13,899 matches
-
alcătuită din două segmente de autostrăzi: un segment al autostrăzii A1 în partea de sud și un segment al autostrăzii A11 în partea de nord. Dată fiind apropierea de oraș, varianta de ocolire a municipiului Arad este concepută ca o autostradă urbană, cu noduri rutiere dese și curbe având raze de proiectare mai mici. Din acest motiv, viteza maximă admisă pe acest tronson de autostradă este de 100 km/h. Tot drept urmare a planificării ca autostradă urbană, varianta de ocolire este
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
nord. Dată fiind apropierea de oraș, varianta de ocolire a municipiului Arad este concepută ca o autostradă urbană, cu noduri rutiere dese și curbe având raze de proiectare mai mici. Din acest motiv, viteza maximă admisă pe acest tronson de autostradă este de 100 km/h. Tot drept urmare a planificării ca autostradă urbană, varianta de ocolire este iluminată pe toți cei 12,5 kilometri ai săi. începe în partea de sud a orașului, ca o continuare a autostrăzii A1 dinspre Timișoara
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
Arad este concepută ca o autostradă urbană, cu noduri rutiere dese și curbe având raze de proiectare mai mici. Din acest motiv, viteza maximă admisă pe acest tronson de autostradă este de 100 km/h. Tot drept urmare a planificării ca autostradă urbană, varianta de ocolire este iluminată pe toți cei 12,5 kilometri ai săi. începe în partea de sud a orașului, ca o continuare a autostrăzii A1 dinspre Timișoara, la kilometrul rutier 536 (fostul kilometru de proiectare 12+250), în
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
acest tronson de autostradă este de 100 km/h. Tot drept urmare a planificării ca autostradă urbană, varianta de ocolire este iluminată pe toți cei 12,5 kilometri ai săi. începe în partea de sud a orașului, ca o continuare a autostrăzii A1 dinspre Timișoara, la kilometrul rutier 536 (fostul kilometru de proiectare 12+250), în zona intersecției A1 cu drumul național DN69 (E671). Aici, la fostul kilometru de proiectare 12+036, este construit nodul rutier Arad Sud, care permite conexiunea cu
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
de proiectare 12+250), în zona intersecției A1 cu drumul național DN69 (E671). Aici, la fostul kilometru de proiectare 12+036, este construit nodul rutier Arad Sud, care permite conexiunea cu DN69 și accesul în Arad prin partea de sud. Autostrada înconjoară apoi în sens orar vestul orașului Arad. Următorul nod rutier este situat la km 538 (fostul kilometru de proiectare 10+136) și permite conexiunea cu drumul județean DJ682 și accesul în Arad prin partea de sud-vest. Varianta de ocolire
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
Arad și, în direcția opusă acestuia, pe Calea Bodrogului, spre centrul orașului. Următorul nod rutier se află la kilometrul 546 (fostul kilometru de proiectare 2+270). Acest nod este unul de mare viteză și reprezintă de fapt o intersecție de autostrăzi. Din acest punct autostrada A1 continuă spre vest, către Pecica și Nădlac, în timp ce varianta de ocolire Arad continuă spre nord, către drumul național DN7 (E68). Între nodul de autostrăzi și DN7, varianta de ocolire Arad poartă indicativul A11. Ultimul nod
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
opusă acestuia, pe Calea Bodrogului, spre centrul orașului. Următorul nod rutier se află la kilometrul 546 (fostul kilometru de proiectare 2+270). Acest nod este unul de mare viteză și reprezintă de fapt o intersecție de autostrăzi. Din acest punct autostrada A1 continuă spre vest, către Pecica și Nădlac, în timp ce varianta de ocolire Arad continuă spre nord, către drumul național DN7 (E68). Între nodul de autostrăzi și DN7, varianta de ocolire Arad poartă indicativul A11. Ultimul nod rutier este situat la
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
unul de mare viteză și reprezintă de fapt o intersecție de autostrăzi. Din acest punct autostrada A1 continuă spre vest, către Pecica și Nădlac, în timp ce varianta de ocolire Arad continuă spre nord, către drumul național DN7 (E68). Între nodul de autostrăzi și DN7, varianta de ocolire Arad poartă indicativul A11. Ultimul nod rutier este situat la intersecția cu drumul național DN7, la poziția kilometrică 553+826 de pe acesta. Nodul rutier este incomplet, fiind realizată doar o bretea care permite accesul pe
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
la poziția kilometrică 553+826 de pe acesta. Nodul rutier este incomplet, fiind realizată doar o bretea care permite accesul pe A11 dinspre DN7, respectiv pe DN7 dinspre A11. Restul nodului este prevăzut a fi construit la o dată ulterioară, odată cu continuarea autostrăzii A11 spre Oradea. Între 14 și 16 martie 1994, A II-a Conferință Pan-Europeană privind Transporturile, care s-a desfășurat pe insula grecească Creta, a stabilit traseele a 9 coridoare pan-europene de transport în centrul și estul Europei
