141,440 matches
-
care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în timp ce-i arată osemintele unor ostași căzuți în luptă. Legenda caricaturii a fost strâns legată de faptul că regele Carol I nu a fost invitat la festivitățile organizate de partea bulgară pentru a comemora un sfert de veac de la încheierea războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Petrescu-Găină a fost sensibil la aproape toate evenimentele publice ale timpului său și s-a inspirat în tot ce a făcut în opera sa din acestea. Astfel, a reprezentat trupele armatei române în caricaturile "Cum am plecat" în Al Doilea Război Balcanic în vara anului 1913 și "Cum ne-am întors" din campania din Bulgaria. În perioada de neutralitate a României care s-a desfășurat între anii 1914 - 1916 a satirizat militarismul german, Găină fiind de fapt un filofrancez și patriot
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
această tematică sunt: "„Cei doi cumetri se felicită de Anul Nou (1015) în fața armatelor”, „Prozit!”, „Cei doi bandiți”, „Cei doi lupi”, „I-a luat dracu”, „Civilizatorul Europei”, „Baloane de săpun”, „Împăratul vandalilor”, „Hamletul prusian”, „Pământul e prea mic pentru mine”, „Războiul”, „Kaiserul în fața Parisului”, „Regele George al V-lea”, „Poincaré”, „Sultanul Mohamed al V-lea”, „împăratul Wilhelm al II-lea”, „Țarul Nicolae al II-lea”, „Țarul Petru Caragherghevici”", etc. În anul 2005 s-a organizat la Craiova cu sprijinul Muzeului de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
absolvirea gimnaziului în orașul natal (1910), a urmat studii la Colegiul Eötvös József din cadrul Universității din Budapesta, unde a obținut o diplomă de specializare ca profesor de limbile latină și greacă și de istorie antică (1914). A luptat în Primul Război Mondial și a fost luat prizonier, reîntorcându-se acasă abia în 1921. A lucrat ca profesor la Gimnaziul reformat de fete din Cluj (1922-1940), director al Liceului Pedagogic din Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
de pe frontul de vest fuseseră reduse la doar 26 de divizii organizate în trei grupuri de armată ("H", "B" și "G"). Pe frontul de vest erau trimise întăriri puține, de vreme ce OKH (Înaltul Comandament al Armatei) a concentrat principalul efort de război pe frontul de est, împotriva sovieticilor. Istoricii militari estimează că germanii au avut în aprilie 1945 214 de divizii implicat în lupta cu Armata Roșie. Pe 21 martie, cartierul general al Grupului de Armate H a fost transformat în "Oberbefehlshaber
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
luptelor din Africa de nord împotriva lui Rommel și ale sale Afrika Korps. Astfel, în timp ce trupele de sub comanda lui se apropiau de cursul fluviului, Montgomery a asigurat una dintre cele mai ample concentrări de materiale și forțe din timpul acelui război. Planurile sale, cunoscute sub numele de cod „Plunder”, puteau fi comparate cu invazia din Normandia în termeni ai numărului de soldați, echipamentelor, proviziilor și muniției. Grupul al 21-lea de Armată era format din 30 de divizii cu efectivele complete
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
pentru desfășurarea viitoare a ofensivei. Odată cu capitularea forțelor germane din Ruhr, el dorea ca Armata a 9-a să fie transferată din cadrul Grupului de Armata XXI britanic în cadrul Grupului de Armată XII american. După reducerea pungii Ruhr, principalul efort de război urma să fie făcut de Grupul de Armată XII comandat de generalul Bradley, care acționa în centrul frontului, în defavoarea forțelor din nord comandate de Montgomery. Grupul XXI comandat de Montgomery trebuiau acum să asigure securitatea flancului nordic al lui Bradley
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
dat ordin să schimbe direcția de atac spre Berlin, sau dacă realitățile frontului ar fi impus participarea la cucerirea capitalei germane, Eisenhower avea să acționeze în consecință. Altfel, generalul considera că trebuie să își urmărească neabătut obiectivul terminării victorioase a războiului cât mai rapid cu putință. În plus, ținând seama că Berlinul, ca și întreg teritoriul german de altfel, fusese deja divizat în zone de ocupație de către reprezentanții guvernelor aliate în timpul Conferinței de la Ialta, Eisenhower nu întrevedea nici un avantaj politic în
