137,849 matches
-
de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru, G. Bacovia, Maximilian Costin, I.I. Stoican, Alex. Șendrea, Dumitru Alistar etc., ca și despre condeierii din vremea mea - unii dintre ei foști elevi, cu care mă mândresc - Paul Anghel, G. Mosari, Vasile Sporici, C. Isac, Corneliu Buzinschi, George Bălăiță, Ovidiu Genaru ș.a. Și chiar dacă unii dintre ei m au uitat ori au plecat prea devreme în lumea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
activității dumneavoastră de dramaturg. S-au montat aici nu mai puțin de cinci premiere absolute... Cum ați colaborat cu acest colectiv? Cum ați fost receptat? S-au împlinit 30 de ani de când am debutat cu o piesă scurtă Cină la vreme de veghe -, în care au jucat actorii Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
experiență repetată, cu piese scurte, care au fost publicate mai ales în Tribuna, în Cronica, în Ateneu și, după aceea, regrupate în volumele Insoțitorul nevăzut, de la Cartea Românească, și Trecerea prin verandă, de la Junimea. Aici, la Bacău, după Cină la vreme de veghe s-a montat, în 1973, Trecere prin veranda verde, în regia domnului Ion Olteanu, care a marcat debutul meu cu o piesă mare. Trebuie să mărturisesc că am avut parte de un debut ce s-a bucurat de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poate se va găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu o poezie intitulată „Bacoviana” și semnată Nică Măgură, anagrama de la Iancu Grama. Apropierea s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în „Cronica”, mai tîrziu, în 1981, sub prezentarea lui Mihai Ursachi. Trei debuturi în presa literară, iată o dezvăluire utilă istoricilor literari. Ce s-a întîmplat cu debutul în volum, care s-a soldat inițial cu un plagiat, comentat la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția pe piață a cărții lui Horia Gane, „Melior”. Era prin decembrie 1981, dar la Bacău am intrat în posesia ei prin februarie 1982 și, citind-o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi sortez material pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
arta este feminină, fantezia la fel, libertatea asemenea... Și apoi, unii încă mai discută dacă Homer a fost bărbat sau femeie, iată o sugestie pentru începutul dezbaterii... GIL IONIȚĂ: Sunt un om pur și simplu! După ce te-am amenințat atâta vreme că îți voi lua un interviu, iată-ne, în sfârșit, față în față! Deși decorul nu e tocmai adecvat, sper să nu ne împiedice nimeni să ducem la bun sfârșit dialogul. Ești gata de start? Ce vrei, de fapt? Sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
om care a evoluat în fața a zeci de mii de spectatori nu e deloc simplu! Cum s-a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându-mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La început cântam singur, din vara lui ’72 alăturându-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar mi-am continuat activitatea în domeniul cercetării arheologice. Cu Muzeul din Bacău colaborez de peste 40 de ani, dintre care un deceniu am fost angajat, fiind o vreme director și apoi muzeograf principal. Am colaborat foarte bine cu muzeele din Piatra Neamț, Focșani și Onești. După desființarea abuzivă a Facultății de Istorie-Geografie am funcționat, până în vara anului 2006, la Liceul „G. Bacovia“, azi Colegiul Național „Ferdinand I“ din Bacău
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
răspunzând așa cum a trebuit la chemarea impusă de momentele cruciale ale existenței lor. Din acest punct de vedere, dorim ca lucrarea să reprezinte și un act de recunoștință adus truditorilor de pe meleagurile noastre, un omagiu închinat luptătorilor anonimi din trecutele vremi, când jertfele ce se făceau pentru apărarea ființei neamului nu se crestau pe răbojuri, nici nu se consemnau în file de cronici sau pe monumente comemorative. Un pios omagiu și pentru oamenii de bine ale căror nume și renume au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată, prin care ni s-a imprimat drept trăsătură caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apucat să vadă pâlcuri de asemenea copaci groși, măsurând în diametru cam până la 1 m, în așa-zisele grădini de pe dreapta Bârladului aparținând locuitorilor Vasile Trifan, Alec Borș, Haralambie Strătulat etc., tăiați de urmașii acestora prin anii 1950. Era pe vremea copilăriei mele și o culme de ulmi înalți și groși pe marginea unei grădini (așa o numeau localnicii), de fapt un loc arabil la marginea sud-vestică a vetrei satului Umbrărești-răzeși, în suprafață de 1, 5 ha, ce aparținea în perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum: În Pădure și În Poiană, nume ce desemnează acum locuri arabile, căci pădurea a dispărut demult. În replică la termenii prin care ni se relevă existența pădurii din vechime, am moștenit din generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles de ce zona a fost locuită din vremuri străvechi, o locuire relativ densă și continuă, așa după cum se poate constata pe baza studiului urmelor arheologice și al documentelor scrise, prin care este atestată prezența vechilor comunități umane pe acest teritoriu. 2. Perimetrul umbrăreștean în perioada preistorică „... un adânc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de acumulări feruginoase”, pe care localnicii de altădată știau, probabil, să le extragă și să le transforme în metalul necesar confecționării uneltelor din fier, greu de procurat pe calea importului în acele timpuri. Cantitatea mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
geto-dacii și romanii. Prin urmare, prea insistentele negații care se fac cu privire la rădăcinile milenare ale etniei românești nu pot și nu trebuie acceptate sub nici un motiv. Credem că din datele prezentate, referitoare la urmele arheologice depistate de noi în ultima vreme în numeroasele puncte locale de pe teritoriul comunei Umbrărești, cititorul își va putea face o idee clară și cât de cât completă, spre a înțelege și admite aprecierea noastră în legătură cu permanenta și intensa locuire a zonei în care se găsesc situate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domeniu fiind singurii în măsură să confirme sau să infirme corectitudinea aprecierilor actuale, de datare și de încadrare în culturile și civilizațiile menționate. Ceea ce va rămâne și nu va putea fi pusă la îndoială este afirmația cu privire la locuirea zonei din vremuri imemoriale, că aceste urme atestă aici prezența oamenilor din toate epocile străvechi și vechi, că acei oameni s-au aflat la temelia comunităților următoare, respectiv satele noastre românești. 4. Zorii comunităților etnice românești din zonă, în lumina vestigiilor arheologice, juridico-lingvistice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arheologice, cât mai ales de existența instituțiilor de drept aflate în documentele de mai târziu, păstrătoare ale unor realități istorice, reflectate în așa-zisul obicei al pământului sau lege a țării”. Alex. I. Gonța În urma cercetărilor și studiilor din ultima vreme, s-a îmbogățit și diversificat literatura ce se ocupă de etnogeneza românească, în general, de aceea de la est de Carpați, în particular. Coroborarea datelor arheologice, prin care se atestă prezența materială a culturii românești la începuturile sale, cu știrile din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost locuită vatra teritoriului comunei Umbrărești în vremurile străvechi. Deși loc situat în „calea răotăților”, vorba cronicarului Grigore Ureche, pe aici fiind vadul și tractul din est spre vest și din nord spre sud al fluxurilor umane, nedeprinse cu activitatea generatoare de bunuri materiale, trăitoate din jafuri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest și din nord spre sud al fluxurilor umane, nedeprinse cu activitatea generatoare de bunuri materiale, trăitoate din jafuri și cotropiri. Oamenii acestui pământ au găsit mijloacele potrivite și tăria să înfrângă vrăjmășiile pentru a supraviețui în locurile proprii. Din cauza vremurilor aspre și vitrege, viața materială a înregistrat perioade de refluxuri, dar niciodată nu a încetat să se mențină și să-și perpetueze entitatea vie și inconfundabilă de sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]