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
menit să sprijine construcția și modernizarea infrastructurii de transport și să asigure coeziunea, interconectarea și interoperabilitatea rețelelor trans-europene de transport. Programul TEN-T a stabilit 30 de proiecte (axe) prioritare, printre care Axa Prioritară 7, privind finanțarea și construcția unei autostrăzi Igoumenitsa / Patras — Atena — Sofia — Budapesta. În 2004 au fost adăugate două ramificații acestei autostrăzi: În consecință, Guvernul României, prin CNADNR, a studiat și propus proiecte de investiții în infrastructura rutieră prin „construcția de variante ocolitoare și/sau autostrăzi pe traseul
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
și interoperabilitatea rețelelor trans-europene de transport. Programul TEN-T a stabilit 30 de proiecte (axe) prioritare, printre care Axa Prioritară 7, privind finanțarea și construcția unei autostrăzi Igoumenitsa / Patras — Atena — Sofia — Budapesta. În 2004 au fost adăugate două ramificații acestei autostrăzi: În consecință, Guvernul României, prin CNADNR, a studiat și propus proiecte de investiții în infrastructura rutieră prin „construcția de variante ocolitoare și/sau autostrăzi pe traseul Axei TEN-T 7”, printre care și „Construcția autostrăzii Arad - Timișoara (inclusiv varianta de
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
construcția unei autostrăzi Igoumenitsa / Patras — Atena — Sofia — Budapesta. În 2004 au fost adăugate două ramificații acestei autostrăzi: În consecință, Guvernul României, prin CNADNR, a studiat și propus proiecte de investiții în infrastructura rutieră prin „construcția de variante ocolitoare și/sau autostrăzi pe traseul Axei TEN-T 7”, printre care și „Construcția autostrăzii Arad - Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)”. Astfel, în calendarul de acțiuni din perioada 2005-2008, Guvernul Tăriceanu și-a asumat pe tronsonul de autostradă „Arad-Timișoara-Lugoj și variantă ocolire Arad
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
fost adăugate două ramificații acestei autostrăzi: În consecință, Guvernul României, prin CNADNR, a studiat și propus proiecte de investiții în infrastructura rutieră prin „construcția de variante ocolitoare și/sau autostrăzi pe traseul Axei TEN-T 7”, printre care și „Construcția autostrăzii Arad - Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)”. Astfel, în calendarul de acțiuni din perioada 2005-2008, Guvernul Tăriceanu și-a asumat pe tronsonul de autostradă „Arad-Timișoara-Lugoj și variantă ocolire Arad” următoarele: „adjudecare contract de consultanță, adjudecare contracte lucrări, realizare lucrări”. Investiția
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
de variante ocolitoare și/sau autostrăzi pe traseul Axei TEN-T 7”, printre care și „Construcția autostrăzii Arad - Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)”. Astfel, în calendarul de acțiuni din perioada 2005-2008, Guvernul Tăriceanu și-a asumat pe tronsonul de autostradă „Arad-Timișoara-Lugoj și variantă ocolire Arad” următoarele: „adjudecare contract de consultanță, adjudecare contracte lucrări, realizare lucrări”. Investiția a fost propusă a fi finanțată prin instrumente structurale, contribuția Comisiei Europene prin Fondul de Coeziune fiind de 85% din valoarea totală eligibilă, iar
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
alte surse de finanțare. În anul 2006, Guvernul României a emis Legea 363/2006 „privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național — Secțiunea I — Rețele de transport”, care stipula în Anexa Nr.1, secțiunea A, paragraful 1.01, asumarea construcției autostrăzii Nădlac—Arad—Timișoara—Lugoj—Deva—Sibiu—Pitești—București—Lehliu—Fetești—Cernavodă—Constanța. În anul 2007, CNADNR a obținut de la Consiliul Județean Arad certificatul de urbanism nr. 52/07.03.2007 pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Arad—Timișoara
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
asumarea construcției autostrăzii Nădlac—Arad—Timișoara—Lugoj—Deva—Sibiu—Pitești—București—Lehliu—Fetești—Cernavodă—Constanța. În anul 2007, CNADNR a obținut de la Consiliul Județean Arad certificatul de urbanism nr. 52/07.03.2007 pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Arad—Timișoara—Lugoj, din care Sectorul 1 reprezenta „Varianta de ocolire Arad de la km 0+000 - la km 12+000, inclusiv nodul rutier cu DN69 (lungime 12+000 km)”. Proiectantul desemnat să întocmească studiul de fezabilitate a fost consorțiul JV
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
JV FCC Construcción S.A./ PORR Technobau und Umwelt AG pentru întocmirea documentațiilor a fost firma Consitrans din București. Realizarea anumitor detalii specifice din proiect a fost subcontractată de Consitrans unor firme de proiectări de specialitate. Cei circa 12 kilometri ai autostrăzii din zona Aradului au fost numerotați de proiectant pornind de la intersecția cu DN7 în sens crescător către intersecția cu DN69. Kilometrii de proiectare au fost folosiți ca reper de constructor în timpul execuției și nu au în niciun fel legătură cu
