14,718 matches
-
atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
1958, București) este un scriitor român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. M. N. Rusu, în Lumină lină, New York, nr. 1/1998; Ilie Traian, în Curierul românesc, New York, nr. 10-11/1999; Aurel Sasu, în Tribuna, nr. 1-4/2000; idem, în Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și Canada, 2001; idem, în Lumină lină, New York, nr. 2/2001; idem, Dicționarul biografic al scriitorilor români, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; idem, în Tribuna, nr. 227/2012; Călin Cocora, în Hyperion, nr. 2/2000; idem
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
lină, New York, nr. 1/1998; Ilie Traian, în Curierul românesc, New York, nr. 10-11/1999; Aurel Sasu, în Tribuna, nr. 1-4/2000; idem, în Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și Canada, 2001; idem, în Lumină lină, New York, nr. 2/2001; idem, Dicționarul biografic al scriitorilor români, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; idem, în Tribuna, nr. 227/2012; Călin Cocora, în Hyperion, nr. 2/2000; idem, în Cronica, nr. 9/2002; Ana Maria Popescu, în Observator cultural, nr. 32/2000; idem, în Observator
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
2005; idem, în România literară, nr. 10/2006; idem, în România literară, nr. 20/2009; idem, Catalog liric, Editura Revistei ”Convorbiri Literare”, Iași, 2009; idem, în România literară, nr. 18/2011; Raluca Dună, în Luceafărul, nr. 9/2002; idem, în Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; George Băjenaru, în Meridianul românesc, New York, 7 dec. 2002; idem, Evaziuni creatoare. Eseuri literare, Fundația Culturală ”Memoria”, București, 2002; Ștefan Stoenescu, în Origini, SUA, nr. 1-2/2003; Alina Maistru, în Steaua
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
limbajul, intuiția.. Considerând gradul de specializare în activități socialmente constituite deosebim aptitudini generale cum este inteligența, și aptitudini speciale cu sunt de exemplu aptitudini sportive, aptitudini artistice, aptitudini tehnice, aptitudini științifice de diferite spețe, aptitudini filozofice, aptitudini teologice etc. 1.”Dicționar enciclopedic de psihologie„ Universitatea din București 1979
Aptitudine () [Corola-website/Science/312947_a_314276]
-
unei familii ce dăduse, timp de cinci generații, șase mari logofeți și un voievod - Gheorghe Ștefan (1653-1658) - care a avut trei băieți (morți fără urmași), și patru fete, din care Anița a fost soția unui Aslan spătar. (cf. N. Stoicescu - „Dicționar“) În zilele noastre din această veche familie nobiliară au provenit Ana Aslan și caricaturistul Matty Aslan.
Aslan () [Corola-website/Science/312984_a_314313]
-
1990), precum și a altora, de factură tehnică. După 1990, s-a dedicat o vreme activității editoriale, fiind redactor și editor al revistei "Dracula" (1990-1991), precum și al unor antologii SF de proze românești și străine. Tradus peste hotare și inclus în dicționarele de gen, prozatorul a decedat înainte de vreme, la începutul lui octombrie 2004, lăsând în urmă o operă care de abia de acum se impune a fi analizată cu atenție. A publicat în "Convorbiri literare", "Știință și tehnică", "Almanahul Anticipația", "Ing
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participa la emisiunea "Viața Cetății", TVR Iași. Apare în revistele On line în traducere în limba franceză "Literra.eu". Este prezentă în dicționarul Muzeului Național România On line! ultima recenzie: Paul Scheveger, cronică de lectură, "lumini diafane", Editura Haifa, Israel, pag. 20, Viața noastră, Țel Aviv, nr. 16 802, 23 iunie, 2006 Cartea "lumini diafane" este prezentată la TVRI la emisiunea "scrieți-ne
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
wxwx.wordpress.com Colaboratoare la Revista "Cronică veche" din Iași și Revista Familia, Israel. Deține rubrică de jurnalistică "Paralele"din "Gazeta Românească" din Israel, 2015-2016 -Climate literare Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin au editat, la Porțile Orientului din Iași, volumul „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, 2011, unde sunt incluși, în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre. Bianca Marcovici este inclusă. sub îngrijirea academicianului
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
al Universității din București, iar din 2005 este director al institutului IKGS, mai sus-menționat. Într-un interviu publicat în "Observator cultural", pe 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: "... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit".
