43,150 matches
-
mult limitată numeric, iar unele formații invariabile sunt pasager invariabile sau cunosc și realizări paralele variabile, este important de subliniat că, în româna actuală, poziția lor este în continuă creștere numerică și funcțională. Româna "se poate descurca" și în condițiile absenței flexiunii enclitice. Situația nu este nouă. Așa-zisul "gen comun", deși minor ca frecvență și semnificație, este vechi în limbă 48 și evidențiază tocmai posibilitatea de a face față integrării sintactice chiar în condițiile absenței mărcilor enclitice ("ideile lui papă-lapte
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
poate descurca" și în condițiile absenței flexiunii enclitice. Situația nu este nouă. Așa-zisul "gen comun", deși minor ca frecvență și semnificație, este vechi în limbă 48 și evidențiază tocmai posibilitatea de a face față integrării sintactice chiar în condițiile absenței mărcilor enclitice ("ideile lui papă-lapte/lui terchea-berchea ăsta"). Utilizarea autonimică (adesea fără flexiune enclitică) a unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
lui terchea-berchea ăsta"). Utilizarea autonimică (adesea fără flexiune enclitică) a unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
unor forme și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie elemente proclitice de tip nonprepozițional: asupra lui GN, urmările lui
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pe de altă parte, prin tendința de folosire invariabilă, indiferent de genul și chiar de numărul substantivului (lui Ion, lui Carmen, lui Ioana, lu' proștii ăștia) și dincolo de flexiunea substantivală, cu pronumele (lu' ăsta, lu' asta, lu' ăștia); (c) în absența oricărui mijloc, rolul dezambiguizator revine în exclusivitate regentului, care, prin trăsăturile lui inerente, suplinește informația sintactică absentă: aparține BCR, unde aparține este un verb cu regim de dativ, conform GALR, unde conform este o prepoziție cu regim de dativ. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în discurs): B: nu nu. <R eu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
considerate greșite (o veți primi cartea, el i se va adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite în presă și în unele texte științifice, fiind probabil simțite o modalitate sintactică de emfază, utilă în absența suportului intonațional. Exceptând situațiile de dublare obligatorie, situațiile cu dublare facultativă nu sunt foarte clar circumscrise pragmatic; opozițiile discursive nu sunt încă fixate în uz, ceea ce determină inconsecvențe și fluctuații de la un vorbitor la altul sau chiar în exprimarea aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cea cu dublare clitică, în timp ce structurile fără dublare clitică sunt simțite ca ușor învechite (Avram 1986: 159). Preferința pentru structura cu dublare ar putea fi justificată prin gradul ridicat de accesibilitate discursivă a referentului exprimat pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
obligatorie în construcție se justifică fie ca reflexiv inerent, fie prin reflexivizarea obligatorie a constituenților subiect - complement identici referențial, și pronumele reciproc (unul pe altul, unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronumele și adjectivele pronominale negative, au fost înregistrate următoarele ocurențe: nimeni - 19; nimic - 56; niciunul - 3. Numărul relativ mare al negativelor, alături de numărul mare al ocurențelor lui tot, indică preferința uzului actual spre strategiile aproximării semnificației prin globalizare. Interesantă este absența din limba vorbită a unor nehotărâte frecvente în limbajul presei actuale, care, mimând colocvialitatea, fructifică expresiv unități ale sistemului marginalizate de limba vorbită (vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
că) în structuri propoziționale în care diferitele grade de asertivitate se marchează prin omiterea/postpunerea/antepunerea subiectului (cred că/cred eu/eu cred), prin opoziția indicativ prezent/indicativ imperfect/condițional (cred/credeam/aș crede, zic/aș zice/ziceam) sau prin absența/prezența unor atenuatori ai pronumelui (l-am dus la medici de familie/l-am dus și io la medici de familie, 31); (ii) folosirea unei sintagme posesive (după părerea mea, în opinia mea - ultima calchiată după engleză, engl. in my
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
venit decât el). În timp ce toate aceste strategii fonetice, lexicale și sintactice de focalizare sunt comune și altor poziții sintactice, lexicalizarea prin pronume personal a categoriei vide este specifică subiectului. 11 Această ipoteză este susținută și de următoarele exemple, în care absența dublării se justifică prin intenția discursivă a vorbitorului de a accentua dificultatea procesului de selecție a candidatelor la un concurs de frumusețe: Am ales cele mai frumoase fete, Am selectat pe cele mai frumoase, Am ales următoarele fete (TVR 1
