14,211 matches
-
încep să fie vizibile, cu timpul, pe suprafața atacată și conduc la reducerea rezistențelor mecanice în zona degradată. Împotriva acțiunii fotochimice sunt necesare tratamente de protecție cu produse de absorbție sau de reflectare a radiațiilor ultraviolete. În continuarea procesului de degradare fotochimică a lemnului, apa provenită din precipitații exercită în prima fază o acțiune de spălare și îndepărtare a produselor de culoare brună, rezultate în urma fotolizei. Deoarece pe suprafața atacată se acumulează, în acest fel, resturi de celuloză, de regulă mai
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de celuloză, de regulă mai rezistentă la descompunerea fotochimică, cu timpul lemnul începe să se albească, cu excepția cazului în care sunt instalate deja ciuperci de mucegăire. Suprafața lemnului expusă la intemperii devine mai aspră și prezintă neregularități, datorită faptului că degradarea se produce inegal, în funcție de structura mai mult sau mai puțin densă a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale, mai dense, rezistă mai mult în comparație cu zonele de lemn timpuriu, mai moi). Acest proces de degradare decurge lent. Uneori, cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
neregularități, datorită faptului că degradarea se produce inegal, în funcție de structura mai mult sau mai puțin densă a lemnului (zonele de lemn târziu din inelele anuale, mai dense, rezistă mai mult în comparație cu zonele de lemn timpuriu, mai moi). Acest proces de degradare decurge lent. Uneori, cu ochiul liber aproape că nu poate fi observat. După mai mult timp se constată că, toate elementele decorative din lemn ale fațadelor devin din ce în ce mai șterse și mai puțin reliefate. Cercetările făcute în această direcție au arătat
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
din lemn ale fațadelor devin din ce în ce mai șterse și mai puțin reliefate. Cercetările făcute în această direcție au arătat că, la lemnul de rășinoase, în cazul unei expuneri intense la acțiunea radiațiilor solare și a intemperiilor, trebuie luată în considerare o degradare medie pe o adâncime de circa 0,01 mm/an. Temperatura produsă de radiațiile solare directe sau difuze, poate conduce, în cazul pereților din lemn expuși numai pe o parte, la un gradient de căldură asimetric pe grosimea elementelor. Variațiile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
căldură pe secțiunea pieselor din lemn să fie mare în raport cu situația care se creează la intervale mai lungi, provocând tensiuni destul de însemnate în lemn. Odată cu ele și variațiile de umiditate ale lemnului sunt relativ mari. Creșterea temperaturii accelerează procesul de degradare a lemnului cauzat de radiațiile ultraviolete. Pentru structurile din lemn, creșterea temperaturii suprafeței conduce la creșterea vitezei de evaporare a umidității din interiorul materiei lemnoase, cauzând apariția fisurilor. Înghețarea și dezghețarea alternativă a apei absorbite din atmosferă contribuie la apariția
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de la proiectare, care să împiedice formarea de tensiuni interne în elementele de construcții. În acțiunea fotochimică a radiațiilor ultraviolete trebuie avută în vedere și o eventuală acțiune directă a factorului căldură. Astfel, ��n urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că degradările de natură fotochimică pot fi intensificate numai la temperaturi relativ ridicate. Până la 120°C, căldura acumulată în lemn înlesnește numai evaporarea unora din produsele de scindare fotochimică, fără să fie semnalate procese de carbonizare propriu-zise sau de dezagregare a structurii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
condițiile climatice ale Europei, în partea de nord stâlpii de pin, netratați, ating o durata de viață de 6-8 ani, în zona mijlocie 4-5 ani, iar la sud 2-5 ani. Acțiunea mecanică a vântului, nisipului și prafului sunt factori de degradare a suprafeței lemnului sau a materialului exterior de finisaj. Particulele purtate de vânt pot avea efect de abraziune. Anexa 5 FACTORI AGRESIVI DE MEDIU BIOTICI: CIUPERCI XILOFAGE DIN CONSTRUCȚII ÎN AER LIBER ȘI DIN INTERIORUL CONSTRUCȚIILOR Tabelul A5.1 - Ciuperci
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
manoperă suplimentară aferentă decopertărilor și reparațiilor. 3. Prin aplicarea măsurilor corespunzătoare de protecție preventivă, se poate asigura prelungirea duratei de utilizare a lemnului în construcții și reducerea consumului de material lemnos la nivel de economie națională. 4. În construcțiile noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcțiilor (timp în care are loc creșterea miceliului și apare evidentă degradarea lemnului afectat). 5. Cauzele care conduc la atacuri primare și degradarea accelerată
