14,797 matches
-
solicitându-i-se res pondentului să aleagă doar o variantă de răspuns, el va asocia fundamen talismul cu islamul. Este un stereotip negativ cu profunde rădăcini sociale și culturale. Fundamentalismul confiscă transcendența lui Dumnezeu. Avem de-a face cu un Dumnezeu justițiar! Fundamentaliștii sunt locotenenții lui pe pământ. Îi știu voia și, prin urmare, administrează pedepse și recompense în numele lui. În sens originar, fundamentalismul înseamnă, în absolut toate religiile, „întoarcerea la scrierile originale sacre și aplicarea lor la problemele morale și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
AMERICII până la explorarea lunilor planetei JUPITER. Nu trebuie să fii specialist în rachete ca să înțelegi poezia sau frumusețea unei ecuații plină de semnificații. Să cântărim ce e de câștigat si ce e de pierdut din pariul că există sau nu DUMNEZEU. Estimăm logic aceste două șanse. De câștigi, câștigi totul, dacă pierzi, nu pierzi nimic. Ipoteza este aceea a unei forțe infinite, când este vorba de o miză finită, într-un joc în care există șanse egale să câștigi sau să
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
calitate infantilismului (vezi pentru detalii cel puțin Stroe 2004; Blake 2006, 2006b; și Erdman 1969 și 1992). În viziunea lui Blake, această Cădere a avut drept consecință ascensiunea războiului dintre om și om, dintre om și natură, dintre om și Dumnezeu; nu întîmplător în acest sens Thomas Hobbes, unul dintre cei mai influenți filosofi englezi, identifica în natura umană cea mai adîncă (în anii 1650, așadar în perioada cînd monarhia era suspendată în Anglia, iar țara se afla în plin război
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în plin război civil) prezența dintotdeauna a unei condiții dramatice, și anume aceea a războiului total - bellum omnium contra omnes: războiul tuturor împotriva tuturor, deasupra căruia plana amenințător și monstruos Leviathan, adică statul, "acel Zeu Muritor, căruia îi datorăm, sub Dumnezeul Nemuritor, pacea și protecția noastră", (Hobbes 1998: 114) și fără de care omul tinde să fie bîntuit de "frică perpetuă și pericol de moarte violentă", ducînd astfel o viață "singuratică, sărăcăcioasă, ticăloasă, brutală, și scurtă" (Hobbes 1998: 84). Așa cum aceste idei
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu au fost decît niște lași, iar alți oameni, care nu au fost decît anonimi, sînt adevărații eroi etc.] [**How shall we worship Deities unknown?: probabil referire în special la religia evreilor, care îl prezenta pe Dumnezeu ca pe un Dumnezeu viu, dar nevăzut, imposibil de privit față în față: nimeni nu îi putea vedea Fața/Chipul direct și să continue să trăiască. Din acest punct de vedere, religiile mesopotamiene, prin contrast, au prezentat întotdeauna zeități care erau vii și prezente
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
religiile mesopotamiene, prin contrast, au prezentat întotdeauna zeități care erau vii și prezente, vizibile, ba chiar locuiau fizic în ziggurate sau temple, acestea fiind reședințele lor pămîntene (vezi pentru detalii cel puțin Sitchin 1996, 2007 și 2008).] "Eu recunosc un Dumnezeu, nemuritor, nemărginit și plin de-înțeleciune***, Ce poruncit-a slăvilor Creației ca să se înalțe; Ce-alcătuit-a variată-asemănarea-i chiar în omenire, Centrînd în minte multele-i minuni; Care Religia zărit-o-a, noapte ce-i fantastică, Dar Rațiune datu-ne-a să dobîndim
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Dumnezeirea, unde îl definește ca "Omnipotent & mighty known unknown" / "Atotputernic și măreț cunoscut necunoscut" (cf. Clare 2007: 110-111; vezi și Stroe 2007). Omnipotența și măreția clareană se pot decoda ca nemurirea, nemărginirea și înțelepciunea din definiția lui Chatterton. Faptul că Dumnezeul lui Clare este "cunoscut" poate fi un ecou al interogației lui Chatterton: "Cum să venerăm Zeități necunoscute?" În fine, faptul că, paradoxal, Dumnezeul lui Clare rămîne totuși necunoscut, deși cunoscut, poate să însemne că acest Dumnezeu este nemărginit, infinit, oricît
