24,313 matches
-
exemplu prin începerea procesului de planificare printr-un exercițiu de dezvoltare de scenarii în care să fie inclusă toată echipa de management. În mod similar, pe măsură ce procesul de revizuire a unităților de afaceri se dezvoltă, o companie poate inculca aprecierea amenințărilor pe care le are de înfruntat și a răspunsurilor strategice adecvate prin invitarea executivilor dintr-un număr de divizii pentru a participa la proceduri - mai degrabă decât analiza acestora în cadru restrâns, între echipa managerială de top și conducătorii fiecărei
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
că, oricât de devastatoare ar fi recesiunea curentă, ea nu poate răsturna tendințele fundamentale ale piețelor - îmbătrânirea consumatorilor din Europa și din America de Nord sau dezvoltarea economică continuă a Braziliei, Chinei, Indiei și Rusiei - care vor continua să creeze oportunități și amenințări strategice. Managerii trebuie să se focalizeze pe aceste tendințe, indiferent ce se întâmplă. În al doilea rând, planificatorii care rămân fixați pe evenimentele curente actuale riscă să omită o responsabilitate principală: cea a evaluării eficienței strategiilor curente. Deși criza poate
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
propozițiile generale privitoare la valoarea RSC pentru firmă. Firmele răspund cererii de RSC din partea numeroșilor acționari, într-o manieră echivalentă cu răspunsul pe care îl oferă cererii altor atribute ale produselor. RSC poate fi privit ca răspunsul dat oportunităților (și amenințărilor) care există în cadrul mediului de afaceri al firmei. Translatarea aceastei abordări „oportuniste” spre transpunerea RSC în acțiune, implică înțelegerea responsabilității sociale ca: - Un atribut al produsului - Un atribut al companiei - O funcție a companiei. a) RSC ca un atribut al
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
să își consolideze imaginea de lider în domeniul protecției mediului, dar a crescut și traficul în magazinele sale. Marketingul și PR-ul joacă, într-adevăr, un rol important în managementul reputației unei companii, dar în măsura în care se pune și problema unor amenințări serioase (cum ar fi în perioadele de criză), trebuiesc găsite și alte mijloace de răspândire rapidă a mesajelor pozitive. În general, folosirea unor terțe persoane credibile care vorbesc apreciativ la adresa companiei, poate relansa reputația mult mai eficient decât departamentul propriu
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
din interiorul organizației; - analiza factorilor externi, care se referă la segmentele de public vizate de problema respectivă. Analiza detaliată a tuturor acestor factori permite efectuarea unor evaluări SWOT, care cuprind punctele tari (strength), punctele slabe (weak), împrejurările favorabile (opportunities), precum și amenințările (threats) cu care organizația se confruntă. Combinarea acestor factori dă patru tipuri de strategii: - strategii SO, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a se profita de oportunități; - strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a învinge amenințările externe; - strategii
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
opportunities), precum și amenințările (threats) cu care organizația se confruntă. Combinarea acestor factori dă patru tipuri de strategii: - strategii SO, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a se profita de oportunități; - strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a învinge amenințările externe; - strategii WO, bazate pe reducerea punctelor slabe în vederea valorificării oportunităților; - strategii WT, bazate pe reducerea atât a punctelor slabe, cât și a amenințărilor externe. O altă analiză se bazează pe „câmpul de forțe”. Astfel, sunt analizați atât factorii
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
a se profita de oportunități; - strategii ST, bazate pe valorificarea punctelor tari pentru a învinge amenințările externe; - strategii WO, bazate pe reducerea punctelor slabe în vederea valorificării oportunităților; - strategii WT, bazate pe reducerea atât a punctelor slabe, cât și a amenințărilor externe. O altă analiză se bazează pe „câmpul de forțe”. Astfel, sunt analizați atât factorii pozitivi, cât și cei negativi, în vederea neutralizării celor din urmă și a sporirii efectului celor pozitivi. Pentru ca problemele să fie analizate și identificate în mod
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
a putut observa că factorul uman a fost elementul principal care a urmărit identificarea oportunităților și tocmai de aceea vreau să vă mulțumesc că m-ați sprijinit și m-ați ajutat să găsesc atât punctele tari sau slabe, cât și amenințările și oporunitățile din localitatea pe care o reprezentăm cu mândrie. Proiectele pe care le-am întreprins până acum și cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Cotnari. Această strategie de dezvolt are loca lă vizează o perioadă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