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sunt diferite. În concret se pune problema simțului orientării, a cărui existență și dezvoltare este confirmată de realitate. De exemplu, nu rareori s-a Întâmplat când câinii abandonați la mari distanțe s-au Întors la domiciliul stăpânului, chiar după o absență Îndelungată. Cu toate acestea, până În prezent nu a putut fi pus În evidență un organ special al simțului orientării la acest patruped. Se pare totuși că explicația cea mai plauzibilă constă În existența mai multor Însușiri la câine, care lucrează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și se aleg pentru reproducție. Energia de răspuns la stimuli. Este testul prin care se controlează vioiciunea câinelui și viteza cu care răspunde la comanda primită. Situațiile și aici pot fi diferite: unii stau lângă stăpân Într-o stare de absență totală, distrați, alții reacționează Încet sau execută ceea ce li se cere, fără nici o comandă, alții din contră, nu au răbdarea să stea lângă stăpân, sunt Într-o continuă stare de neliniște, de excitație, manifestând continuu dorința de a pleca și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se astfel, schimbul de date computerizate în rețea. Neajunsurile acestei metode intervin atunci când se pune problema identificării unui soi necunoscut, deoarece la soiurile de viță de vie există caractere ce pot fi considerate stabile (sexul florii, culoarea boabelor, prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în vederea recoltării mecanizate a acestora. Ea se poate realiza mai greu (Carignan) sau ușor și foarte ușor în cazul hibrizilor direct producători. 8. Sămânța ca element de descriere a soiurilor de viță de vie, interesează sub următoarele aspecte: prezența sau absența semințelor în bob și din acest punct de vedere există struguri fără semințe (Corinth noir), cu rudimente (Sultanină) și cu semințe complet dezvoltate (Riesling italian); lungimea semințelor oscilează de la foarte scurte (Vitis rupestris), la lungi și foarte lungi (Alphonse Lavallée
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fața inferioară a limbului (cod OIV 071; UPOV 47; IBPRG 6.1.23.) se fac aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG 6.1.25.) se determină prin secționarea transversală a limbului lângă pețiol, la mijloc și în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru a constata prezența sau absența acestora. 4.23. Desimea perilor scurți rigizi, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 087; UPOV 52; IBPRG 6.1.38.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile de referință sunt redate în tabelul 2.20. 10.1. Prezența semințelor în bob (cod OIV 241; UPOV 77; IBPRG 4.3.17.). Se apreciază prezența sau absența semințelor precum și gradul de dezvoltare a acestora ( de exemplu rudimente de semințe). 10.2. Lungimea seminței (cod OIV 242; UPOV -; IBPRG 6.3.2.). Se determină la maturare, prin măsurători efectuate la 100 semințe uscate și se stabilește lungimea medie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate determina ca fragmentul original să fie prea mare pentru a mai putea fi amplificat și atunci se produce pierderea lui; deleția unui fragment de ADN purtător de unul sau mai multe situsuri de fixare ale primerilor, poate conduce la absența produsului de amplificare; substituția unei nucleotide, poate influența fixarea unuia sau ambilor primeri la un anumit nivel datorită schimbărilor în omologie, ceea ce poate conduce la prezența sau absența polimorfismelor sau la o schimbare a mărimii fragmentului; inserția sau deleția unui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unul sau mai multe situsuri de fixare ale primerilor, poate conduce la absența produsului de amplificare; substituția unei nucleotide, poate influența fixarea unuia sau ambilor primeri la un anumit nivel datorită schimbărilor în omologie, ceea ce poate conduce la prezența sau absența polimorfismelor sau la o schimbare a mărimii fragmentului; inserția sau deleția unui mic fragment de ADN poate duce la schimbarea mărimii fragmentului amplificat. În practică se observă rar schimbări ale mărimii fragmentelor, dar se pot întâlni și cazuri de markeri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clonate, secvențiate și transformate în markeri SCAR, cu ajutorul unor primeri specifici. Această metodă prezintă un grad mai mare de reproductibilitate comparativ cu tehnica RAPD, iar reproducția fragmentelor este mult mai bună. Principiul acestei metode presupune mai ales detectarea "prezenței" sau "absenței" fragmentelor de restricție și mai puțin a diferențelor dintre lungimile acestora. Avantajul acestei metode constă în sensibilitatea cu care poate depista polimorfismele la nivelul ADN. Metoda AFLP și analiza ADN-ului complementar deși sunt metode cu rezoluție mare, deosebirile dintre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ale sistemului. La scara macro, determinările biamperometrice se pot efectua cu o precizie de 0,1 % fără a construi curba de titrare. Avantajul metodei constă și în obținerea netă a punctului de echivalență cu mijloace simple și sensibile. Se remarcă absența electrodului de referință și a punții. APLICAȚIILE POLAROGRAFIEI Identificarea substanțelor medicamentoase Metoda polarografică s-a experimentat la început pe substanțe medicamentoase anorganice, care pot fi identificate polarografic pe baza cationilor sau a anionilor. Identificarea constă în determinarea treptei polarografice h
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de ore, timp în care se produce difuzia în geloză a proteinelor separate din serurile inițiale și proteinele serului imunizat. La contactul anticorpilor din serul imunizat cu proteinele serice antigene, acestea din urmă formează arcuri caracteristice de precipitare. Prezența sau absența proteinelor anormale se stabilește prin compararea arcurilor formate de serul bolnavului cu cel al martorului. PRINCIPII GENERALE Spectroscopia sau spectrometria este o metodă bazată pe măsurarea absorbției sau emisiei de energie a substanțelor în funcție de lungimea de undă a radiației. Spectroscopia
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]