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și măreția clareană se pot decoda ca nemurirea, nemărginirea și înțelepciunea din definiția lui Chatterton. Faptul că Dumnezeul lui Clare este "cunoscut" poate fi un ecou al interogației lui Chatterton: "Cum să venerăm Zeități necunoscute?" În fine, faptul că, paradoxal, Dumnezeul lui Clare rămîne totuși necunoscut, deși cunoscut, poate să însemne că acest Dumnezeu este nemărginit, infinit, oricît de mult l-am cunoaște, nu putem epuiza cunoașterea sa niciodată - și atunci Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să venerăm Zeități necunoscute?" În fine, faptul că, paradoxal, Dumnezeul lui Clare rămîne totuși necunoscut, deși cunoscut, poate să însemne că acest Dumnezeu este nemărginit, infinit, oricît de mult l-am cunoaște, nu putem epuiza cunoașterea sa niciodată - și atunci Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat, infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
picioarele. Aruncate de-a valma, trupurile dovedesc ferocitatea, lipsa de omenie și înstrăinarea față de tot ce-i credință creștinească, ale călăilor. Toți au fost aruncați cu fața în jos. Nici unuia nu i s-a îngăduit să-și îndrepte fața spre Dumnezeul în numele căruia căzuseră și spre cerul ce le acoperea sfânta lor țară, pentru care suferiseră martiriul. Puși unul peste altul în groapa comună... Era înfrățirea în același gând, în aceleași aspirații. Fără să-și dea seama, călăii au simbolizat acolo legătura
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și adevărul tău până la nori”. (Psalmul 35 David 4) Greșelile se plătesc cu zbuciumări sufletești, cu nopți nedormite, cu gemete mocnite care rup din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de iertarea cerului. Sunt vinovat! Atât! Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo sus, în cer. Până atunci, suspină în sufletele noastre infern tulburător, scrâșniri de lanțuri, gemete din adâncuri. Șiroaie de sânge și horcăiri de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom utiliza noi ca ospiciu de nebuni pentru politicienii cu mintea uscată. Dar legionarii au un crez, un neam și un Dumnezeu. Crezul lor are un conținut creator care servește neamul și eternitatea lui în slujba lui Hristos. Genocidul în România a fost practicat înainte de instaurarea comunismului, „năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu care ne este Singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și, de va trebui, nu ne vom apăra nici viața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
asemenea agenți, îi presupune capabili de a-și valorifica drepturile și talentele în concordanță cu regulile comune. Dar asemenea agenți nu sunt aduși de barză! Aron scrie un pic mai departe: Idealul unei societăți în care fiecare și-ar alege dumnezeii și valorile sale nu poate să se răspândească înainte ca indivizii să fie educați pentru viața colectivă. Filozofia lui Hayek consideră ca dobândite, prin definiție, rezultatele pe care filozofii din trecut le considerau ca obiecte primare ale acțiunii politice. Pentru
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
627-646 10 Ibid., p. 638. 11 Ibid. 12 "Ceea ce separă cel mai mult oamenii unii de ceilalți, este ceea ce fiecare dintre ei consideră drept sfânt. Păgânul sau evreul care nu se convertește lansează o provocare creștinului. Cel care ignoră pe Dumnezeul religiilor mântuirii este el semenul nostru sau un străin cu care nu putem avea nimic în comun? Și cu el vom avea de construit o comunitate spirituală, superstructură sau fundament al comunității materiale ce tinde să creeze unitatea științei, tehnicii
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Putem reține patru asemenea modalități. Astfel, unii încearcă să evite critica, ignorând-o, refuzând discuția, schimbând subiectul sau plecând. Iată cum a terminat Steve un dialog cu soția sa, după o petrecere. BEVERLY: Steve, sunt tare supărată pe tine. STEVE: Dumnezeule, tu zici că ești supărată? Ia închipuie-ți cum trebuie să se simtă soțul lui Mary! BEVERLY: Nu despre asta vreau să vorbesc. Vreau... STEVE: (ieșind cu spatele) Uite, nu știu ce poate fi de data asta, dar hai s-o lăsăm
