15,087 matches
-
Cercetările de psihofarmacologie care au ca scop producerea experimentală de modificări psihice, în scopul cunoașterii mecanismelor psihopatologice ale acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, testarea efectelor unor medicamente psihotrope noi, sunt de dată recentă, în comparație cu metodele experimentale mai sus menționate. Un mare număr de cercetători specialiști au consacrat importante studii în această direcție (H. Gross și E. Kaltenbäck, O. Benkert și H. Hippius, J. Delay și P. Deniker, U. De Giacomo, G. E. Morselli, D. Cargnello, B.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
specialiști au consacrat importante studii în această direcție (H. Gross și E. Kaltenbäck, O. Benkert și H. Hippius, J. Delay și P. Deniker, U. De Giacomo, G. E. Morselli, D. Cargnello, B. Callieri, F. Giberti și G. Tonini). Aceste studii experimentale cu caracter sistematic au fost precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
G. Tonini). Aceste studii experimentale cu caracter sistematic au fost precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii biochimice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii biochimice a tulburărilor psihice, în scopul corectării acestora cu medicamente cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii biochimice a tulburărilor psihice, în scopul corectării acestora cu medicamente cu efect compensator. Primele cercetări de psihofarmacologie, vizând producerea de psihoze experimentale, s-au făcut utilizându-se alcaloizii deja cunoscuți și pe care i-am amintit anterior: mescalină, psilocibina, hașișul, dar mai ales LSD-25. Au fost notate și descrise tablourile psihotice experimentale, trăirile dereist-delirante, stările oniro-halucinatorii, tulburări ale stării de conștiință, depersonalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
efect compensator. Primele cercetări de psihofarmacologie, vizând producerea de psihoze experimentale, s-au făcut utilizându-se alcaloizii deja cunoscuți și pe care i-am amintit anterior: mescalină, psilocibina, hașișul, dar mai ales LSD-25. Au fost notate și descrise tablourile psihotice experimentale, trăirile dereist-delirante, stările oniro-halucinatorii, tulburări ale stării de conștiință, depersonalizare etc. Un aspect particular este reprezentat de relatările subiecților care au „traversat aceste experiențe” și care au descris, sau, în alte cazuri, au exprimat prin reprezentări grafo-plastice, de regulă desen
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este reprezentat de relatările subiecților care au „traversat aceste experiențe” și care au descris, sau, în alte cazuri, au exprimat prin reprezentări grafo-plastice, de regulă desen și pictură, aceste „trăiri paradoxale”. Interesant de reținut este faptul că tulburările psihice induse experimental prin administrarea de substanțe naturale sau de sinteză cu efect psihodisleptic, produc tablouri clinico-psihiatrice dintre cele mai variate, așa cum sunt ele întâlnite în clinica psihiatrică, modelul experimental situându-se în paralel cu modelul natural. Ceea ce este caracteristic constă în faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pictură, aceste „trăiri paradoxale”. Interesant de reținut este faptul că tulburările psihice induse experimental prin administrarea de substanțe naturale sau de sinteză cu efect psihodisleptic, produc tablouri clinico-psihiatrice dintre cele mai variate, așa cum sunt ele întâlnite în clinica psihiatrică, modelul experimental situându-se în paralel cu modelul natural. Ceea ce este caracteristic constă în faptul că tulburările care apar după administrarea drogurilor se retrag complet, fără sechele, după ce acesta a fost metabolizat și eliminat din organism. Natural că aceste cercetări experimentale au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modelul experimental situându-se în paralel cu modelul natural. Ceea ce este caracteristic constă în faptul că tulburările care apar după administrarea drogurilor se retrag complet, fără sechele, după ce acesta a fost metabolizat și eliminat din organism. Natural că aceste cercetări experimentale au o valoare științifică incontestabilă, dar ele rămân „experimente”. Din ele putem trage anumite concluzii teoretice și practice utile, dar ele nu acoperă toate problemele pe care le ridică psihopatologia. Nici un experiment nu poate înlocui sau reproduce modelul uman natural