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
în cursa pentru cucerirea Berlinului. El considera pe bună dreptate că, orice teritoriu pe care aliații occidentali l-ar fi ocupat în viitoare zonă de ocupație sovietică, ar fi trebuit în cele din urmă să fie cedate sovieticilor după încheierea războiului. În cele din urmă, campania militară aliată s-a desfășurat în conformitate cu noile planuri ale lui Eisenhower . Prima pas pentru realizarea planului lui Eisenhower era eliminarea rezistenței germane din Ruhr. Chiar mai înainte ca încercuirea regiunii să fie complete, germanii din
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
B" au capitulat în mod oficial, soldații germani s-au predat individual sau în grupuri de sute de oameni în fiecare zi. Comndantul Grupului de Armată B, Walther Model, s-a sinudis pe 21 aprilie. Numărul total al prizonierilor de război luați de aliați în Ruhr a ajuns la aproximativ 325.000, cu mult peste orice estimare pe care o făcuseră americanii. Comandanții americani au încercuit în grabă perimetre mari cu sârmă ghimpată, creând lagăre de prizonieri improvizate, unde germanii care
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
Ruhr a ajuns la aproximativ 325.000, cu mult peste orice estimare pe care o făcuseră americanii. Comandanții americani au încercuit în grabă perimetre mari cu sârmă ghimpată, creând lagăre de prizonieri improvizate, unde germanii care se predaseră așteptau sfârșitul războiului și reîntoarcerea la casele lor. În paralel, forțele victorioase au eliberat au eliberat zeci de mii de străini supuși de germani la muncă forțată precum și prizonieri de război aliați. numărul mare de prizonieri de război pe de-o parte și
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
creând lagăre de prizonieri improvizate, unde germanii care se predaseră așteptau sfârșitul războiului și reîntoarcerea la casele lor. În paralel, forțele victorioase au eliberat au eliberat zeci de mii de străini supuși de germani la muncă forțată precum și prizonieri de război aliați. numărul mare de prizonieri de război pe de-o parte și muncitorii și prizonierii aliați eliberați au supus sistemul logistic aliat la o presiune uriașă. În acest timp, trupele aliate de la nord, sud și este de regiunea Ruhr își
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
care se predaseră așteptau sfârșitul războiului și reîntoarcerea la casele lor. În paralel, forțele victorioase au eliberat au eliberat zeci de mii de străini supuși de germani la muncă forțată precum și prizonieri de război aliați. numărul mare de prizonieri de război pe de-o parte și muncitorii și prizonierii aliați eliberați au supus sistemul logistic aliat la o presiune uriașă. În acest timp, trupele aliate de la nord, sud și este de regiunea Ruhr își reorganizau liniile pentru pregătirea atacului final spre
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
din sudul țării și să intre în Austria. După cucerirea orașului Coburg, americanii au cucerit orașul Bayreuth pe 14 aprilie. Capacitatea de rezistență a germanilor în timpul marșului spre linia Elba-Mulde a fost, ca aproape de-a lungul întregului final de război, sporadică și imprevizibilă. Dacă în unele zone defensiva a fost puternică, în altele germanii au capitulat aproape fără luptă. Forțele lui Eisenhower au menținut ritmul atacului spre est prin străpungerea zonelor puternic apărate de inamic cu puternice forțe de tancuri
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
pe 24 aprilie. După ce Grupul de Armată VI și Armata a 3-a finalizaseră înfrângerea centrelor principale de rezistență din sudul Germaniei și se îndreptau spre Austria, devenise clar pentru toată lumea, pentru aliați și pentru germani în egală măsură, că războiul se apropia de sfârșit. În fața trupelor aliate care înaintau, localitățile ridicau steagul alb al capitulării, în speranța că astfel vor evita distrugerile suferite de orașele care rezistaseră. În același timp, militarii germani se predau cu miile, uneori capitulând unități întregi
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
