15,170 matches
-
și scoate portofelul: - Arată-l pe al tău! Laur îl arată gol și râd, nici urmă de Bălcescu. Unchiul său îl umple cu niște bani și continuă: - Când îi termini, vii la mine! Să nu iei de la taică-tu sau maică-ta, pentru ei banii sunt scumpi. Hai acum trebuie că plec, poate vii cu fata pe aici să mâncați o friptură bună, mici, mă rog ce vreți, știi tu orele când nu dai peste Marusea! Marusea era nevasta lui. Unchiul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și câștiga purcelușul. Trebuia multă tenacitate, echilibristică, abilitate și să fie buni înotători. Cu aceeași ocazie se aruncau câteva rațe care erau fugărite zdravăn pe mare până reușeau să le prindă amatorii de orătănii. Ziua marinarilor coincidea fericit cu Sărbătoarea Maicii Domnului, se comemorează și astăzi însă cu mai mult fast. De ce avea prietenul lui atâta grijă de mama sa? De ce nu l-a văzut pe tatăl lui decât foarte rar pe la ei? Nu aveau 16 ani și în vara
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și de nesomn. Hooooo!... Ptrrr!... strigă el cu un glas aspru și răgușit, care sparse liniștea acelei dimineți liniștite. Pe unde-mi umbli, mă prăpăditule, că de când te caut?!... De trei zile și de trei nopți nu mai avem hodină!...Maică-ta, săraca, și-a pus haine negre pe ea și spune la toată lumea că te-ai prăpădit!... Mă, Culae, mă prăpăditule!... Vai de capul tău, mă!... Cum ai plecat tu așa, ca un năuc și unde te-ai dus?!... Culae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cât și pe cei din satele învecinate. Proiectul ar fi foarte bun, tovarășe Casapu, spunea tocmai atunci președintele sfatului, dacă n-ar fi o mică problemă: vărăștenii și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
arate că ar fi băgat de seamă această nemulțumire, Grigore se apucă să-i spună dezinvolt și volubil că fusese pe la mănăstire cu niscaiva afaceri și se gândise ca la întoarcere să treacă pe la ei, să le facă o bucurie. Maica Agripina era plecată pe la București, dar aflase el de la alte maici că s-ar fi certat rău de tot cu stareța și că se dusese la înalt prea fericitul, să-l roage s-o mute la altă mănăstire, că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apucă să-i spună dezinvolt și volubil că fusese pe la mănăstire cu niscaiva afaceri și se gândise ca la întoarcere să treacă pe la ei, să le facă o bucurie. Maica Agripina era plecată pe la București, dar aflase el de la alte maici că s-ar fi certat rău de tot cu stareța și că se dusese la înalt prea fericitul, să-l roage s-o mute la altă mănăstire, că la Pasărea nu mai era chip de stat. Virgil, care nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tău... Păi ce, a căpiat?!... Vrea să ne bage pe toți la pușcărie?... 3 La câteva zile după vizita socrului Grigore, într-o duminică dimineață, pe când se întorcea de la cooperativă cu niscaiva cumpărături într-o plasă, Virgil se întâlni cu maica Agripina. Maica sosise cu autobuzul de la București și, mai înainte de a o apuca pe jos spre mănăstire, se gândise să le facă și lor o vizită. Ca și în alte rânduri, ea nu venea în vizită cu mâna goală. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ce, a căpiat?!... Vrea să ne bage pe toți la pușcărie?... 3 La câteva zile după vizita socrului Grigore, într-o duminică dimineață, pe când se întorcea de la cooperativă cu niscaiva cumpărături într-o plasă, Virgil se întâlni cu maica Agripina. Maica sosise cu autobuzul de la București și, mai înainte de a o apuca pe jos spre mănăstire, se gândise să le facă și lor o vizită. Ca și în alte rânduri, ea nu venea în vizită cu mâna goală. De data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
gaz în foarte bună stare. Bucuros de vizită, Virgil îi luă din mână mașina de gătit și o porniră amândoi pe șosea înainte. Nici că se putea nimeri mai bine mașina asta! o asigură el vesel și îi destăinui ceea ce maica încă nu știa: că el și Mariana așteptau al doilea copil. Dumnezeu să v-ajute! se închină maica cu evlavie, oprindu-se o clipă din mers. Uite că v-a dat doi copii, așa cum ați vrut voi... Așa e, doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
