15,064 matches
-
de la gară la parohie pe jos, pe lângă șoseaua pe care se retrăgeau din vacanța de sfârșit de săptămână, toți cei care fugiseră din oraș. Am provocat uimire tuturor conducătorilor de vehicule și însoțitorilor lor, dar ne-am bucurat de peisajul minunat pe care nu l-am perceput când l-am parcurs în mașină. După patruzeci de minute am ajuns acasă la Mousen, unde, după un duș binefăcător, am pus masa în gradină și am cinat la lumina stelelor, schimbând impresiile zilei
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
programul fiecărui turist, și stăteau de vorbă în rândul acela indian, fără a se uita la tablouri. Poate discutau despre barul vizitat în noaptea aceea sau despre călătoria de la anul, în nici un caz despre Vincent. Puțini erau chemați de lumea minunată a lui Van Gogh și aceia (ca și noi) erau teribil de iritați că valul îi purta fără a-i lăsa să se uite în liniște. A fost primul contact cu o lume egală, identică, lipsită de personalitate. După o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am născut în 1942. În timpul celui de-al II-lea război mondial, mama mea, poloneză (orfană?) a cunoscut un francez. Ea era foarte frumoasă, el era foarte inteligent și dintr-o familie nobilă. Se iubeau mult și erau o pereche minunată; au fost și ocrotiți de soartă, toate problemele care frământau pământul în acei ani zbuciumați ocolindu-i și pe ei și pe părinții tatălui meu. Fiind bogați s-au retras în Elveția unde au petrecut ani minunați, și eu, copilă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
erau o pereche minunată; au fost și ocrotiți de soartă, toate problemele care frământau pământul în acei ani zbuciumați ocolindu-i și pe ei și pe părinții tatălui meu. Fiind bogați s-au retras în Elveția unde au petrecut ani minunați, și eu, copilă fiind, alături de ei eram păpușa și sufletul atât a bunicilor, cât și a părinților și prietenilor lor. Am fost singura fiică, n-am mai avut frați. După ce s-a terminat războiul, ne-am întors în Franța unde
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
au avut subiect de distracție pentru cel puțin două săptămâni. Trebuind să-i transmit Danei că este absolut necesară trimiterea rapidă a unei hârtii prin care să demonstreze că ne va susține financiar în America, am apelat la acest nou, minunat, rapid și necunoscut de profani, mijloc de comunicare. Am zăbovit la îndemnul tinerilor care-mi aflaseră oful, la un internet-cafe, de unde în schimbul unei sume, încă infime, poți comunica fără timbre și lipici cu întreaga lume. Intrând cu o oarecare pioșenie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nici nu știu cum să-i spun altfel) cu case frumoase, unele chiar de cărămidă, toate împodobite cu ghirlande, brazi, lumini, fundițe, păpușele și tot ce-ți poate trece prin cap, pentru sărbătorile de iarnă. Aici totul este curat, ordonat, colorat și minunat, dar viața lipsește cu desăvârșire pentru ochii unor turiști ca noi, care încercăm să surprindem tot ce ține de spiritul locurilor pe care le vizităm. Acea „așezare” pe care am colindat-o la întâmplare timp de vreo trei ore parcă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ianuarie 2001, am ieșit la o plimbare pedestră prin împrejurimi, mai întâi cu toată familia, copii, părinți și bunici, după care noi doi ne-am desprins de grup și am hoinărit mai mult de două ore prin Kentland, o așezare minunată, tipic americană, cu case din piatră și cărămidă, probabil cu o pătură de locuitori mai înstărită. Deși pustiu peste tot, peisajul ne-a bine dispus și înveselit. Azi a fost o zi mai grea în sensul că gerul și vântul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pornit să explorăm New Yorkul, orașul pe care orice om din lumea asta visează să-l viziteze. Și are de ce să viseze, pentru că metropola oferă fiecăruia pe măsură, astfel încât oricine se poate declara mulțumit odată ajuns aici. New Yorkul este minunat. Chiar dacă am văzut puțin din el, am simțit o dragoste imensă pentru această așezare pitorească, uriașă, imprevizibilă, populată, colorată, aglomerată, luminată, colcăind de viață și necunoscut. Mishima Vineri 8 februarie 2002 - Iași Intimitatea Nu va fi povestită Nici floarea ruptă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici erau vreo șase din opt care stăteau... Gata! M-am plictisit eu de atâta muncă. Nu pot continua la nesfârșit a vă descrie această aventură minunată pitorească și inedită. Mai bine ascult vântul cum suflă și pensula cum alunecă pe pânza din spatele meu. P.S. Nu pot să nu notez asta. Acum demontează cortul al treilea pentru că au montat la el bare din cortul al patrulea. Unul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
