14,689 matches
-
vieții ca și cum deja viața sa a ajuns la final, epuizându-și toate resursele, ca și cum deja individualitatea lui nu mai este, actul sinuciderii doar confirmând o asemenea realitate implacabilă. Astfel, după ce este profund neatent în ce privește ideea complexă a lumii și a trăirii întru lume, respingând axiomatica acesteia, sinucigașul își manifestă aceeași radicală neatenție în raport cu ființa sa individuală și o devalorizează. Aici, moartea ca act absolut înghite, asimilează decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții și identității personale. Dar, în nihilismul său funebru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
precis, finitudinea umană ar deține capabilitatea de a însoți Divinitatea pe căile sale. Poate nu întâmplător s-a afirmat din vechime că necunoscute sunt aceste căi ale Domnului. Neștiute de ființa umană, astfel de poteci transcendente nu sunt revelate nici trăirilor mistice, trăiri care reușesc doar indicarea luminată a soluțiilor pentru mântuirea umană. Prin eforturi de autodepășire ale potențelor propriului spirit, omul abia reușește să între-vadă rostul său mistic și să-și mențină deschisă ascultarea și orientarea spre chemările angelice. Dar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
umană ar deține capabilitatea de a însoți Divinitatea pe căile sale. Poate nu întâmplător s-a afirmat din vechime că necunoscute sunt aceste căi ale Domnului. Neștiute de ființa umană, astfel de poteci transcendente nu sunt revelate nici trăirilor mistice, trăiri care reușesc doar indicarea luminată a soluțiilor pentru mântuirea umană. Prin eforturi de autodepășire ale potențelor propriului spirit, omul abia reușește să între-vadă rostul său mistic și să-și mențină deschisă ascultarea și orientarea spre chemările angelice. Dar el se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
demers ce ar tinde spre propriul și firescul său sfârșit. Această aparență stă la baza acuzațiilor ce pot surveni, într-o astfel de situație, din partea celoralalți semeni cum că pierdem vremea în afara oricărei implicări întru acționare. Totuși, câte gânduri și trăiri ne poartă, adesea, atunci când aparent nu realizăm nimic și stăm efectiv într-o poziție de relaxare ce sfidează poate involuntar dinamica celor din jur? Și aceste idei, imagini, impulsiuni emoționale se nasc, se dezvoltă și își cunosc sfârșitul într-un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acțiune a conștiinței individuale nu împiedică efectul temporalității ce duce spre un final care își așteaptă survenirea. Sfărșitul ca realitate umană ne însoțește, așadar, nu doar în stările de acțiune fizică, atunci când o finalitate este deplin evidentă, dar și în trăirile și contemplările noastre interioare, ivite uneori pe fondul unei relaxări corporale sau în stările de graniță ale conștiinței personale cum ar fi somnul ori coma. Fundamentala pildă și lecție pe care istoria lumii ne-o dăruiește este, așa cum adesea se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
absență din grup. Desprins, așadar, de ceilalți el este ancorat în fluxul și refluxul de semnificații al tabloului pe care îl admiră, se aduce la sine din răsfirarea întru corelările cu ceilalți, redevine o individualitate ce se raportează solitar întru trăire și meditație la o capodoperă picturală. Această singurătate a conștiinței individuale se împletește cu singurătatea estetică a tabloului care nu apelează publicul, ci fiecare membru al său, sustrăgându-i afectivitatea și mentalul spre a-l proiecta în universul către care
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
indiferent de accepțiunea lor în raport cu experiența mistică, dar numai celor ce cred în viziunea cristică asupra destinului uman le este deschisă în plenitudinea tensiunii sale tot astfel, precum tabloul, deși este expus și câmpului vizual al unui ignorant, interpelează, întru trăire și meditație, numai pe iubitorul de artă. Dacă accept întru credință acel scenariu creștin, acea versiune a existenței și rostului ființei umane în raport cu Divinitatea, mă aflu contemplator și trăitor printre revelațiile unei astfel de viziuni religioase. Cât timp pășesc de la
