14,274 matches
-
umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vedere doar un singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o unitate cognitivă este mai recent activată, cu atât probabilitatea de a fi utilizată în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe care o exercită sau este în stare să o exercite asupra indivizilor; iar prezența acestei puteri se recunoaște, la rândul său, fie după existența unei sancțiuni determinate, fie după rezistența pe care faptul o opune fiecărei acțiuni individuale care tinde să-l violeze.” (Durkheim, 1974, 65) În accepțiunea acestuia, faptele sociale (modurile de a lucra, de a gândi sau de a simți), concretizate în moduri de acțiune (obiceiuri, cutume etc.), credințe sau instituții, sunt învestite cu o putere normativă în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în geometria variabilă în timp și spațiu a acestora. Nu trebuie subevaluat însă nici rolul acestor „geografii sociale”, cu frontierele lor specifice între unități de apartenență, ce constituie soluții strategice de „lungă durată”, la care localnicii țin și pe care tind să le reproducă cutumiar în măsura posibilului. După cum remarca și Max Weber, există însă și relația inversă, care face ca „economia să suporte ea însăși influența unor legi structurale proprii comunității în cadrul căreia se dezvoltă. În ceea ce privește stabilirea momentului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mod similar perspectivei în care șomajul de scurtă durată înseamnă doar o schimbare a slujbei, iar cel pe termen lung reprezintă o situație severă (adesea ducând la descalificare), „sărăcia cronică este o situație mai serioasă decât cea tranzitorie, cauzele ei tinzând să fie diferite, la fel ca și răspunsurile politice adecvate” (McKay, 2002, 2). Între aceste stări (de sărăcie cronică și temporară) există și altele menționate de cercetători. De exemplu, David Hulme distinge patru categorii de indivizi ce trăiesc în sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anului 1995 - cu indivizii care sunt membri în cercetarea-panel în toți cei trei ani). Ele devin mai puțin îngrijorătoare dacă nu ne gândim la numărul indivizilor excluși sau trăiesc într-o sărăcie cronică, ci la anumite patternuri pe care aceștia tind să le urmeze. Metodologie În mod obișnuit, se disting două metode în identificarea săracilor cronici: abordarea „duratei” și cea a „componentei”. Prima ia în considerare numărul de ani/luni trăiți în sărăcie, pe când cealaltă încearcă să distingă între „componenta permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tabelul descriptiv prezentat mai sus ne demonstrează că persoanele cu o probabilitate mai ridicată de a trăi în sărăcie cronică au și un risc mai mare de a fi excluse de la anumite dimensiuni, dar nu indică dacă formele de excluziune tind să se concentreze pentru ei. Astfel, ar fi interesant să aflăm dacă indivizii cărora le lipsesc resursele financiare pentru o perioadă mai lungă tind să fie într-o proporție mai ridicată multiplu excluși decât ceilalți, sau dacă pentru ei aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mare de a fi excluse de la anumite dimensiuni, dar nu indică dacă formele de excluziune tind să se concentreze pentru ei. Astfel, ar fi interesant să aflăm dacă indivizii cărora le lipsesc resursele financiare pentru o perioadă mai lungă tind să fie într-o proporție mai ridicată multiplu excluși decât ceilalți, sau dacă pentru ei aceste dimensiuni sunt mai degrabă independente unele față de altele. Vom încerca să răspundem la această întrebare utilizând analiza cluster 14. Tehnica va fi utilizată distinct
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre sărăcie și excluziune se nuanțează: pe măsură ce ne apropiem de săracii cronici, riscul de a găsi persoane excluse social (și mai sever) este mai ridicat. Este important totodată să aflăm dacă pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt dispersate. Prin analiză cluster distingem între trei mari grupuri de indivizi - multiplu excluși, dispersat excluși și nonexcluși. Suprapunerea dintre aceste grupuri și tipurile de sărăcie ne arată că săracii cronici sunt într-o mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
distingem între trei mari grupuri de indivizi - multiplu excluși, dispersat excluși și nonexcluși. Suprapunerea dintre aceste grupuri și tipurile de sărăcie ne arată că săracii cronici sunt într-o mare măsură multiplu excluși, în timp ce indivizii aflați deasupra pragului de sărăcie tind să nu fie excluși de la nici o dimensiune. Există însă diferențe semnificative între zonele rezidențiale: indivizii din mediul rural au o probabilitate mai ridicată să fie multiplu excluși indiferent de poziția față de pragul de sărăcie - aproape 50% dintre indivizii de aici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Același argument funcționează și pentru bunurile de folosință îndelungată - mașini de spălat, automobile etc. În schimb, sumele cheltuite pentru achiziționarea acestor bunuri nu se mai