14,009 matches
-
Vest”, „Dacia”, „Poporul român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982. Urmează transpuneri din scrierile lui Enzo Siciliano și Luigi Malerba ș.a. În general, manifestă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Familia”, „Contemporanul” ș.a. După război se dedică romanului: Valea Fierului (1953; Premiul de Stat), În munții de miază-noapte (1959), Omul de la ora 13 (1964), Flăcări în Vest (1966), Camera 210 (1968) ș.a., scenaristicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
dinspre ziuă”, „Viața militară”, 1970, 7; Sorin Movileanu, „Dincolo de azur”, „Viața militară”, 1970, 10; Daniel Dimitriu, Dragoș Vicol, CL, 1972, 21; George Muntean, Darul povestirii directe, RL, 1975, 44; Haralambie Țugui, „Satul cu oameni frumoși”, CRC, 1976, 10; Sabin Opreanu, Convorbire cu Dragoș Vicol, O, 1976, 27; George Muntean, „Satul cu oameni frumoși”, RL, 1976, 32; Dumitru Micu, Proză rurală, CNT, 1976, 33; Aurel Martin, Din legendă spre viitor, „Viața militară”, 1978, 2; Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vicol, ST, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
România și membru al Asociației Internaționale a Criticilor Literari, din Paris, în 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române. A colaborat, din 1950, cu articole de istorie și de critică literară la numeroase periodice, precum „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Contemporanul”. La început, C. a fost atras de literatură: în 1931 a debutat la revista „Luminița” din Pașcani, cu scrieri în proză. Sporadic, va mai colabora, până la începutul celui de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
sa, și vechea splendoare a orașului nu mai este decât o amintire” . N. A. Bogdan surprinde atmosfera orașului după 1862: . Și A. C. Cuza remarca starea de spirit de la Iași În momentul În care Iacob Negruzzi pleca la București odată cu mutarea revistei Convorbiri literare. Cu prilejul unui banchet organizat În seara zilei de 14 aprilie 1885, acesta improviza: În contextul politic creat după abdicarea domnitorului Al. I. Cuza, la Iași are loc, la 30 martie 1866, o Întrunire a Clubului Național. Participă, Între
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Daudet, Georges Courteline, Octave Feuillet, Petőfi Sándor, Bozena Némcova, Karel Capek, Maurice Maeterlinck, Alfred Sutro, Aleko Konstantinov, L.N. Tolstoi, I.S. Turgheniev, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Leonid Andreev, Multatuli, Schiller, Roberto Bracco ș.a. A colaborat la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român” ș.a., unde semnează și H. P. P., Bujorel, Dascălul Petrea, Horică, Marin Ilie (se preia numele unui personaj al lui N. Petra-Petrescu), Petre Olariu, Radu Mărgean sau Radu Paltin. Textele teatrale compuse de P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
bizar este faptul că și pentru cei mai intimi prieteni ai lui Brătianu, Văitoianu, Toma, discursul de duminică a fost o surpriză. [...] În ce mă privește, am știut că Gh. Brătianu pregătește o ieșire originală. Avusesem cu dânsul o lungă convorbire, în cursul căreia putusem afla, că el va pune în discursul său chestiunea formării guvernelor din ultimul timp. Nu l-am crezut, însă, atât de nestăpânit, încât să se exprime în forma și tonul în care s-a exprimat. Explicația
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cel mai bun cunoscător al culiselor Palatului. [...] De altfel, Nae Ionescu ține un contact foarte strâns, nu numai cu Iuliu Maniu și Averescu, dar și cu Gh. Brătianu". [...] "Interesantă e însă, impresia clară, pe care am cules-o din aceste convorbiri, că georgiștii sunt obosiți de lupta împotriva Coroanei și că în realitate le e frică de surprizele viitorului. Punctul lor de vedere a rămas același. Ei se cred persecutați de Majestatea Voastră și socotesc prelungirea regimului Tătărescu și încercările acestuia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Universității din București, audiind și cursuri de drept. Cu sprijinul lui N. Iorga, obține o mică bursă, dar lucrează ca pedagog, succesiv, la