porniră amândoi pe șosea înainte. Nici că se putea nimeri mai bine mașina asta! o asigură el vesel și îi destăinui ceea ce maica încă nu știa: că el și Mariana așteptau al doilea copil. Dumnezeu să v-ajute! se închină maica cu evlavie, oprindu-se o clipă din mers. Uite că v-a dat doi copii, așa cum ați vrut voi... Așa e, doi copii am vrut, încuviință Virgil dând din cap. Despre vizita socrului Gospodin însă, el nu-i mai pomeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dat doi copii, așa cum ați vrut voi... Așa e, doi copii am vrut, încuviință Virgil dând din cap. Despre vizita socrului Gospodin însă, el nu-i mai pomeni nimic, socotind că era mai bine așa; aflase și el că între maică și socrul său relațiile nu erau prea bune și, pe de altă parte, n-avea nici un chef să-i mai istorisească și maicii despre planurile riscante și năstrușnice ale lui Gospodin în legătură cu pământul. Mariana de mult aștepta să mai treci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
el nu-i mai pomeni nimic, socotind că era mai bine așa; aflase și el că între maică și socrul său relațiile nu erau prea bune și, pe de altă parte, n-avea nici un chef să-i mai istorisească și maicii despre planurile riscante și năstrușnice ale lui Gospodin în legătură cu pământul. Mariana de mult aștepta să mai treci pe-aici, îi spuse el, când ajunseră, împingând poarta și lăsând-o pe maică să intre prima. Să vezi ce bine o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
n-avea nici un chef să-i mai istorisească și maicii despre planurile riscante și năstrușnice ale lui Gospodin în legătură cu pământul. Mariana de mult aștepta să mai treci pe-aici, îi spuse el, când ajunseră, împingând poarta și lăsând-o pe maică să intre prima. Să vezi ce bine o să-i pară!!... Ar trebui să vă luați și voi niște curci, niște găini, să le creșteți, îl sfătui maica, privind bătătura goală din fața casei, unde nu se vedea decât un câine legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe-aici, îi spuse el, când ajunseră, împingând poarta și lăsând-o pe maică să intre prima. Să vezi ce bine o să-i pară!!... Ar trebui să vă luați și voi niște curci, niște găini, să le creșteți, îl sfătui maica, privind bătătura goală din fața casei, unde nu se vedea decât un câine legat de lanț, care, în loc s-o latre, începu să se gudure dând din coadă. Bucuroasă de vizită se arătă, într-adevăr, și Mariana, dar și mai bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de cum o zări pe călugăriță ivindu-se în prag, în straiele ei negre și ciudate, care o făceau să pară atât de deosebită față de ceilalți oameni știuți de el, se repezi spre ea chiuind și strigând, ca să-i atragă atenția. Maica Agripina, căreia îi plăcuseră întotdeauna copiii și care prinsese mare drag de acest nepoțel al ei, îl strânse la piept și-l sărută pe pleoapele închise ale ochilor, apoi băgă mâna într-un buzunar și-i întinse darul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care i-l pregătise din timp: o pungă cu stafide și o cruciuliță, pe care i-o prinse cu mâna ei de gât. Virgil îi dădu Marianei cu un aer plin de satisfacție mașina de gătit și o pofti pe maică să ia loc la masă. Maica se închină și dădu să se așeze, dar copilul, nemulțumit, se porni să țipe și să țopăie prin cameră, ca să-i atraga atenția. Ei, ce e, ce spui tu acolo? îl întrebă mama sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o pungă cu stafide și o cruciuliță, pe care i-o prinse cu mâna ei de gât. Virgil îi dădu Marianei cu un aer plin de satisfacție mașina de gătit și o pofti pe maică să ia loc la masă. Maica se închină și dădu să se așeze, dar copilul, nemulțumit, se porni să țipe și să țopăie prin cameră, ca să-i atraga atenția. Ei, ce e, ce spui tu acolo? îl întrebă mama sa amuzată și nedumerită. Ce vrea copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dar copilul, nemulțumit, se porni să țipe și să țopăie prin cameră, ca să-i atraga atenția. Ei, ce e, ce spui tu acolo? îl întrebă mama sa amuzată și nedumerită. Ce vrea copilul ăsta al tău, Mițo? se miră și maica. Mmmm, mmmm!... se porni s-o cheme Ștefănel, așezându-se pe pragul ușii de la intrare și începând să bată cu palma pragul. Înțelegând ce voia copilul, maica Agripina se ridică de la masă și veni să se așeze alături de el. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
