipărite de asemenea au adus lumea În fiecare casă. Era acum posibil să Învățăm despre oameni din ținuturi Îndepărtate. Imaginația umană și-a luat zborul din parohialismul vecinătății apropiate și a putut să cutreiere Pământul. Îmbunătățirile aduse busolei și folosirea crescândă a hărților și tabelelor maritime le-a permis exploratorilor și aventurierilor europeni să ocolească continentul african și să traverseze
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii critici ai domeniului social nu s-au putut stăpâni să nu facă câteva aluzii răutăcioase. H.L. Mencken a cugetat că Întreaga țară era dintr-odată populată cu ingineri. Fabricanții de saltele deveniseră „ingineri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
identității comune. Cum reușește statul-națiune să convingă milioane de indivizi proaspăt emancipați să-i cedeze parte din autonomia și libertatea lor? Soluția a fost să se creeze o istorie atractivă despre un trecut comun, suficient de convingătoare pentru a capta imaginația oamenilor și a-i convinge că au o identitate și un destin comun. Arhitecții statului-națiune modern au Înțeles amploarea provocării În fața lor. După unificarea statului italian În 1861, se spune că Massimo d’Azeglio, fostul prim-ministru al provinciei Piemonte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu sunt adevărate. Însă faptul că a ajuns să pară un adevăr evident este desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și are ca rezultat pierderea libertății individuale. Visul european al unei păci perpetue Oare cum arată politica externă și de securitate europeană? Pentru Început, este atât de diferită de oricare alta din istoria omenirii, Încât este necesar un efort de imaginație pentru a o Înțelege. Politica externă europeană se bazează pe extinderea păcii și nu pe acumulare de putere. Europenii resping politica de forță, care a dominat relațiile externe timp de secole, provocând doar moarte și distrugere. Liderii europeni Întreabă retoric
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a vreun premiu? Arătat-a dispoziție particulară pentru un studiu decât altul ca de pildă pentru calcul, muzică, desemn etc.? Avea imaginații multe? Cu ce grad de instrucție a ieșit din școală, cum era caracterul său pe la 7-12 ani, era vioi, sau morocănos? Era gelos pe frații și surorile sale, sau pe camarazii săi? Era bun sau rău către copii și animale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.)? Avea manii? De pildă de a număra lucrurile? De a face oarecare gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase? * Imaginația Avea multă imaginațiune? Avea spirit inventiv în meseria sa? Avea spirit inventiv în menajul său? * Emoțiunea. Gusturi Se emoționa ușor, în ce împrejurări? Rezista la emoțiuni? Plângea lesne? Devenea lesne abătut de evenimente? Era fricos? Dormea noaptea singur fără lampă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai caracteristică psihoză a bătrâneții este demența senilă scria el în 1933. ea reprezintă de fapt o fază mai avansată a ceea ce se numește psihologia bătrâneții. Întâi se observă o scădere a capacității de a crea, de a combina, de imaginație, de critică, o micșorare progresivă a cercurilor de preocupări, diminuarea sentimentelor intelectuale, etice, sociale și chiar familiale, pentru a nu lăsa loc decât sentimentelor egoiste în legătură cu necesitățile imediate (alimentație, tutun). Se observă foarte adesea un sentiment de nemulțumire pentru tot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-o zonă imaginară, într-o zonă a convenției. Locuind acest spațiu imaginar, cei doi soți simt însă acuta nevoie de evadare... în viață, de întoarcere la real. Întoarcerea la punctul de plecare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
scenicului. În această materie i se pot reproșa prea puține lucruri lui Constantin Popa, poate doar cîteva lungimi și cîteva insistențe declarabile. Mergînd deci la parabolicul piesei, atât cît ne lasă descifrarea la lectură, atât cît se lasă majorat prin imaginație, vom spune că pentru o entitate mai mare, pe care familia în cauză poate s-o figureze ingerința se lovește în chipul cel mai net, și mai just, de principiul neamestecului în treburile interioare (sau interne), principiu care stă la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la o parte, arestați-ne, luați-ne pîinea și luați voi locurile noastre"!? Spune și tu, omenește vorbind, se putea așa ceva? Octav: (după o clipă de ezitare) În primul rînd, Nea Matei, nu asta ar fi fost soluția; asta e imaginația matale și politică, și morală, și în toate; ca un mare sentimental ce ești, văd că matale ai grijă numai de niște oameni și nu de toți oamenii... În al doilea rînd, Nea Matei, pentru Dumnezeu, revoluția nu venise așa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]