supremației utilizatorului, adecvarea la nevoile și dorințele specifice diferitelor categorii de beneficiari. Bibliotecile europene consideră prioritară tehnologizarea și marketingul. 208. Care sunt componentele unui sistem managerial? R: * Analiza mediului și a potențialului instituțional * Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) * Analiza PAST (Tipul de forță care influențează instituțiile și firmele: politică, economică, socială, tehnologică) * Organizarea activității * Organizarea resurselor umane * Decizia, hotărârea * Controlul 209. Precizați câteva din problemele cu care se confruntă managerul societății informației R: Managerul bibliotecii se confruntă cu
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Scopuri * Situarea pe o scară de evaluare, modul în care și-a desfășurat activitatea, comportamentul avut în cadrul serviciului, pe o anumită perioadă (cel puțin o dată pe an) de către fiecare bibliotecar * Pregătirea viitorului în echipă: puncte tari, puncte slabe, așteptări, cerințe, amenințări * Provocarea unei dinamici de progres și evoluție Modalități și condiții de dialog * Întrevederea anuală va dura 1h-11/2h * Perioada va fi stabilită în prealabil * Persoana care face evaluarea: șef de serviciu, director * Pregătirea: ambele persoane se vor pregăti pentru aceasta
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
agendei de lucru 9 Asigurarea că toate persoanele participante contribuie la desfășurarea acesteia 9 În final, se stabilesc acțiunile viitoare, responsabilii și termenele * Expuneri după ședință 9 Întocmirea procesului verbal 9 Urmărirea punerii în practică a deciziilor 9 Includerea beneficiilor, amenințărilor în planul ședințelor viitoare Tehnici recomandate pentru ședințe * Propuneți și obțineți acceptul pentru o anume durată a ședinței * Dezvoltați un set clar de obiective urmărite * Dezvoltați o agendă cu alocarea de timp pentru fiecare punct * Clarificați rolurile și responsabilitățile participanților
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a recurs la împăduriri, de obicei cu rășinoase. Aceste păduri artificiale sau amenajate nu prezintă diversitatea pe vârste sau pe specii și categorii ecologice de plante, complexitatea și multitudinea relațiilor interspecifice pe care o întâlnim în pădurile naturale. O altă amenințare care riscă să distrugă și ceea ce a mai rămas din pădurile Globului, sunt ploile acide, care au distrus în Germania și Țările Scandinave până la 45% din suprafața împădurită, mai ales pădurile de conifere. Pentru menținerea învelișului protector al ecosferei, O.
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în mod intensiv, mai ales în apropierea țărmurilor a dus la apariția unor dezechilibre ecologice, ale căror efecte se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al unor mamifere uriașe (cetaceeăa condus la dispariția unora sau amenințarea cu dispariția a anumitor specii de balene). Producția piscicolă anuală în 1985 era de 200 milioane tone. Ihtiofauna marină cuprinde aproximativ 30000 de specii, dar numai 20 de specii aparținând la patru ordine sunt exploatate comercial. Supraexploatarea fo0ndului piscicol a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Natural Resourcesă, clasifică speciile de animale sălbatice în următoarele categorii de risc (Cartea Roșieă: EX (Extinctă - dispărute; EW (Extinct in the Wildă - dispărute în sălbăticie; CR (Critically Endangeredă - pericol critic; EN (endangeredă - în pericol; VU (Vulnerableă - vulnerabile; NT (Near Threatenedă - amenințare apropiată; LC (Least Concernă - în afara pericolului - figura nr. 4.2. Fig. 4.2 - Categoriile de risc la animalele sălbatice (I.U.C.N., 2000Ă Pe modelul elaborat de I.U.C.N. pentru speciile sălbatice, la animalele domestice s-au imaginat categorii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mobilitate a experților, alegerea unui logo pentru PDTK. După prezentarea partenerilor (oferta educațională a instituției și a interesul pentru proiectul PDTK), echipa de proiect a efectuat o analiză a posibilităților prin care a identificat puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări pentru realizarea ghidului PDTK și pentru continuarea proiectului, apoi s-a stabilit un plan de acțiune, respectiv graficul mobilităților următoare. S-au discutat de asemenea: formularului de aplicație, bugetul, acordul final, semnarea contractelor și modalitățile de raportare. În final au
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