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
Lucrarea este o enciclopedie românească, apărută la Editura Politică între anii 1962-1966. Cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate și nume proprii din domeniul culturii române și universale. "Dicționarul enciclopedic român" a fost elaborat sub egida Academiei Republicii Populare Române (respectiv a Academiei Republicii Socialiste România: inscripționarea aceasta apare pe coperta interioară a vol. 4 (literele Q-Z). Volumele 1 și 2 au apărut cu titlul "Dicționar enciclopedic romîn", conform
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
române și universale. "Dicționarul enciclopedic român" a fost elaborat sub egida Academiei Republicii Populare Române (respectiv a Academiei Republicii Socialiste România: inscripționarea aceasta apare pe coperta interioară a vol. 4 (literele Q-Z). Volumele 1 și 2 au apărut cu titlul "Dicționar enciclopedic romîn", conform normelor ortografice din 1953, însă volumul 2, apărut în 1964, a fost pus în circulație și cu o variantă modificată, având pe coperta exterioară și cea interioară și pe cotor inscripționările "" și "Academia Republicii Populare Române", de după
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
case. Dintre aceștia 141 erau de sex masculin iar restul de sex feminin. 20 de ani mai târziu, conform recensămantului dintre anii 1831-1835 în Afumați trăiau 655 de locuitori iar în 1890 - 1442 de locuitori în 281 de case. Marele Dicționar Geografic al Romîniei din 1898 consemnează comuna Afumați ca fiind formată din satele Afumați și Boltași, cu o populație de 1.667 de locuitori și 322 de case; comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Acolo funcționa o
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât și pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din stilistică, poetică, semiotică. Proba cea mai concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare din Vestul României, în context axiologic național: Dicționar al scriitorilor
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare din Vestul României, în context axiologic național: Dicționar al scriitorilor bănățeni (1940 - 1996), 1996; Lecturi provinciale, 2003; Despre maeștri, 2003; Provincia literară, 2008; Departe de centru, aproape de centru, 2012. Analiza propriu-zisă recurge la serviciile criticii tematice, ale criticii stilistice, ale psihocriticii, precum și la o informare detaliată asupra documentului
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărți, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006; Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraescu, Timișoara literară. Dicționar
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărți, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006; Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007; Livius Petru
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărți, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006; Paul Eugen Banciu, Aquilina Biraescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Itinerar critic, Editura Hestia, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Itinerar critic, Editura Hestia, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009; Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011: Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploiești, 2013; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009; Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011: Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura Arial, Ploiești, 2013; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009 etc.
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
din 1927 până în 1933 al revistei "Studi Rumeni" și colaborator la diferite reviste, cu articole de popularizare a problemelor lingvistice, a primit Medalia de Aur, de merit pentru școală, cultură și artă, în 1963. În anul 1930, a editat un "dicționar latin-român-maghiar", care data de prin anul 1700, cunoscut sub numele de "Lexiconul marsilian". O lucrare cvasi-obligatorie în orice bibliografie a contribuțiilor în domeniul romanisticii din secolul al XX-lea este cartea profesorului Carlo Tagliavini, "Origini delle lingue neolatine" (Originea limbilor
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
Potrivit "Dicționarului estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației"..., de Ion Pachia Tatomirescu, «într-o cultură / literatură, prin avangardă se înțelege „detașamentul“ de oameni de știință, de artiști - poeți, prozatori, dramaturgi, sculptori, pictori, muzicieni ș. a. - ce acționează violent-novator pe un domeniu, explorând „terenuri
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
(cf. ). După dicționarul lui Ion Pachia Tatomirescu, «prin adonic (sau "adoneu") se înțelege versul, dar și ritmul, specific prozodiei antice, greco-latine, constând din cinci silabe, dintre care prima și a patra sunt accentuate, îndeplinind totodată și funcția de „încheietor“ de strofe safice». Tratatele
Adonic () [Corola-website/Science/310192_a_311521]
-
și ritmul, specific prozodiei antice, greco-latine, constând din cinci silabe, dintre care prima și a patra sunt accentuate, îndeplinind totodată și funcția de „încheietor“ de strofe safice». Tratatele îl explică printr-un «dactil acataletic și altul cataletic: — v v / — v » ("Dicționar de termeni literari", 1976, p. 15). În "Odă - în metru antic" de M. Eminescu, fiecare strofă safică se încheie cu un adonic / adoneu: Singurătății; Ne-ndurătoare; Apele mării; Pasărea Phoenix ?" și Mie redă-mă " (v. "ritm" / "strofă safică"). Pentru prima dată
Adonic () [Corola-website/Science/310192_a_311521]
-
1884 începe sa publice ziarul "HaTzvi" de orientare pro-sionistă.Tot în același an se întemeiază "Comitetul pentru susținerea limbii ebraice", care mai apoi va deveni "Academia limbii ebraice". Rezultatele muncii sale și cele ale comitetului au fost materializate în publicarea "Dicționarului Complet al Limbii Ebraice Antice și Moderne". La începutul secolului al XX-lea ebraica devine folosită în vorbirea curentă de evrei în Palestina și ulterior în statul Israel. În decembrie 1922 Ben-Yehuda moare de tuberculoză, de care suferise din tinerețe
Eliezer Ben-Yehuda () [Corola-website/Science/310226_a_311555]