un pension și la un institut particular. Debutează în 1897 la „Tinerimea română”. Din 1902 colaborează la „Convorbiri literare”, din 1903 scrie și la „Voința națională”, „Epoca”, „Tribuna poporului” (semnând uneori cu pseudonimul V. Andrei), „Luceafărul” ș.a. În 1903 e angajat funcționar la Biblioteca Academiei Române, iar în 1904 își susține licența. La recomandarea lui N. Iorga și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Oricum, un final în spirit creștin, cum crede Ion Ianoși, era imposibil pentru că, structural, această operă nu prevede mîntuirea. Un semnal în această privință îl găsim în refuzul comparației oamenilor cu niște clape de pian, comparație care se găsește în Convorbirile între d’Alembert și Diderot. Tot în opera lui Diderot se poate găsi un text, cu care Însemnările din subterană ar putea fi puse în legătură, și anume Nepotul lui Rameau. Dostoievski îl plasa fără ezitare pe Diderot în rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o aură de durată. Un reporter de la televiziunea din Ankara, întâmplător pe litoralul bulgar, a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
picturii” - Evenimentul, 6 ianuarie 2001 75 Viorica Toporaș - Poezia acuarelei, Teodor Hașegan, „Cronica”, nr. 9, 2001 76 Gr. Micu - Expoziția de artă a universitarelor - o reușită, Crai nou, 22 octombrie 2005, p. 5 77 La „Casa mea” - Oana Lazăr, rev. „Convorbiri Literare”, nr. 12 (dec.), 2001 78 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 5 aug., 2003, p.6 79 Voiaje și picturi - Valentin Ciucă, „Info Artis”, iunie august, 2003, p.16 80 Viorica Toporaș expune la Cupola - „Evenimentul”, 11
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
dialog. În clasa a II-a, când cunoștințele despre linia de dialog se aprofundează, elevii sunt puși să formuleze singuri regula de folosire a acestui semn de punctuație: Linia de dialog arată începutul vorbirii fiecărei persoane care ia parte la convorbire’’. Două puncte (:) apar pentru prima dată în abecedar în textul,,Cei șapte pitici’’ ca semn de punctuație folosit înaintea unei enumerări. Exemplu:,,Ei se numesc :Sap, Sep, Sip, Sop, Săp’’. În textul,,Oac’’, elevii află că două puncte se mai
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sunt Întrerupte (zilele libere În care „nu se lucrează”), au loc activități febrile de pregătire, sunt instituite anumite protocoale de comportament, se desfășoară manifestări ritualice, mai Întâi solemne și apoi de relaxare, care sunt apoi evocate În mass-media sau prin convorbirile dintre membrii grupului, rămânând astfel prezente În memoria colectivă o anumită perioadă de timp. În plan spațial, sărbătoarea creează locuri de referință, marcate prin diferiți operatori simbolici: a) schimbarea funcțiilor curente În funcții ritualice (Întreruperea circulației pe acele străzi; b
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
va număra printre colaboratorii altor ziare și periodice înrudite cu „Gândirea”, precum „Cuvântul”, „Curentul”, „Darul vremii”, „Familia”, „Gând românesc”. Semnează și în „Patria”, „Cugetul românesc”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der Philosophie”. Foarte fecund, e prezent aproape în fiecare an cu câte o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă asupra înrudirii estetice dintre Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu. În convorbirile cu Claude Bonnefoy, Ionescu a mărturisit influența exercitată de creația lui Caragiale și Urmuz în structura propriei opere. A adaptat în limba franceză Căldură mare. A tradus, împreună cu Monica Lovinescu O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea. A