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
și 1B, și poziționate astfel: În demersurile lor pentru obținerea autorizațiilor și avizelor necesare începerii construcției, proiectanții Consitrans s-au lovit de două probleme majore pe secțiunea 2. Sistemul de iluminat al pistei Aeroportului Internațional Arad intersecta traseul propus pentru autostradă în zona nodului rutier proiectat IC2. În plus, sediul și anexele Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Arad se interpuneau pe traseul autostrăzii aproximativ între kilometrii de proiectare 6+330-6+410, blocând construcția pasajului B064 peste Calea Bodrogului. În special
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
probleme majore pe secțiunea 2. Sistemul de iluminat al pistei Aeroportului Internațional Arad intersecta traseul propus pentru autostradă în zona nodului rutier proiectat IC2. În plus, sediul și anexele Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Arad se interpuneau pe traseul autostrăzii aproximativ între kilometrii de proiectare 6+330-6+410, blocând construcția pasajului B064 peste Calea Bodrogului. În special problema vecinătății Aeroportului Internațional Arad, a pistei sale și a sistemului de balizaj a fost una spinoasă. Au fost propuse diverse soluții, printre
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
B064 peste Calea Bodrogului. În special problema vecinătății Aeroportului Internațional Arad, a pistei sale și a sistemului de balizaj a fost una spinoasă. Au fost propuse diverse soluții, printre care prelungirea cu 350 de metri a pistei la capătul opus autostrăzii sau chiar coborârea variantei de ocolire într-un tunel care să subtraverseze sistemul de balizaj al pistei. Varianta de ocolire a municipiului Arad este construită pe cea mai mare porțiune la standard de autostradă, cu două căi unidirecționale de circulație
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
metri a pistei la capătul opus autostrăzii sau chiar coborârea variantei de ocolire într-un tunel care să subtraverseze sistemul de balizaj al pistei. Varianta de ocolire a municipiului Arad este construită pe cea mai mare porțiune la standard de autostradă, cu două căi unidirecționale de circulație, fiecare din căi fiind prevăzută cu câte două benzi de circulație și una de staționare de urgență. Fiecare din benzile de circulație are lățimea de 3,75 metri, în timp ce benzile de staționare de urgență
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
două benzi de circulație și una de staționare de urgență. Fiecare din benzile de circulație are lățimea de 3,75 metri, în timp ce benzile de staționare de urgență au lățimea de 3,00 metri fiecare, respectând normativul românesc de proiectare a autostrăzilor extraurbane. Cele două căi unidirecționale de circulație sunt despărțite de o zonă mediană lată de 4,00 metri, protejată pe ambele părți de parapete metalic fix. Există și două zone prevăzute cu parapete metalic demontabil, care, prin înlăturare, permite accesul
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
o descărcare fluentă și o bună interconectivitate cu orașul și cu căile majore de transport din partea de vest a acestuia. Un al cincilea nod rutier a fost construit în cadrul unui proiect separat. Acest nod este de fapt o intersecție de autostrăzi, locul în care viitoarea A11 se desprinde din autostrada principală A1. În timpul proiectării și execuției proiectului, nodurile rutiere au fost numerotate după cum urmează: Ulterior a fost construit al cincilea nod, A1-A11, ca parte a investiției „Proiectare și Execuție Autostrada Nădlac
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
și cu căile majore de transport din partea de vest a acestuia. Un al cincilea nod rutier a fost construit în cadrul unui proiect separat. Acest nod este de fapt o intersecție de autostrăzi, locul în care viitoarea A11 se desprinde din autostrada principală A1. În timpul proiectării și execuției proiectului, nodurile rutiere au fost numerotate după cum urmează: Ulterior a fost construit al cincilea nod, A1-A11, ca parte a investiției „Proiectare și Execuție Autostrada Nădlac - Arad și Drum de legătură, lotul 2, km 22
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
de autostrăzi, locul în care viitoarea A11 se desprinde din autostrada principală A1. În timpul proiectării și execuției proiectului, nodurile rutiere au fost numerotate după cum urmează: Ulterior a fost construit al cincilea nod, A1-A11, ca parte a investiției „Proiectare și Execuție Autostrada Nădlac - Arad și Drum de legătură, lotul 2, km 22 + 218 - km 38 + 882”. Lucrările pe secțiunea respectivă de autostradă, începute inițial de Alpine Bau, au fost oprite după ce constructorul austriac a intrat în faliment. Lucrările care mai erau de
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]