137,849 matches
-
dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri istoriografice. F. Aaron (1835), spre exemplu, scria într-unul din primele manuale de istorie publicate în Țările Române, "istoriei patriei, oglinda aceea magică a veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (pp. v-vi). Ideea istoriei ca "dispozitiv oracular" este înlocuită de înțelegerea istoriei ca deprivată de orice elemente profetice. Din carte oraculară în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p. 3). Ca regulă generală, trecerea bruscă de la un regim politic la o altă formă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întunecate epoci din istoria modernă a țării" (Raport, 2006, p. 158). Impus prin forța tancurilor sovietice, și legitimat democratic prin falsificarea alegerilor electorale, regimul comunist a fost, pe toată durata existenței sale, un "regim de ocupație" (Raport, 2006, p. 168). "Vreme de patru decenii și jumătate, statul românesc (sic!) a fost confiscat de un grup politic străin de interesele și aspirațiile poporului român" (Raport, 2006, pp. 17-19), responsabil pentru "violul maselor", pregătirea și executarea unui dublu genocid (împotriva "fondului biologic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui prezentul în beneficiul vremurilor viitoare. Către asemenea îndatoriri înalte această lucrare nu aspiră: ea își dorește doar să arate ce s-a petrecut cu adevărat", afirma Ranke într-o prefață la una din lucrările sale (Evans, 1997, p. 17). "Revoluția rankeană" în urma căreia istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
similaritatea dintre Raportul de condamnarea a comunismului și "vechile rapoarte ale Partidului [Comunist]" (p. 77). Ambele se conformează unei logici comune, aceea de a impune o unică grilă oficială de interpretare a realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii. Tema regalității, evoluată în timp în ideea dinastică, ilustrează cu elocvență regulile de funcționare ale legii actualizării politice a memoriei colective. Totuși, dacă avem o invarianță structurală la nivelul categoriilor formale de bază în care este configurată memoria istorică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luni în perioada octombrie 2012 martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în acest sens) și 1918 (an
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv) rapoarte de cercetare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri - că în toată vremea de zece ani pe pământ, ai să fii supus la toate necazurile, slăbiciunile și ticăloșiile pământenilor. I. 5 Relația predicativă sau de interdependență Relația predicativă sau de interdependență se stabilește între doi termeni; fiecare depinde de celălalt. Primul termen poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ordonată. 12. Ioana s-a făcut profesoară. 13. Ioana a devenit medic. 14. Tu ai idei interesante. 15. El a clarificat toate problemele. 16. Seara citesc romane de aventuri. 17. Terminându-se ședința toți au plecat acasă. 18. A venit vremea de a pricepe și tu că nu se poate spune orice. 19. E ușor a scrie versuri. 20. E ușor să scrii versuri. 21. De zis, e ușor. 22. E ușor să zici asta. 23. Cine tace, aprobă. 24. Tăcerea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente (și propoziții) circumstanțiale de loc: Unde te visezi de umbli cu porci după tine?; După asta o vreme nu s-a mai întors la Călărași. Anghel îl credea acasă; maică-sa îl credea la Anghel, mai rar de timp: Nici rău nu-i pare-acum, nici bine nu...ea moare, visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Caracteristica sau acțiunea exprimată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectivală: a) adjectiv: În timpul acesta noi ne urmam drumul liniștiți. Se întorsese destul de vesel acasă. b) locuțiune adjectivală: Se va întoarce cu inima frântă. Toți copiii dumisale o așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi termeni regenți, unul nominal, celălalt verbal, câtă vreme toate celelalte au un singur termen regent”. În ceea ce privește părțile de vorbire prin care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un eveniment unic în cultura românească. V-ați gândit deja la ediția a Xa? Deocamdată vor fi niște discuții, dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut, discuțiile noastre nu se cantonează într-un spațiu teoretic pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
violonist, dar s-au cântat și lucrările mari de Enescu, la târgurile internaționale, s-au cântat Suitele, Simfonia a IIIa. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre Rapsodii, care sunt minunate, sunt geniale, fără discuție sunt mai populare, mai pe înțelesul tuturor, dar marea operă a lui Enescu, Simfonia de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Întorcându-ne în timp, rescrieți pe scurt jurnalul itinerant al manifestării culturale pe care ați generat-o, sintetizând ceea ce a însemnat, de-a lungul a patru decenii, ideea de Călinescu la Onești și care va fi soarta ei acum, la vreme de criză? O idee culturală care a prins, aceea că marii creatori ai culturii devin adevărate instituții, cu atât mai mult în posteritate, când spiritul lor continuă să lucreze liber, neîntrerupt. Mai rămâne să se și înțeleagă aceasta. Aș crede
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe elevi să învețe cu sârguință, așa că am fost transferat din oficiu, nu înainte însă de a primi asigurarea că voi păstra două clase terminale și la Școala Medie Nr. 1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La vremea aceea nu aveam chiar o metodă bine conturată, dar mă străduiam să împletesc predarea lecțiilor la clasă cu cercetarea și creația literară, așa cum învățasem eu însumi, la Facultatea de Filozofie și Litere, de la marii profesori Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea, Tudor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]