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
scuză totul. Consideră sinuciderea o ratare, un păcat. Modelul lui de existență este preotul de țară. Dumnezeu este pretutindeni, de preferință în locurile nebănuite, rugăciunea adresată lui Dumnezeu nu e pentru a primi răsplata raiului, ci „din dragoste pentru un Dumnezeu care s-ar putea să nu existe”. Eseurile teologice din Dăruind vei dobândi (1992) vorbesc despre „dulcea taină” a creștinismului sau, mai direct spus, despre ce înseamnă a fi în zilele noastre un bun creștin. De oriunde ar porni, teologul
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
o arunci în neștire într un buzunar cu batista, și s-o pierzi ca și cum ai pierde o hârtie indiferentă, ca un afiș, după ce ai ieșit de la reprezentație... La atâta lipsă de judecată, să ți spui drept, nu m-așteptam! Ce Dumnezeu! Ești femei în toată firea, nu mai ești copil. Atâta neglijență nu se pomenește nici în romane, nici într-o piesă de teatru. Zoe: Judecă-mă, Fănică, judecă-mă... (plânge.) Da, așa e... am fost o copilă... am făcut o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ar fi o nenorocire... dar pentru mine... Fănică, gândește-te... gândește-te. (plânge.) Tipătescu: Tocmai de-aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că erau unii milițieni care erau mai omenoși puțin... Și veneau, și ne-ascultau de-afară cum cântam, da’ nu veneau Înăuntru. Nu erau chiar toți foarte răi. Știți? Adică, probabil că se gândeau și ei că mai există un Dumnezeu... Sau știu eu dacă s-au gândit vreodată la treaba asta?! Dar nu ne deranjau... Ba din contră, era un semnal ca, atunci când vine ofițerul de servici, că ăla nu trebuia să știe de treaba asta, ei fluiera’, și-atuncea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prins de două ori la poartă... O dată din ce motiv: că m-am dus la w.c. Într-un loc nepermis... Eu n-am știut În momentul ăla că se mutase locul și un major zice: „Rămâi În poartă, futu-ți Dumnezeul mă-tii!”. Brigada cutare... „stai!”. Și m-a oprit În poartă și mi-a dat vreo 10-15 la fund. Acuma te punea să numeri, ca să vadă când leșini (râde - n.n.) și nu știu când am leșinat sau cum mi-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cele mai multe vă spun că erau sus. Și toate capetele alea... Înconjurate cu toate cârpele din lume, se uitau la mine... Și șefa m-o-ntrebat: „Din ce lot faci parte?”. Știu că aia o fost prima Întrebare. Și io am zis: „Parașutiștii”. „Dumnezeule, dar câți parașutiști au fost, că până acuma o venit o grămadă de persoane cu parașutiștii?” Deci În ziua aceea am fost judecați toate loturile de parașutiști. Și, rând pe rând, o-ntrat și-n celula asta câteva persoane cu parașutiștii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă m-a adus aici?”. (râde - n.n.) Și ei atuncea, că aveau bastoane la ei: „Bă, futu-ți dumnezeu mă-tii, tu nu te iei cu noi aicea, că te batem acum! Ce-ai făcut? Ce-ai fost tu afară, mă?”. Zâc: „Vă rog să nu vă supărați..., am fost mai mare În grad ca dumneavoastră!”. „Bă, tu nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iau vro bătaie dracu’ pe-aici!”. Și-am bătut În ușă. Prima dată vine Ștefan ăsta cu Bărbuică... Era noaptea, peste 12 noaptea... Trop-trop pe sală... „Care bați, mă?” „Eu, la 48, domne!” Și vine, deschide vizeta: „Bă, futu-ți dumnezeu’ mă-tii! Vrei să te omor În bătaie? Ce mă deranjezi?”. „Domnu’ locotenent”, zâc, „venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș..., ce-o fi, că murim de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când vedeam șunca aia, că era cea mai bună. Beai apă... A doua zi nu mai aveai și răbdai... Da’ asta era altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă, Dumnezeule! Istrate, Șomlea și cu Cârciu, care-i mort... și nu-i mai țin minte pe toți... Și bătaie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai sfânt... Dacă ne ducea la plimbare, pe scări, de sus de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]