includ în agregatul de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei argumentează că bunurile de folosință îndelungată din România sunt de multe ori foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de alți români și să se integreze în societatea italiană.22 După o perioadă, își aduc familiile cu ei, își dau copiii la școală sau la grădiniță și închiriază sau cumpără locuințe. Oricum, procesul de încorporare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ipostaze. Caviarul este unul dintre numeroasele exemple în care simplitatea, puritatea gustului primar trebuie păstrate. De asemenea, arta culinară contemporană, trecută printr-o epocă barocă, excesiv de încărcată și de pasionată de metamorfoza ingredientelor, dar și prin revoluția Noii Bucătării Franceze, tinde în ultimele decenii să se întoarcă la tradițiile regionale, acestea stimulând o abordare respectuoasă a materiei prime, urmărind deci păstrarea și punerea în valoare a savorii naturale. Dar această tendință trebuie privită diacronic, ca o reacție firească la secole de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nimic grotesc în a asocia unei choucroute (mâncare cu varză acră) excelentele vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa cum occidentalizarea bucătăriei noastre, practicată ca o formă fără fond, tinde permanent să șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești: gustul acru al multor mâncăruri. Nu vom ezita însă niciodată să lăudăm inventivitatea gastronomică de care au dat dovadă unii bucătari francezi interesați de „neaoșele noastre“ foi de varză umplute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și presupun unelte de bucătărie mai sofisticate decât un proțap și câteva lemne de foc; în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți). Axat pe drama sentimentală a personajelor Ariela și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
calculatoarele web, microsistemele etc.<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote> 1.2. Organizarea și structurarea datelor Dezvoltarea rapidă și complexă a societății a dus în mod inevitabil la o sporire însemnată a volumului de date, care tind să aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice organism economic se confruntă cu un volum mare de date, supus unor prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
calcul disponibile. 1.3.2. Sistemul informațional și rolul său în cadrul organismelor economice Sistemul informațional al unei întreprinderi suferă modificări în timpul ciclului său de viață, modificări legate de schimbările ce se petrec în interiorul ei, cât și în mediul extern. Sistemele tind să se extindă și să se formalizeze pe măsură ce organizația devine tot mai complexă. Sistemul informațional reprezintă un cadru organizat, format dintr-un ansamblu de resurse care asigură colectarea, controlul și gestionarea datelor prin parcurgerea unor etape succesive, în scopul furnizării
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
proiectare, implementare, întreținere, dezvoltare), b) găzduirea completă a aplicației necesare de către furnizor (hosting). Aceste soluții corespund tendinței din ce în ce mai bine conturate, conform căreia furnizorii de TIC se transformă din ofertanți de produse, în ofertanți de servicii. Într-un anumit sens, TI tinde să capete caracterul unei noi utilități a societății moderne (ca și electricitatea și telecomunicațiile). Factori posibili inhibitori ai dezvoltării ASP pot fi de natura costului telecomunicațiilor, modului de tarifare și a neîncrederii în capacitatea furnizorului de a proteja și asigura
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lui nu era într-adevăr aceea a unui critic de direcție sau a unui cronicar, ci a unui critic care, chiar când e atent la detalii, privește fenomenul literar în perspectiva mai largă a esteticianului și a istoricului culturii.” Exegetul tinde să contureze portretul complet al proteicului om de cultură. Cercetându-i poezia, el descoperă „fenomenul originar” al personalității acestuia, și anume dualismul: „Nu există autor român care să gândească atât de consecvent în termeni polari.” Prin Melancolia lui Eminescu, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
și importanța edemului care este ireversibil (ceea ce justifică operațiile decompresive), apariția leziunilor musculare, nervoase și de retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
care sunt implicate. Este important să intre toate alegerile, și nu doar primele alegeri. De ce? Pentru că astfel obținem o imagine mai completă a problemelor resimțite de populație. Prima alegere este problema care preocupă cel mai tare persoanele și astfel va tinde să fie suprareprezentată, în raport cu probleme relativ la fel de importante. Considerarea tuturor alegerilor dă o imagine mai echilibrată a problematicii, căci permite un răspuns mai elaborat. Iată care sunt rezultatele pentru întrebarea analizată de noi: Tabelul 6 Distribuția alegerilor la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]