14,215 matches
-
pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
fie dăruit băiatului pentru care fata nutrește sentimentele de iubire și cu care visează să se căsătorească“, explică Dumitru Hriscu. Din acest motiv, colacul trebuie să fie cât mai frumos. În caz contrar, alesul inimii riscă să fie luat în râs de ceilalți flăcăi, care îi reproșează că și-a ales o fată certată cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă ca tânăra să refuze alaiul. „Cele care cred de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
mai reprezentativ, menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
momentul când au început să fie reprezentate separat. În franceză cuvântul a intrat din limba latină unde "farcire" avea același sens. Farsele conțin elemente specifice teatrului popular. Farsele au legătură cu umorul burlesc, intenția ei este să smulgă hohote de râs, e o comedie joasă, din registrul clovneriei, comicului bazat pe gag-uri fizice, pălmuieli etc. Farsa se caracterizează prin acțiuni fizice exagerate și repetate, exagerare a caracterelor sau situației comice, situații absurde sau surprinzătoare. Personaje și dialogurile au, din aceste
Farsă () [Corola-website/Science/301558_a_302887]
-
pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
s-au produs decât, accidental, vreo două-trei crime. Adulterul, pierderea fecioriei înainte de căsătorie și profanarea mormintelor erau pedepsite cumplit: vinovații erau alungați definitiv din comunitate. În afară de „rușinea de a a ajunge în gura satului” acționa „spaima de a ajunge de râsul lumii”. Ironiile, bășcălia, batjocura și satira veninoasă adresată celor care încălcau vreo cutumă domestică erau chiar mai eficiente decât moralitatea pioasă. Astfel încât erau preferabile „bunul simț”, respectul, onestitatea și mândria de a fi considerat „om-de-cuvânt” și „om-ca-lumea”. Ele păreau a
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
45-80 cm de lungime, coada de 25-40 cm și masa de 3-8 kg. Subspeciile africane sunt în general mai mici și au culori mai deschise. Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor ei, mai puțin râvnită și vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni și/sau hățișuri. Ca și râsul, este un animal singuratic, dar în
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
general mai mici și au culori mai deschise. Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor ei, mai puțin râvnită și vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni și/sau hățișuri. Ca și râsul, este un animal singuratic, dar în perioada împerecherii poate fi întâlnită și în grupuri. Pisica sălbatică se împerechează în februarie-martie, iar după o
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
mai puțin râvnită și vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni și/sau hățișuri. Ca și râsul, este un animal singuratic, dar în perioada împerecherii poate fi întâlnită și în grupuri. Pisica sălbatică se împerechează în februarie-martie, iar după o gestație de circa 70 zile, femela naște 2-4 pui. Aceștia sunt orbi timp de 10-12 zile. După
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
caracteristică a împerecherii la pisica sălbatică este glanda perianală, de secreție externă, ce secretă un lichid cu miros de valeriană, folosit pentru marcarea teritoriului, dar și pentru atragerea partenerului. După unele ipoteze mirosul acesta provoacă reacția de vânare necontrolată din partea râsului. Cele mai dezvoltate simțuri sunt auzul și mirosul. Ca animal nocturn și de amurg, are ochii bine adaptați la văzul de noapte, dar departe de performanțele râsului. Tacticile de vânătoare sunt asemănătoare cu ale pisicii de casă. Dacă este nevoită
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
atragerea partenerului. După unele ipoteze mirosul acesta provoacă reacția de vânare necontrolată din partea râsului. Cele mai dezvoltate simțuri sunt auzul și mirosul. Ca animal nocturn și de amurg, are ochii bine adaptați la văzul de noapte, dar departe de performanțele râsului. Tacticile de vânătoare sunt asemănătoare cu ale pisicii de casă. Dacă este nevoită, poate înota, dar în general evită apa. Nu urmărește niciodată prada care îi scapă. Coryn Memory a dat publicității unele imagini care atestă existența unei pisici sălbatice
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
Râșii sau lincșii ("Lynx") sunt un grup al celor patru specii de feline sălbătice de mărime medie. Toate sunt considerate ca făcând parte din genul "Lynx", dar unele autorități le clasifică să facă parte din genul "Felis", căruia îi aparține pisica
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
patru specii de feline sălbătice de mărime medie. Toate sunt considerate ca făcând parte din genul "Lynx", dar unele autorități le clasifică să facă parte din genul "Felis", căruia îi aparține pisica sălbatică și pisica de casă. Caracalul; numit uneori "râsul african" sau "râsul persian", este considerat ca facând parte din genul "Felis". Din toate patru speciile de lincși, doar râsul iberic ("L. pardinus") a fost evaluat la lista roșie a IUCN că specia amenințată critic. Celelalte, în ciuda faptului că au
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
feline sălbătice de mărime medie. Toate sunt considerate ca făcând parte din genul "Lynx", dar unele autorități le clasifică să facă parte din genul "Felis", căruia îi aparține pisica sălbatică și pisica de casă. Caracalul; numit uneori "râsul african" sau "râsul persian", este considerat ca facând parte din genul "Felis". Din toate patru speciile de lincși, doar râsul iberic ("L. pardinus") a fost evaluat la lista roșie a IUCN că specia amenințată critic. Celelalte, în ciuda faptului că au fost vânate în
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
le clasifică să facă parte din genul "Felis", căruia îi aparține pisica sălbatică și pisica de casă. Caracalul; numit uneori "râsul african" sau "râsul persian", este considerat ca facând parte din genul "Felis". Din toate patru speciile de lincși, doar râsul iberic ("L. pardinus") a fost evaluat la lista roșie a IUCN că specia amenințată critic. Celelalte, în ciuda faptului că au fost vânate în mod necontrolat în secolele XIX și XX rămân să fie în afara oricărui pericol de dispariție la nivelul
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]