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de material lemnos la nivel de economie națională. 4. În construcțiile noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcțiilor (timp în care are loc creșterea miceliului și apare evidentă degradarea lemnului afectat). 5. Cauzele care conduc la atacuri primare și degradarea accelerată a lemnului de către buretele de casă - Merulius Lacrymans (Wulf.Fr.) sunt: - umiditatea atmosferică excesivă (caracteristică regiunilor de munte); - nerespectarea măsurilor de protecție (în faza de proiectare și execuție
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
noi, degradările determinate de ciupercile xilofage încep să se manifeste vizibil în general după 3-5 ani de la terminarea construcțiilor (timp în care are loc creșterea miceliului și apare evidentă degradarea lemnului afectat). 5. Cauzele care conduc la atacuri primare și degradarea accelerată a lemnului de către buretele de casă - Merulius Lacrymans (Wulf.Fr.) sunt: - umiditatea atmosferică excesivă (caracteristică regiunilor de munte); - nerespectarea măsurilor de protecție (în faza de proiectare și execuție); - nerespectarea măsurilor de protecție chimică preventivă și de întreținere curentă a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
conectare, frecvente, cu diametrul longitudinal mai mare decât cel transversal; microscopic, pereții celulari prezintă numeroase perforații de mici dimensiuni, adesea și cristale de oxalat de calciu. 6. Activitatea metabolică a ciupercii determină atât o creștere rapidă a miceliului cât și degradarea în ritm accelerat a lemnului. Bogat echipată cu polifenol-oxidază, ciuperca distruge atât celuloza cât și lignina pereților celulelor lemnoase determinând un putregai brun-roșcat, prismatic, umed în faza activă și uscat, sfărâmicios, în stadiul final al degradării. 7. Lemnul putrezit se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
a miceliului cât și degradarea în ritm accelerat a lemnului. Bogat echipată cu polifenol-oxidază, ciuperca distruge atât celuloza cât și lignina pereților celulelor lemnoase determinând un putregai brun-roșcat, prismatic, umed în faza activă și uscat, sfărâmicios, în stadiul final al degradării. 7. Lemnul putrezit se caracterizează prin prezența unor fisuri adânci, mari, paralele și perpendiculare pe direcția fibrelor, care determină desprinderea lemnului putred în cuburi sau prisme (putregai cubic) și care în stadiul final se transformă ușor prin simplă frecare, într-
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
și creșterea miceliului este condiționată de umiditatea ridicată a lemnului. 9. Distrugerea rapidă a lemnului de către buretele de casă este favorizată de faptul că ciuperca este capabilă să provoace o umezire a lemnului (ca urmare a metabolismului ridicat, finalizat prin degradarea hidraților de carbon în bioxid de carbon și apă) și deci să-și creeze astfel singură condițiile optime de atac. Datorită faptului că miceliul ciupercii secretă mai multă apă decât se poate evapora într-un mediu saturat, pe suprafața substratului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
limitelor de siguranță. În cazul în care aceste teste nu se pot efectua pe produsul finit, ele pot fi efectuate într-o etapă intermediară, cât mai spre sfârșitul procesului de fabricație. 2.6. În cazul în care are loc o degradare în timpul fabricației produsului finit, se indică nivelurile totale și individuale maxime acceptate ale produselor de degradare, imediat după fabricare. 2.7. În cazul în care datele prezentate în secțiunea B indică faptul că se practică o supradozare semnificativă a unei
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
ele pot fi efectuate într-o etapă intermediară, cât mai spre sfârșitul procesului de fabricație. 2.6. În cazul în care are loc o degradare în timpul fabricației produsului finit, se indică nivelurile totale și individuale maxime acceptate ale produselor de degradare, imediat după fabricare. 2.7. În cazul în care datele prezentate în secțiunea B indică faptul că se practică o supradozare semnificativă a unei substanțe active la fabricarea produsului medicinal sau în cazul în care datele privind stabilitatea arată că
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
substanței active scade în timpul depozitării, descrierea testelor de control pentru produsul finit include, unde este cazul, analiza chimică și, dacă este necesar, studiul toxico-farmacologic pentru determinarea modificărilor suferite de substanța și, eventual, caracterizarea și/sau analiza cantitativă a produselor de degradare. 3. Identificarea și analiza constituenților excipienților Vor fi supuse unui test de identificare și unui test de limită superioară și inferioară fiecare conservant antimicrobian și fiecare excipient care poate afecta biodisponibilitatea substanței active, cu excepția cazului în care biodisponibilitatea este garantată
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
cu doze multiple, dacă este cazul, sunt prezentate datele privind stabilitatea pentru a justifica termenul de valabilitate al produsului medicinal după prima deschidere și o specificație a utilizării trebuie definită. 2.5. Dacă un produs finit poate genera produse de degradare, solicitantul trebuie să declare care sunt acestea și să precizeze metodele de identificare și procedurile de testare. 2.6. Concluziile trebuie să conțină rezultatele analizelor, care trebuie să justifice termenul de valabilitate propus și, după caz, durata de utilizare în