atât de mult iubit de regina Maria și artiștii din perioada interbelică. Se pare că în ultima vreme din ce în ce mai des acest mic paradis este adus în atenția artiștilor români și a tuturor sensibililor care doresc să reînvie atmosfera unei epoci minunate. Doamne ajută! Frumusețe teatrală? Expresivitate? Eu personal sunt adepta expresivității. Nu mă tem să fiu urâtă, grotescă, caraghioasă pe scenă. Pe scenă putem fi ceea ce nu reușim să fim în viața de toate zilele. Prin expresivitate reușim să ne transformăm
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
picior să mă ridic și să merg înainte? Câte lucruri puteam să învăț de la tine... Cum să zâmbesc când mi-e greu, cum să râd, cum să mă fac iubită așa cum ai fost tu. Ai fost, ai fost un om minunat. Ai știut tot ce e bine pentru tine și cei din jurul tău! Ai fost rănită dar te-ai ridicat, De ce nu m-ai învățat și pe mine cu ce picior să dau în ușile pe care vreau să le deschid
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
roșu galben și mai ales albastru Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) SICU V. MACOVEI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2008 Lui Toni și minunaților mei părinți 2 iunie 2007. Mam întors de la Universitate, unde am sărbătorit 45 de ani de la terminarea facultății. Căldură mare, emoții, bucuria revederii umbrită de trecerea anilor... Plecat mereu pe undeva, numi mai întâlnisem colegii demult, absentând "motivat" la ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
accept niciodată nașterea mea dintr-o găoace de locatar al Mezozoicului, întrucât am fost mereu convins c-am "apărut" dintr-un ou Faberger, din acele "cu totul și cu totul de aur și împodobit cu nestemate", vegheat și ocrotit de minunații mei părinți și binecuvântat de ursitoare. Mă ivisem pe lume într-o familie modestă, care avea să numere opt copii, eu fiind al șaptelea pe listă. Chiar din start aveam să fiu încercat de viață, în primele săptămâni dând peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trei rânduri decorat. Mama, născută în "mahalaua" Sfântul Neculai din Botoșani, îmi răsare din fotografie ca o tânără frumoasă, cu trăsături regulate și ochi calzi, vii, cu o privire inteligentă și pătrunzătoare. S-au iubit mult, au fost doi oameni minunați, fără prea multă învățătură, dar cu dragoste de carte, citind mult și zi de zi și transmițându-ne și nouă patima și respectul pentru litera scrisă. La Chișinău am avut o viață îndestulată, liniștită, plină de bucuriile vârstei. Mulțumită dragostei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încercări pentru România și români, încep școala, în clasa I-a la Școala Elementară Copou. Războiul a trecut peste ai mei cu tot noianul lui de spaime, griji, mizerii și lipsuri. Pe front a fost doar fratele mai mare, un minunat tânăr puternic, dârz, neînfricat, făcut parcă să mute munții din loc. A petrecut anii de încleștare la marină, făcând parte din echipajul submarinului Delfinul, cu care a participat și la asediul Odesei. Noi ceilalți, lipiți în jurul tatălui și mamei, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
baza dictonului "à la guerre comme à la guerre", cu metode tradiționale, dure dar eficiente: frecții cu gaz pe cap pentru păduchi și băi cu leșie și "masaje" generale cu un ciocălău de porumb pentru râie, de ieșeam din mâinile minunate ale mamei ca un nou născut roșu aprins și cu pielea subțiată cu câțiva milimetri. Mi-a plăcut cartea, prindeam totul din zbor, mi-a plăcut enorm să citesc, să aflu, să descopăr. Din clasa întâi până la terminarea Școlii elementare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