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al intertextualității" etc. În structura de profunzime, studiul Un veac de caragialism argumentează perenitatea creației lui Caragiale și infirmă, adiacent, opinia negativă, exprimată de E. Lovinescu în eseul Caragiale "considerabil prin lungime și sinteză" cum însuși îl caracteriza -, publicat în "Convorbiri literare", la cinci ani de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sa logică, la care suntem ghidați să aderăm prin intermediul umorului camuflat în ironie. Ca anticipare teoretică și practică a umorului, aforismul, o formă specifică de spirit, așa cum am precizat, cunoaște reprezentări notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a "cugetărilor" risipite prin paginile "Moftului român", forme concentrate de "spirit" sunt chiar "mofturile", de altfel embleme inconfundabile ale caragialismului, precum și celebrele "miticisme", mostre de spirit bucureștean, puse pe seama personajului-etalon, Mitică. Unui umor pur verbal îi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
11 S-au instalat la hotel, deși noi În mod formal, fără prea multă convingere am insistat să rămână În „familie”. A fost un mod delicat de a evita chemarea din partea serviciile de securitate pentru „detestabila” notă informativă, cu privire la conținutul convorbirilor avute. Pe de altă parte și ele erau influențate de mass-media occidentală care scotea În evidență, nu fără o anumită exagerarea, racilele regimului totalitarist. De aceea, se așteptau la tot ce este mai rău, incultură, teroare, barbarism ideologic, ceea ce În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
, Edgar Theodor (3.ÎI.1863, Iași - 2.XII.1908, București), prozator, dramaturg și traducător. A urmat liceul la București, unde a absolvit și Facultatea de Drept. A publicat schițe, nuvele, prelucrări și traduceri în „Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
de vârstă și psiho individuale ale elevilor, la conținuturile de învățare impuse de programa școlară. Pe parcursul demersului didactic elevii au fost lăsați să vorbească liber, structurându-și expunerea după logica personală; eventualele lămuriri sau precizări le-am solicitat la finalul convorbirii, pentru a nu întrerupe elevii și a nu-i influenta în vreun fel. Activitatea de învățare aplicarea algoritmului de calcul, urmărește realizarea obiectivele de referință 1.4, 2.4,2.5, 3.1. Activitatea de învățare a fost evaluată printr-
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
cu câțiva ani în urmă un consiliu de cartier compus dintr-o copreședintă din partea aleșilor locali, una din partea locuitorilor și 17 persoane membre. Activitatea consiliului a fost strâns legată de mobilizarea membrilor unei asociații foarte active ("Permis de vivre"). Prin convorbiri semidirective, interviuri, observații, sociologii care au urmărit activitatea acestui consiliu au constatat ameliorarea activității în cartier datorită implicării reprezentantului primăriei cu propuneri punctuale vizând viața cotidiană în cartier, datorită faptului că propunerile cetățenilor membri erau constant luate în seamă, datorită
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Europa, SUA și Japonia, fiind un partener important al tuturor celor care fac studii privind dezvoltarea (durabilă) a orașului. Centrul de Studii ale Politicilor Sociale și Economice face cercetări asupra "orașelor noi", studii privind ocuparea, protecția socială, anchete, cercetări calitative, convorbiri biografice cu locuitori din orașe, cu cei pe cale de integrare 1. Programul Orașe și politici urbane reunește sociologi și geografi care analizează modalitățile eficiente de reînnoire a gestiunii publice, de combatere a segregării, discriminării. Programul Video și științe sociale propune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunitățile teritoriale urbane) prezintă tradiții ale studiilor savante, dezbateri actuale în domeniu. Studiile de teren sunt de maxim interes pentru responsabilii politicilor orașului, pentru partenerii lor și cetățeni (unitățile de observație pot fi diverse, practicile cercetării pot folosi ancheta, chestionarul, convorbirea, focus-grupul, dar și hărțile mentale, cartografierea diferitelor decupaje urbane etc.). Diagnosticele teritorializate sunt realizate în cartiere, pentru mobilizarea actorilor și a mijloacelor celor mai pertinente. Diagnosticul împărtășit de către toți actorii implicați (tehnicieni din dispozitivele "ocupare, formare, inserție", profesioniști ai acompanierii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]