amuzată și nedumerită. Ce vrea copilul ăsta al tău, Mițo? se miră și maica. Mmmm, mmmm!... se porni s-o cheme Ștefănel, așezându-se pe pragul ușii de la intrare și începând să bată cu palma pragul. Înțelegând ce voia copilul, maica Agripina se ridică de la masă și veni să se așeze alături de el. Dar nici nu apucă să se așeze bine, că Ștefănel, chițăind vesel, săltă de pe pragul pe care stătuse până atunci și o zbughi pe pragul ușii care dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se așeze bine, că Ștefănel, chițăind vesel, săltă de pe pragul pe care stătuse până atunci și o zbughi pe pragul ușii care dădea în cealaltă odaie, de unde își reluă chemările, cu ochii spre bunică-sa. După câteva clipe de cumpănă, maica se hotărî să-l urmeze pe nepot, dar când se așeză alături de el, acesta chițăi foarte vesel și o zbughi înapoi pe pragul ușii de la intrare, de unde își luă de la capăt chemările prefăcute. Maica Agripina se prinse în joc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sa. După câteva clipe de cumpănă, maica se hotărî să-l urmeze pe nepot, dar când se așeză alături de el, acesta chițăi foarte vesel și o zbughi înapoi pe pragul ușii de la intrare, de unde își luă de la capăt chemările prefăcute. Maica Agripina se prinse în joc și mutatul de pe un prag pe altul ținu vreun sfert de ceas, spre veselia și deliciul de neînchipuit al copilului. În cele din urmă, văzând că mătușa sa dădea semne de oboseală, iar copilul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din mâinile mamei sale, cu ochii lucind de încântare și, tot repetând "portopelu, portopelu", se așeză în poponeț pe dușumele și începu să-și facă de lucru cu obiectul căpătat, dând subit uitării pofta de zbenguială și de ștrengării pe seama maicii. Ei, ai văzut?... exclamă Virgil, care urmărise cu mirare jocul de-a așezatul pe praguri, și plesni din palme plin de veselie. Da șiret mai e copilul ăsta al vostru, Virgile și Mițo! zise maica Agripina, cu fața roșie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zbenguială și de ștrengării pe seama maicii. Ei, ai văzut?... exclamă Virgil, care urmărise cu mirare jocul de-a așezatul pe praguri, și plesni din palme plin de veselie. Da șiret mai e copilul ăsta al vostru, Virgile și Mițo! zise maica Agripina, cu fața roșie și transpirată de efort, și veni să se așeze înapoi la masă. Mi-a scos sufletul!... Ocupat cu portofelul lui, copilul nu dădu nici o atenție spuselor bunicii sale. Făcură haz cu toții, apoi maica Agripina se apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și Mițo! zise maica Agripina, cu fața roșie și transpirată de efort, și veni să se așeze înapoi la masă. Mi-a scos sufletul!... Ocupat cu portofelul lui, copilul nu dădu nici o atenție spuselor bunicii sale. Făcură haz cu toții, apoi maica Agripina se apucă să le istorisească rudelor sale din fir a păr, așa cum îi era obiceiul, întâmplările prin care trecuse în ultima vreme.Virgil și Mariana aflară astfel că de data aceasta maica Agripina era hotărâtă să plece de la mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spuselor bunicii sale. Făcură haz cu toții, apoi maica Agripina se apucă să le istorisească rudelor sale din fir a păr, așa cum îi era obiceiul, întâmplările prin care trecuse în ultima vreme.Virgil și Mariana aflară astfel că de data aceasta maica Agripina era hotărâtă să plece de la mănăstirea Pasărea, ca urmare a tărăboiului pe care îl avusese cu stăreția. Tot ceea ce le spusese Grigore Gospodin cu câteva zile mai devreme era adevărat. Câteva maici care se bucurau de trecere pe lângă maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]