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Divinitatea și fac apel la dreptatea deplină a acesteia. Complexitatea efectelor ruperii peceții a șaptea o recomandă drept o zonă revelatorie de final, culminantă în raport cu frângerea anterioară a celorlalte peceți și care, prin urmare, reclamă o deschidere mai aplă pentru trăirea mistică, dar și pentru ochiul simplului credincios. Așadar, textul Apocalipsei ne anunță, prin evocarea ruperii primelor șase peceți, rupere inaugurată de viziunea celor patru călăreți apocaliptici purtători de copleșitoare urgii, evul suferințelor de final pentru omenirea înscrisă în timpul aducător de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
6, 7) Unul dintre acele noi elemente-simbol ce apar pentru prima dată în evocările Apocalipsei îl reprezintă trâmbița și actul trâmbițării. Trâmbițarea reprezintă, în tradiția iudeo-creștină, un important gest ritualic menit să trezească conștiința credinciosului, să o reactiveze la nivelul trăirii mistice. Sunetul emis prin utilizarea trâmbiței a fost din vechile timpuri considerat drept o propagare de modulații, de vibrații resurecționare pentru aptitudinile religioase ale spiritului uman. Prin emiterea sonoră a trâmbiței, s-a încercat mereu amintirea prezenței divine în situaționări
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un temporal diferit de cel al mundaneității. El nu este, așadar, fără de timp, dar temporalitatea sa constituie un cadru de alt ordin metafizic față de temporalul lumescului cotidian. Inserându-mă în timpul unui astfel de vis, eu sunt purtat spre suspensiile unei trăiri în care erosul îmi remodelează privirea și gestica, erotizându-le, abstractizându-le afrodisiac. Astfel, surâd și mă uit spre chipul persoanei iubite asemeni unei statui de principe antic ce își proiectează zâmbetul demiurgic și raza ochiului nobil spre înălțimi, refuzându-se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ezitare spre actul de a-i spune persoanei de care m-am îndrăgostit te iubesc într-o clipă nepotrivită, într-un moment alienat, incompatibil cu mărturisirea respectivă ceea ce va determina ca această confesiune a mea să reflecte doar parțial, fragmentar trăirea erotică ce mă domină. A formula întrebarea când se cuvine să spun te iubesc și a găsi oricare dintre răspunsuri înseamnă să aplici peste demersul mărturisirii de iubire o matriță, o formă artificială, un imperativ exterior ce încearcă să încarcereze
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
amor edenic. Așadar, această dragoste, ce plutește numai într-un timp al ei, îmi poruncește imperial clipa deschiderii mele afective întru cuvânt și nu eu impun momentul de apariție al unei astfel de convulsive deschideri. A nu asculta frecvența de trăiri ale inimii și a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu deține temporalul iubirii, vine și pleacă fulgurant din exterioritate, nereflectând culminația unei iubiri lăuntrice, explozia de prea-plin a acesteia. Prin urmare, chiar atunci când iubești autentic pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în fața persoanei de care m-am îndrăgostit. Sedus, îi privesc chipul și aud cum dragostea, ce mă împletește de marasma ființei sale, rostește, prin mine, te iubesc. Această formulă devenită vociferată, preschimbată în glăsuire tremurândă este cu adevărat vârful, piscul trăirilor mele întru eros ce își revendică acum dreptul la expresie sonoră. Nu am programat erupția lor în cuvânt, nu le-am impus o dată pentru exteriorizarea fonetică. Dragostea mea a pășit de la sine în sunetul ce alunecă tandru spre ființa iubită
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se anticipa anterior. Se cuvine a menționa că aici formulele străbatere în scurt timp și deplasare mai lentă, într-un timp mai îndelungat vizează numai temporalitatea, fenomenul deplasării abstracte și spațializarea specifice iubirii întru eros, care aparțin doar experienței de trăire a îndrăgostirii. Dragostea a cărei experiență o trăiesc aparține ultimei tipologii, se încadrează în clasa iubirilor diminuate care atunci când își proiectează formula te iubesc din esență lor pulsativă îi imprimă o mișcare lentă, anevoioasă. Astfel eu resimt drumul spre sufletul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
inscripționată ce închide un conținut de profunzimi insondabile, dar care, asemeni oricărei mingi, ușor se poate rostogoli îndepărtându-se. Și tot astfel, precum pe copil nu îl interesează conținutul interior al mingii, nici Cupidon nu pune preț pe adâncimile de trăire ale dragostei, ci doar pe aspectul ei extern cu ornamentele sale de fațadă. În experiența iubirii reciproce eu mă comport într-un mod inversat față de copil. Astfel, sunt pierdut în adâncimea de conținut a balonului de iubire și îi neglijez
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