fi trebuit să fie punctul de comandă al lui Hitler în "Reduta Alpilor". Odată cu ocuparea de către aliați a tuturor pasurilor montane ale Alpilor, fusese îndepărtată orice posibilitate de rezistență în munți sau în zonele învecinate. După încă doar câteva zile, războiul avea să se încheie în Europa. În vreme ce forțele aliate din sud înaintau spre Alpi, Grupul de Armată XXI a avansat spre nord și nord-est. Aripa dreaptă al Armatei a 2-a britanice a ajuns la Elba la sud de Hamburg
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
alimente în acordului acestora pentru încetarea focului. Operațiunile de parașutare a alimentelor cunoscute ca „Mana Cerească” și „Haleala” au fost organizate începând cu 29 aprilie, acestea marcând începutul unui efort al aliaților conduși de SUA pentru salvarea Europei devastate de război. Spre sfârșitul lunii aprilie, al treilea Reich era sfâșiat de trupele aliate. Dintre teritoriile care se mai aflau încă sub controlul naziștilor, majoritatea nu se aflau de fapt în Germania. După ce posibilitatea de fugă spre sud fusese eliminată de americani
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
pe Alfred Jodl să accepte o capitulare completă pe toate fronturile. Documentele necesare au fost semnate în aceeași zi, capitularea intrând în vigoare pe 8 mai. În ciuda unor acte izolate de rezistență a unor mici unități, se poate considera că războiul în Europa se încheiase. Încă de la declanșarea operațiunilor militare din Europa Centrală devenise evident că victoria aliată nu mai putea să fie pusă la îndoială. După ce mizase pe o victorie în timpul ofensivei din Ardeni, Hitler nu a mai dispus de
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
Berlin, Führerul a cedat și s-a sinucis. Traversarea Rinului, încercuirea și cucerirea regiunii Ruhr și înaintarea rapidă până pe aliniamentele fluviilor Elba-Mulde și a Alpilor au consacrat campania finală de pe frontul de est ca o dovadă a superiorității aliate în războiul de manevră. Aliații occidentali au demonstrat în Europa Centrală că au putut să învețe din lecțiile trecutului primite în timpul campaniei din Normandia și a marșului de la Paris până la Rin. Aliații au creat unități hibride cu mare capacitate de luptă și
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
poate aprecia însă că aceste decizii au fost luate cu bună credință și având în vedere rezultatul final al campaniei. Per total, planurile aliate s-au dovedit a fi bine întocmite, lucru demonstrat de rapiditatea atingerii obiectivelor ordonate. La finalul războiului, distrugerea "Wehrmachtului" de către Armata Roșie pe frontul de răsărit a consacrat poziția Uniunii Sovietice ca o supraputere în perioada postbelică pe de-o parte iar, pe de altă parte, rolul conducător al Forțelor armate ale SUA pe frontul de vest
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
altă parte, rolul conducător al Forțelor armate ale SUA pe frontul de vest, atât prin demonstrarea capacității mobilizării efectivelor cât și a capacităților industriale și tehnologice, a prevestit rolul ocupat de SUA în perioada care avea să urmeze după sfârșitul războiului. Acest articol încorporează materiale considerate domeniul public din cadrul documentului Guvernului SUA "Central Europe, 22 March - 11 May 1945, by Edward M. Bedessem".
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
în lumea Tăcuților, pe care dorește s-o investigheze cu ajutorul lui Isidore. La această întâlnire, urmează să fie prezent și un oaspete bănuit de fărădelegi: Jean le Flambeur. În timpul misiunii sale, Jean descoperă că orașul se află pe marginea unui război civil la baza căruia se află eforturile Tzaddikilor de a se opune Criptarhilor. Nimeni nu știe cu exactitate cine sunt aceștia din urmă, dar se bănuiește că încearcă să distrugă Închisoarea, să controleze mințile cetățenilor și să afecteze exomemoria orașului
Hoțul cuantic () [Corola-website/Science/335565_a_336894]
-
la care a participat și general-colonelul. Potrivit lui Guderian, el sa opus invadării Uniunii Sovietice. Din spusele sale, Hitler a subestimat puterea militară a inamicului, posibilitatea industriei și forța sistemului de stat. Cu toate acestea, acesta a regretat că la începutul războiului, doar 145 de divizii au fost utilizate pe frontul estic, având în vedere că se 35 de divizii se aflau în vest și 12 în Norvegia - prea multe forțe după opinia sa, iar unele dintre acestea trebuiau trimise în est
Erinnerungen eines Soldaten () [Corola-website/Science/335572_a_336901]