137,849 matches
-
și-a ținut vârfurile degetelor apăsate unele de celelalte pe toată durata discursului. Acum își dă seama că simplul gest de a-și presa degetele l-a eliberat de stres și l-a ajutat să se liniștească pe parcursul discursului. La vremea aceea însă nu și-a dat seama că folosea unul din darurile naturale de eliberare a tensiunii nervoase. Atingeți-vă vârfurile degetelor celelalte și presați-le unele de celelalte ca în imaginea 16. Folosiți o presiune ușoară câteva clipe și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și energie. Annie mi-a povestit modul rapid și surprinzător în care și-a revenit vecina ei: „Acum merge la fel de bine ca și mine. Datorită reflexologiei, și-a reluat bucuroasă lucrul în jurul fermei”. Imposibilul devine posibil Dragă doamnă Carter, Câtă vreme avem credință, nimic nu este imposibil. Iată cazul a două femei bolnave de artrită reumatoidă. Deși pare de necrezut, doamna T. joacă tenis, iar doamna N. dansează din nou. La început, am crezut că sunt două cazuri fără speranță, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
M. povestește: „Am primit cartea dumneavoastră și, folosind metodele doamnei Carter, mi-am îmbunătățit considerabil starea de sănătate. Acum câțiva ani, m-am lovit la spate, dar, datorită acestor metode, nu mai simt durere pentru prima dată după foarte multă vreme. Acum pot să dorm noaptea și mă simt cu câțiva ani mai tânăr. Mi-am ajutat și câțiva prieteni, tratându-i de probleme ale sinusurilor, răceală, dureri musculare și așa mai departe. Mulțumesc din suflet doamnei Carter și editorului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
i-am spus doctorului White și el mi-a dat câteva indicații speciale legate de această metodă. În noaptea precedentă, fusesem chemat să asist la ceea ce credeam eu că va fi ultima naștere din activitatea mea, pentru că practicam de multă vreme această meserie și voiam să mă pensionez. Datorită experienței din noaptea trecută, simt că ar trebui să mă apuc din nou de medicină. Femeia pe care o ajutam să nască era primipară (la prima naștere), prin urmare trecea printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
am aflat niciodată care era cauza durerii care se localizase jos, într-o parte. La primul copil, avusese probleme mari și se alesese cu o complicație la inimă, drept pentru care fusese consultată de mai mulți specialiști. Când a venit vremea să nască, am dus-o la spital. Din cauza complicațiilor de la prima naștere, era de față și un cardiolog. A născut prin cezariană, fără nici o problemă. Am fost convinși că tratamentele reflexogene din timpul sarcinii au ajutat-o să nască cu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
magazin, acum câțiva ani. Era un bărbat care arăta foarte bine, cam de 60 de ani, într-un scaun cu rotile. Avea un zâmbet minunat și spunea că-l cheamă Butler, dar că „toată lumea îmi spune Buddy”. Am conversat o vreme pe tema cățelușilor cărora nepoții lui încercau să le găsească un stăpân iar apoi am început să vorbim despre noi. Am adus vorba de reflexologie și l-am întrebat dacă auzise de această metodă. Citise câte ceva despre reflexologia plantară și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
procesul de `mb\trânire" Când celulele nu primesc aer proaspăt și hrană destulă și când nu beneficiază de mișcare, încep să se degenereze și mor. Procesul normal de regenerare celulară încetinește și corpul începe să îmbătrânească, de cele mai multe ori înainte de vreme. Îi va scădea rezistența la boli și vor începe să apară tot felul de afecțiuni. Deoarece toate glandele noastre, oasele, pielea etc. sunt formate din celule, trebuie să ne ocupăm în primul rând de sănătatea lor. Doar jumătate din celulele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de vizionarul Edgar Cayce în multe din cele 6.000 de conferințe pe tema vindecării. Edgar Cayce recomanda homeopatia (asociată naturopatiei, osteopatiei și chiropracticii) ca metoda favorită de tratament. Amintiți-vă că aceste recomandări vin de la o persoană care la vremea respectivă nu era înțeleasă, dar a cărui metodă este căutată, în zilele noastre, de unele persoane ce caută să afle răspuns la toate bolile. Edgar Cayce despre aurtc "Edgar Cayce despre aur\" Iată câteva dintre întrebările pe care le pun
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună sunt elementele constitutive ale națiunii. Poziția subiectivistă a lui Renan își găsește ecouri în concepția dezvoltată de J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii străin de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora pe scara socială "națiunea politică" desemnează o categorie socio-juridică în cadrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost expandată pentru a-i cuprinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința etnică (de neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este nici al națiunii maghiare, nici al celei germane, ci al numerosului neam al națiunii române" (Prodan, 1984, p. 380). Conjunctura geopolitică a vremii făcea ca proiectul a ceea ce Alexandru G. Golescu a numit în 1838 "Dacia Mare" să fie deocamdată un program utopic. Mult mai fezabilă s-a dovedit a fi crearea "Daciei mici", unirea Moldovei și Țării Românești, idee care era circulată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de toate foloasele ei. În astfel de chip, un străin pământenit într-o țară, pe care-și-a ales-o de patrie, când lucrează pentru fericirea acelei țări, când pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie patriot, întocmai ca și acel ce s-a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totul deosebit de al celor vechi, și care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State, și de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea de omenire [...] (p. 41). Speranța lui Aaron este că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă de creștinism], își va iubi și patria și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State, și de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea de omenire [...] (p. 41). Speranța lui Aaron este că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă de creștinism], își va iubi și patria și nația sa, deși nu cu chipul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale istoriei poporului român. Opțiunea lui A.T. Laurian nu este nici pe departe singulară, ori deviantă, în discursul secretat de istoriografia și manualistica timpului. După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este decât o altă "vomitare cu condeiul asupra romînilor, strănepoților romanilor celor vechi" (Maior, 1990, p. 5) venite din ura scriitorilor străini. Nici chiar după retragerea aureliană, coloniștii rămași în patria lor nu s-au compromis genetic: "Romînii și după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religie de stat în 380 prin Edictul de la Tesalonic sub Teodosiu cel Mare, românii erau deja creștinizați. Micu afirmă că pe teritoriul Daciei era instituită chiar și o infrastructură eclezială, cel puțin așa reiese din spusele sale potrivit cărora "pe vremea împăratului Constantin, la anul 316 în Dachiia era creștini și era episcopi", în condițiile în care "românii în Dachiia, și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hotar ca să nu se-mai poată uni nici o dată. Din toate părțile Daciei mai rămăsese țara Rumânească, Moldavia, Basarabia și Bucovina care și acestea de s-ar fi unit, ar fi mai păstrat oare care întregime din Dacia; dar politica vremii d-atunci nu vedea așa departe" (Aaron, 1835, p. 29). Idealul unității nu putea fi mai expres exprimat. Deplângând oportunitatea istorică pierdută de unire a Țării Românești cu Moldova, Basarabia și Bucuvina, pentru a căror alipire politică "ori că nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea nației rumânești. De la marele Traian și până [p. 318] la el rumânii nu s-au norocit ca din sânul lor să se nască alt om mai mare decât dânsul: cincisprezece
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]