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu acoperă toate problemele pe care le ridică psihopatologia. Nici un experiment nu poate înlocui sau reproduce modelul uman natural, existența umană. El poate constitui numai un reper, un punct de plecare de la care să dezvoltăm alte cercetări, dar între modelul experimental de laborator și modelul natural din clinică este o diferență considerabilă. Experimentul psihopatologic deschide în primul rând prespectivele unei dezvoltări a farmacologiei medicamentelor cu efect psihotrop, utilizate în tratamentul afecțiunilor psihiatrice. Marile răspunsuri la întrebările pe care le pune psihopatologia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precoce, considerând-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei cu neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul neuroleplic extrapiramidal). Bolnavul catatonic are un aspect înțepenit, ca de statuie. El este fie așezat în decubit lateral
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
H., Psychopathologie sociale, Alcan, Paris, 1926. Darel Th., La folie, Alcan, Paris, 1901 David, A., Fugile patologice, Inst. Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1935. De Giacomo, U., ș.a., Le psicosi sperimentali, Feltrinelli, Milano, 1962. De Jong, H.; Baruk, H., La catatonie experimentale par la bulbocapnine, Masson, Paris, 1930. Delacroix, H., Les grandes formes de la vie mentale, F.Alcan, Paris, 1934. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, Masson, Paris, 1969. Deniker, P.; Lempérière, Th.; Guyotat, J., Précis de psychiatrie clinique de l
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1821-1875) Anglia On the Prevention and Treatment of Mental Disorders G.T. Fechner (1801-1887) Germania Elemente de psihofizică J.M. Charcot (1825-1893) Franța Isteria K. Kahlbaum (1828-1899) Germania Die Katatonie oder das Spannungs irresein (1874) W. Wundt (1832-1920) Germania Laboratorul de psihologie experimentală. Psihologia popoarelor H. Maudsley (1835-1918) Anglia The Physiology and Pathology of the Mind C. Lombroso (1836-1909) Italia Geniul și nebunia. Omul de geniu. Omul criminal T. Ribot (1839-1916) Franța Psihologia afectivă. Psihologia patologică G. Miller Beard (1839-1883) S.U.A. Descrie neurastenia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.U
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activităților uzuale, dar și de o cunoaștere sistematică, realizată prin mijloace și metode specifice, cu un nivel mai ridicat de obiectivitate (aceasta implicând apelarea la un limbaj științific și la metode specifice cunoașterii psihologice: observația, convorbirea, metoda biografică,chestionarul, testele, experimental etc.) Utilizarea metodelor active, de implicare a elevilor în activitatea de învățare Asigurarea unui climat favorabil învățării reprezintă unul dintre obiectivele managementului clasei, iar îndeplinirea acestuia se poate face nu doar prin implicarea / intervenția permanentă a cadrului didactic, ci și
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
1984, dl. și d-na M., din întîmplare, că cei doi băieți ai lor, ambii bolnavi de hemofilie, sunt tratați în mod diferit. Fără să-i prevină pe părinți, medicul parizian hotărîse să-l includă pe Johan într-un grup experimental pentru care se folosea sînge "încălzit", propus de Centrul de Transfuzie a Sîngelui din Lille. În ce-l privește pe Boris, el e tratat cu "ce se nimerește", adică produse sanguine "neîncălzite", de la Centrul Național de transfuzii sanguine (CNTS). Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mod obiectiv, ceva pe care încerc să-l determin în mod speculativ." Pledînd pentru revizuirea radicală a atitudinii fizicianului față de realitatea fizică, Niels Bohr propune să se vorbească despre "fenomene", dînd o definiție precisă acestui termen: "efectele observate în condiții experimentale date." Ce este lumina? Un anumit dispozitiv experimental o face să apară de natură ondulatorie, un alt dispozitiv o face să apară de natură corpusculară. Fizicianul nu poate atribui o realitate independentă unui "fenomen". Fizica studiază nu realitatea fizică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