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
condițiile de depozitare recomandate și specificațiile pentru produsul finit la expirarea termenului de valabilitate și a duratei de utilizare, dacă este cazul, în condițiile de depozitare recomandate. 2.7. Se precizează nivelurile individuale și totale maxime acceptate ale produselor de degradare la expirarea termenului de valabilitate. 2.8. Se prezintă un studiu cu privire la interacțiunea între produs și recipient, oriunde se consideră că există riscul acestei interacțiuni, în special dacă sunt în cauză preparate injectabile. 2.9. Trebuie prezentat un angajament privind
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 31 octombrie 2007 (*actualizată*) privind Codul produselor medicinale veterinare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265578_a_266907]
-
nu este găsită, organul de poliție constată aceasta printr-un proces-verbal și ia măsuri pentru darea în urmărire, precum și pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanței de executare. ... Articolul 564 Degradarea militară Pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii comandantului unității militare în a cărei evidență este luată persoana condamnată, respectiv centrului militar județean sau zonal de la domiciliul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
organul de poliție constată aceasta printr-un proces-verbal și ia măsuri pentru darea în urmărire, precum și pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanței de executare. ... Articolul 564 Degradarea militară Pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii comandantului unității militare în a cărei evidență este luată persoana condamnată, respectiv centrului militar județean sau zonal de la domiciliul condamnatului. ---------- Art. 564
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
Total lei: Agricultura tradițională, practicată aproape în exclusivitate în România, prezintă dezavantaje privind costul ridicat și distribuția disproporționată a inputurilor din tehnologia culturilor în raport cu eficiența scontată, consum ridicat de energie și forță de muncă, productivitate scăzută, precum și riscuri majore privind degradarea solurilor și poluarea mediului. Realizarea obiectivelor economice în condiții de eficiență ridicată și a celor ecologice privind conservarea solului și protejarea mediului în agricultura conservativă (AC) se obțin prin: - reducerea drastică a lucrărilor solului; - menținerea rațională a unei cantități suficiente
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de secetă și evoluția producției agricole obiectivele proiectului au în vedere procesele de conservare a solului prin semănat direct în teren nelucrat și protejarea cu resturi vegetale, acumularea materiei organice, structura, gradul de compactare, activitatea biologică și evitarea riscului de degradare prin eroziune. Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată și vor aborda următoarele activități: - identificarea de culturi pretabile la AC în condițiile pedoclimatice din sudul României; - elaborarea și perfecționarea unor sisteme culturale durabile bazate pe AC
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
material biologic viticol valoros. Salvarea unor soiuri și clone din patrimoniul genetic viticol național și internațional aflate în pericol datorită înstrăinării unor terenuri prin Legea nr. 18/1991 și nr. 1/2000, a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate și/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiștii în viticultură. La nivel european se pune problema existenței în România a unor colecții ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariție, dar
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
aspecte legate de calitatea grăsimii din lapte, conținutul de celule somatice și de lactoferina a laptelui. Acizii grași din grăsimea laptelui provin: - direct din rația de furaje; - din sinteza "de novo" în glanda mamară; - formarea în rumen prin biohidrogenare ori degradare bacteriană; - prin eliberarea din grăsimea corporală. Schimbările compoziției grăsimii laptelui de-a lungul unei lactații reflectă modificări ale celor patru căi metabolice și corelări cu statusul energetic al vacii de lapte. Balanța energetică negativă la vacile de lapte determină o
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de hectare de pajiști, care constituie un important patrimoniu național cu funcție productivă, la care se adaugă funcția ecoproductivă și peisagistică a mediului ambiant. În prezent o foarte mare parte din suprafața pajiștilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundații catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetației ierboase și lemnoase nevaloroase etc.), cât și a unor factori antropici (abandonul și valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]