bolilor infecțioase. Istoria ne ajută să înțelegem de ce între rațiunea și voința speciei umane pe de o parte și extraordinara capacitate de adaptare microbiană pe de altă parte, se duce o bătălie care nu se va sfârși niciodată. Lupta împotriva amenințării microbilor se bazează pe continuarea cercetărilor riguroase asupra mecanismelor de bază ale patogeniei microbiene și pe dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere, care să depășească ingeniozitatea acestor adversari. Viitorul rămâne o provocare în domeniul bolilor infecțioase. Cronologia principalelor evenimente din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
stabilește legătura între encefalopatia spongiformă la om și “boala vacii nebune” 1998: Apare vaccinul pentru rotavirus 1999: Epidemie de encefalită cu virus West Nile în New York, transmisă de păsări și țânțari 2000: Extinderea rezistenței la antibiotice este recunoscută ca o amenințare 2003: Carlo Urbani atrage atenția OMS asupra amenințării virusului SARS, măsurile decombatere realizând cel mai eficient rezultat din istoria epidemiilor; decedează ca victimă a epidemiei 2006: Apare primul vaccin pentru human papillomavirus (HPV) 2009: Apare vaccinul pentru gripa AH1N1 (porcină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
boala vacii nebune” 1998: Apare vaccinul pentru rotavirus 1999: Epidemie de encefalită cu virus West Nile în New York, transmisă de păsări și țânțari 2000: Extinderea rezistenței la antibiotice este recunoscută ca o amenințare 2003: Carlo Urbani atrage atenția OMS asupra amenințării virusului SARS, măsurile decombatere realizând cel mai eficient rezultat din istoria epidemiilor; decedează ca victimă a epidemiei 2006: Apare primul vaccin pentru human papillomavirus (HPV) 2009: Apare vaccinul pentru gripa AH1N1 (porcină). 2 ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu are în mod necesar un temei formal, ci are la bază, în mod fundamental, o sumă de interese ale statelor de a se alia, interese ce depind de poziția lor în sistemul internațional, de capacitățile lor militare relative, gravitatea amenințărilor la adresa lor sau chiar absența acestora, polaritatea sistemică etc. Pentru Stephen M. Walt, alianța reprezintă relația de cooperare în materie de securitate formală sau informală deopotrivă între două sau mai multe state suverane. În cele din urmă, spre deosebire de ceilalți autori
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
central în definirea alianței, întrucât el este cel care specifică în mod clar condițiile în care sprijinul este acordat, în ce pondere se acordă acest sprijin militar de către fiecare aliat în parte, care este teritoriul vizat de alianță, împotriva cărei amenințări se constituie alianța etc. Acest lucru diferențiază în mod fundamental alianțele de organizațiile de securitate colectivă, diferență ce se concentrază pe două niveluri: pe de o parte, organizațiile de securitate colectivă, deși au un caracter formal, nu specifică în actul
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a-și maximiza securitatea sau, chiar mai mult decât atât, că singurul interes vital al unui stat în sistemul internațional anarhic este acela de a și maximiza securitatea. A doua direcție teoretică de studiu al alianțelor o constituie teoria balanței amenințărilor, dezvoltată de Stephen Walt în The Origins of Alliances. Aceasta are la bază teoria balanței de putere, pe care însă Walt o repune în discuție, transformând câteva dintre asumpțiile ei esențiale. Spre deosebire de Morgenthau, Walt susține că statele dezvoltă comportamente de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
putere, pe care însă Walt o repune în discuție, transformând câteva dintre asumpțiile ei esențiale. Spre deosebire de Morgenthau, Walt susține că statele dezvoltă comportamente de aliniere sau balansare ca răspuns nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințare cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
discuție, transformând câteva dintre asumpțiile ei esențiale. Spre deosebire de Morgenthau, Walt susține că statele dezvoltă comportamente de aliniere sau balansare ca răspuns nu la dezechilibrul de putere din sistem, ci la dezechilibrele de amenințare cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
din sistem, ci la dezechilibrele de amenințare cu care se confruntă. Aceste dezechilibre de amenințare apar îndeosebi când există un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
un stat sau o coaliție de mai multe state care prezintă un grad foarte mare de periculozitate, constituind o sursă de amenințare pentru întregul sistem, pentru regulile după care el funcționează și pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales sub aspectul proximității) și percepția altor actori din sistem asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]