zi, la pasul materialității spre disoluția și absorbția întru moarte. Pierdut printre aștrii amorului mi-am uitat trupul ce-mi atârna precum o povară anatemică. Dar el nu mi-a uitat conștiința și atunci o va cheama trezind-o de la trăirea unei vieți ce părea fără de moarte la reașezarea într-o existență întru moarte. Este drept că, îndrăgostindu-mă, priveam inițial la un chip corporal, dar nu vedeam corporalitatea lui, ci câmpiile dionysiac înflorate ce picurau lacrimar din trăsăturile sale precum
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
că omul era antipatic și că subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu se abstrage de orice conținut sufletesc și poate avea atitudini ideale. Și dealtfel în cazul Slavici am voit a arăta că Slavici întrunește notele obiective, convenționale ale "omului antipatic". Indiferența
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Patul lui Procust preocuparea de metodă e maximă. Oroarea de "artă", de compus se condensează în pagini ce multora par prolixe, făcute din scrisori, comentarii, note, tăieturi din jurnale, documente "autentice" în fine, care dau "o impresie unică de trăire adevărată". Adevărata izbândă tehnică e de caracter dramatic. Fred Vasilescu, neînveșmîntat, în patul Emiliei, actriță mediocră și ex-amantă a sinucisului poet Ladima, citește scrisorile poetului oferite de Emilia, care comentează din când în când lectura. Este aici un joc subtil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să fie un înțelept ca Socrate, a cărui tehnică o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare a "neliniștii" e legitimă. Ascultătorul e îndemnat la "aventură". Învățătorul nu are personal și principial nici o filozofie, afară de aceea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o și aplica. Cele mai evidente influențe se găsesc în jurnalistica lui filozofică: Origen, Kirkegaard, Keyserling, Heidegger, Spengler, Dilthey, Massis, Berdiaieff etc. Filozofia lui e o Lebens-philosophie și noțiunile sacre sunt "trăire", "experiență". Nae Ionescu nu urmărește rezolvarea problemelor ci "trăirea" lor. Orice atitudine oricât de neprevăzută ieșită din această acțiune de provocare a "neliniștii" e legitimă. Ascultătorul e îndemnat la "aventură". Învățătorul nu are personal și principial nici o filozofie, afară de aceea cuprinsă în hotărârea de a primi directive de la viață
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nedeosebindu-se de semenii săi decât prin facultatea "de a formula, cât mai circulabil și deci cât mai rodnic, sensul vremii și al întîmplărilor pe care le trăiește". Cât mai multe ratări (adică schimbări la față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența nu e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mircea Eliade în Soliloquii, căci nu-și permite studiul, nu se teme de contradicție și se satisface cu experiența creșterii sale interioare. Toate aventurile îi sunt îngăduite și vârsta sa și a seriei sale are caracterul unui moment absolut, ca trăire irepetabilă. De unde exaltarea "nouei generații". Și problema salvării îl preocupă și se întreabă asupra modalităților: mântuire în secol prin procreație sau creație, "experiența abisală" prin sinucidere. Mircea Eliade ar înclina spre "soluția magică", adoptând dar calea estetică. D. D. Roșca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Mircea Eliade la cel mai servil gidism. După André Gide sensul artei fiind cunoașterea (înțelege instruirea de esențe pe cale mitologică), un artist e cu atât mai adânc cu cât trăiește mai intens și pune mai multe probleme sub forma "trăirilor". Eticul fiind aspectul fundamental al destinului uman, problema trebuie pusă ca experiență morală. Artistul nu ia atitudine, ci trăiește răul și binele, eliberîndu-se de amândouă, rămânând cu o intactă curiozitate. De unde acel "imoralism" (față a preocupării morale), care la Gide
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simpatie, însă cu hotărârea de a nu se opri nicăiri. O consecință a acestui experimentalism, care e un cult al eului, este dicteul automatic. Scriitorul își scoate materia din "caiete", refuzând de a o stiliza, pentru a nu altera "autenticul" trăirilor cu toate contradicțiile incluse. Mircea Eliade își caută domenii de trăire proprie în exoticul indic, în "generație", în esoterism și mai ales în sexualitate, continuând în privința aceasta, cu mai mult aparat teoretic, opera lui F. Aderca, cu care prezintă asemănări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]