determin în mod speculativ." Pledînd pentru revizuirea radicală a atitudinii fizicianului față de realitatea fizică, Niels Bohr propune să se vorbească despre "fenomene", dînd o definiție precisă acestui termen: "efectele observate în condiții experimentale date." Ce este lumina? Un anumit dispozitiv experimental o face să apară de natură ondulatorie, un alt dispozitiv o face să apară de natură corpusculară. Fizicianul nu poate atribui o realitate independentă unui "fenomen". Fizica studiază nu realitatea fizică, ci acte de observație care produc "fenomene". Bohr crede
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o creație intelectuală, putem afirma precum Faust al lui Goethe: "La început a fost cuvîntul Logosul." Chiar dacă mai puțin virulentă, dezbaterea continuă și astăzi printre fizicieni 161. Iată cum, realizînd aceleași experiențe, folosind aceleași echipamente, avînd la dispoziție aceleași date experimentale, mari oameni de știință au apărat puncte de vedere radical opuse în privința realității fizice. Unii, precum Einstein, au adoptat teza M1. Alții, precum Bohr, au pus la îndoială teza M1, fără, se pare, să treacă în cele din urmă de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de muncă. Eu le numesc neinvadatoare. Acest lucru înseamnă că nu trebuie să dați peste cap cursul normal al activității pentru a testa eficacitatea intervenției dumneavoastră. Științele sociale și modelul psihologic necesită de obicei stabilirea unor grupuri de control și experimentale. Aceasta înseamnă că trebuie să comparați cele două grupuri în funcție de toate variabilele (vârstă, sex, educație, experiență etc.) care ar putea afecta rezultatul. Totodată mai necesită fie să creați o situație artificială, fie să le dați oamenilor alte sarcini. După cum vă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
august, pp. 725-747. Gilbert, T., 1978, Human Competence: Engineering Worthy Performance, McGraw-Hill, Inc., New York. Green, L., Myerson, J., Ostaszewski, P., (în curs de apariție) „Amount of Reward Has Opposite Effects on the Discounting of Delayed and Probabilistic Outcomes”, Journal of Experimental Psychology. Hart, B., Risley, T.R., 1995, Meaningful Differences in the Everyday Experience of Young American Children, Paul H. Brookes Pub Co., Baltimore. Haughton, E., 1981, REAPS DataSharing Newsletter, Behavior Prosthesis Laboratory, Waltham. Henkoff, R., 1991, „Cost-Cutting: How to Do It
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
How to Do It Right”, Fortune, 9 aprilie, pp. 40-49. Herrnstein, R.J., 1990, „Rational Choice Theory”, American Psychologist, martie, pp. 356-367. Herrnstein, R., 1961, „The Relative and Absolute Strenght of Response As a Function of Frequency of Reinforcement”, Journal of Experimental Analysis of Behavior, vol. 4, pp. 267-272. Herzburg, F., Mauser, B., Snyderman, B., 1959, The Motivation to Work, John Wiley & Son, Inc., New York. Honeywell, J.A., Dickinson, A.M., Poling, A., 1997, „Individual Performance as a Function of Individual and Group
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Perimare Stingere neadecvată Pedeapsă neadecvată Stimulente In Search of Excellence (Peters) Tehnici de instruire. Vezi învățare accelerată International Quality Study Antreprenoriat IQS. Vezi International Quality Study Curba J a performanței Jenkins, Sam Johnson, Karyn Johnson, Kent Jones, Dick Journal of Experimental Psychology Karabatsos, Nancy A. Kodak Kohn, Alfie Komaki, Judith Lancaster, Hal Land, George Latham, Glenn Tehnici de învățare. Vezi învățare accelerată Levering, Robert Lindsley, Ogden Lombardi, Vince London, M. Lorgan, Gary Maddox, John Mager, Robert Premiul Malcolm Baldridge National Quality
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]