smântână țărăncile au pus sau nu făină pentru a o îngroșa, reacția fiind colorarea produsului falsificat în albastru. Așa că n-a fost nici o problema să-i pun sub ochelari îndrăgostitului domn M. o eprubetă de amidon combinat cu iod în minunata culoare albastră-violet. După liceu, luându-mă cu niște colegi, am dat la "Medicină", nepregătindu-mă deloc și nefiind nici atras, nici apt în vreun fel pentru nobila meserie de medic. Am picat în ambii ani cu succes, Cel de Sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ani, pentru cariera diplomatică. La 2 iunie 2007 aveam să mă reîntâlnesc la Universitate cu unii din dascăli, foștii conferențiari, lectori și asistenți, acum venerabili profesori pensionari: Al. Husar, M. Dinu, E. Bold, cu colegii și colegele, cu anii aceia minunați ai studenției. Nu mai eram aceiași, ne albiseră vremile și grijile, dar la "banchetul' organizat cu acest prilej am redevenit treptat cei de altădată, pășind parcă miraculos printr-un tunel al timpului. Fuseserăm niște mânji frumoși, mângâiați în anii aceia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
celulare, merțane" etc. Când trăgeam câte un chef, o făceam "lată" cu câteva pahare de "molan" de 5 lei litrul, acompaniate de hamsii marinate tot de 5 lei și o pâine mare, de același preț, fără spirtoase, droguri, kenturi. La fel de minunați erau și dascălii, străduindu-se, în limita "indicațiilor" și a opreliștilor de tot felul, să ne învețe o istorie cât mai aproape de realitatea științifică. Fie-le țărâna ușoară blândului domn Cihodaru, urmașului său, academicianul Platon, minunatului Nicolae Gostar, spiritualului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spirtoase, droguri, kenturi. La fel de minunați erau și dascălii, străduindu-se, în limita "indicațiilor" și a opreliștilor de tot felul, să ne învețe o istorie cât mai aproape de realitatea științifică. Fie-le țărâna ușoară blândului domn Cihodaru, urmașului său, academicianul Platon, minunatului Nicolae Gostar, spiritualului și rafinatului Ilie Grămadă, distinsului profesor și decan Berlescu... La "Masa umbrelor", ca niște tineri puși pe șotii, am început să ne amintim de lucrurile care fac sarea și piperul oricărui student. Am avut marele noroc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mei m-au încurajat, la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după ani și ani mă felicit pentru decizia luată. Iașul este un oraș minunat, cariera universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7 candidați pe un loc. Probele erau la istoria României și socialism științific, discipline cu care eram familiarizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după ani și ani mă felicit pentru decizia luată. Iașul este un oraș minunat, cariera universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7 candidați pe un loc. Probele erau la istoria României și socialism științific, discipline cu care eram familiarizat "de jure și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mele. La ce gândeam? La păstorul mioritic de acum două decenii, la zborul meu fantastic peste Liceul "Costache Negruzzi" din Iași odată cu bivolii profesorului de chimie, la tocul și călimara cu care m-am prezentat la admitere la facultate, la minunații mei părinți, frați și surori, la draga mea tovarășă de viață, care mi-a ținut mereu pumnii la toate examenele și încercările. La ce visam? La o casă, la transferul soției, la o mărire de salariu, la ce mă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și de la noi. Au urmat ședințe de partid, cu destituirea "împricinaților", sancțiuni de partid și administrative, așa că săracii erau cam speriați și și-au mai descărcat of-ul la un pahar de vin sau de țuică. Mi-l amintesc pe minunatul Toma Caragiu, "nea Tomiță", în acele vremuri secretar al organizației de partid a Teatrului, povestind cum își îndemna la o ședință colegii să voteze sancțiunile propuse de delegatul Consiliului Culturii aflat în sală: "Hai, măi copii, ridicați mâna la ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
istorie și farmec, căutând să uităm că doar la 8 kilometri de acest paradis al ideilor și frumosului se află o zonă a groazei , lagărul de la Buchenwald! Ca june atașat cultural cumpărasem cu peste trei decenii în urmă doua discuri minunate, Johannes Passion și Matthaus Passion, acum mi-am permis bucuria de a cumpăra la Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]