17,773 matches
-
Eu m-am ocupat de hrană, de apă, de căldură în oraș. S-a format Frontul Salvării Naționale." "Cu alba-neagra la produs" Majoritatea românilor plecați în țările occidentale fac munci umile. Puțini lucrează în domenii de vârf - o minoritate. Mulți fură, sparg vile de vacanță și yahturi, clonează carduri. Pazvante lucra "la vedere", la lumina zilei. "Nu mai era de mine la Tecuci. Trebuia să plec. Am luat pașaportul cu numărul unu! Pe 11 ianuarie 1990, eram la Budapesta. Plecasem la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
1991, am plecat în Germania". În fosta RDG, am făcut bani grei. În partea de vest, poliția era mai activă și nu prea mergea. După o lună și jumătate, am plecat în Belgia. Eu sunt un om cu credință. Nu furam, nu dădeam în cap, nu făceam alte răutăți. Totdeauna am vrut să văd ce se întâmplă pe pielea mea. Eu aveam bani, dar în România era lumea săracă. Știam că trebuie să ai caimac și poți să faci rapid rădăcini
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-l la Muscă!”, venea invariabil același sfat. „Uite, eu am pământ la 20 de kilometri de-aici, pe frontieră. Mă duc eu, la șaptezeci de ani, să-l mai muncesc acolo?...” Respectat și temut. «De la Muscă nu-i bine să furi că te bate Dumnezău și te bate și el...», m-a sfătuit același bătrân. Pe un perete plin de plasme, poate urmări în orice moment ce se întâmplă în ferme, în fabrici sau în magazinele lui. Tractoriștii primesc lefurile cele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
am găsit pe unul în sala tronului și dădea cu o rangă în basoreliefuri. “Ia uite cum trăiau boierii!” “Ce boieri, mă, ești tâmpit? Aici a fost regele.” Când să cobor scările, îl văd pe unul umflat. “Mă, tu ai furat...” Avea vreo 3-4 ceasuri furate și l-am dat pe mâna militarilor. L-au dat la televizor pe urmă cum a furat. Am coborât de la sala tronului și m-am suit pe un TAB. Erau 5 TAB-uri, veniseră la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ești tâmpit? Aici a fost regele.” Când să cobor scările, îl văd pe unul umflat. “Mă, tu ai furat...” Avea vreo 3-4 ceasuri furate și l-am dat pe mâna militarilor. L-au dat la televizor pe urmă cum a furat. Am coborât de la sala tronului și m-am suit pe un TAB. Erau 5 TAB-uri, veniseră la CC, pe urmă au fost îndrumate către Televiziune. Ne-am oprit la Palatul Victoria și îl căutau pe ofițerul de contrainformații prin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ajuns până aici la locul numit Pârâul Alb. Și noi, Ștefan Voievod, cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea lor și am făcut cu dânșii mare război, în luna iulie în 26 de zile; și cu voia lui Dumnezeu, biruiți fură creștinii de către păgâni. Și căzură acolo mare mulțime de ostași moldoveni. Tot atuncea au lovit și tătarii Moldova din acea latură. Pentru aceea, binevoit-a Io Ștefan Voievod a zidi acest hram întru numele Arhistrategului Mihail, întru ruga sa și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a ajuns și salvarea. L-au dezlegat pe Tică și un doctor l-a consultat. „Eram la tilivizor, povestește Ilinca. Vai de capul nostru că numa di PROTIVEU nu ne mai arde. Că ne-au călcat tâlharii și ne-au furat trii vași - două cu lapti șî una a făta. Tică se uita la tilivizor, da parcî nu vide nhica. Șî apari preșădintili di la București șî înșepe să spuie că el va face dreptate în țară pentru cei săraci și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
rău, câte-o jiumati di orî șî di tăț sfințîi când s-apucî... Ș-o aruncat păcat di tilivizor”... L-au dus pe Tică la Galați, la spitalul de nebuni, dar omul nu era bolnav. El era doar revoltat: i-au furat trei vaci într-o noapte și hoții rămân liberi. Iar omul are șase copii. Știți ce înseamnă asta pentru un țăran care trăiește prin truda mâinilor lui?... Dacă eram eu acuma în cizme... Aici, Ion Irimia s-a oprit din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
voinic, îi va arunca jos din cuib pe puii pământului și păsărelele vor hrăni o namilă de cuc, fără să priceapă că le-a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te așteptai. Îți intra în casă și nu-l vedeai, dar el era acolo. Când le fura, găinile nu mai cotcodăceau, porcul nu mai țipa, buhaii amuțeau și mergeau ca mieii după el. Ca să nu-i spună pe numele Celui Rău, oamenii l-au botezat Cataroi. Potera nu putea să-l prindă. Sau nu voia. Într-o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-au omorât ca pe un câine turbat... De-atunci, nimeni nu a mai îndrăznit să fure în satul meu. Până acum, când lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
meu. Până acum, când lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici că le fură animalele, porumbul din hambare și nimeni nu cade...” „Ei, dacă aș fi eu acum în cizme... Jăratic ar mânca! Este unul aici, Șiulică al lui Cataroi, tot așa-l cheamă. El cu frații lui...” „De unde știți?” „L-am mirosit... Nea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ei, dacă aș fi eu acum în cizme... Jăratic ar mânca! Este unul aici, Șiulică al lui Cataroi, tot așa-l cheamă. El cu frații lui...” „De unde știți?” „L-am mirosit... Nea Ioane, îmi zice el odată, io, dacă nu fur într-o zi, mă mănâncă buricele deștelor...” Și doar știa bine unde am lucrat... Hai să vedem școala. Este de pe timpul lui Cuza și n-am fost în stare s-o păstrăm.” Lângă biserică, o ruină de clădire din lut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Preoteasa stinge var în ea, mai spală rufe, preșuri... În lipsa lor, a intrat într-o noapte Șiulică al lui Cataroi în casa parohială. Căuta bani, aparate. S-a căcat în cristelniță... Așa obicei are, își bate joc de oameni după ce fură. A stat o săptămână în pod la Gheorghe Hambelea, i-a mâncat cârnații bătrânului și i-a băut o damigeană de rachiu. Când a terminat de mâncat, s-a căcat în pod și s-a dus. Când se îmbată, povestește
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
frumos, domnule Irimia, despre oamenii acestor locuri din care mă trag și eu. Ne aflăm lângă sfânta Biserică, dar nu pot să tac. Urmașii Craiului nu mai fac onoare bunicilor noștri, care erau mult mai săraci ca noi și nu furau un capăt de ață. Să lași tu o casă de copii fără o vacă în bătătură și să fii liber să-ți faci de cap... Bătrânii mei făceau zămnic în pământ și acolo lăsau poloboacele cu vin. Fără lacăt, fără
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
acolo lăsau poloboacele cu vin. Fără lacăt, fără drugi. Pusese bunicul o scândură pe care stătea ulcica. Pe scândură scrisese cu cărbune doar atât: Bate cepul! Venea drumețul, bea o ulcică, zicea „Dumnezeu să-i ierte!” și pleca. Și nu fura nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în sat și mai vine uneori pe-aici, îmi explică Ion
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în sat și mai vine uneori pe-aici, îmi explică Ion Irimia. I-a furat Cataroi tot, până și lingurile și i le-a dat la fier vechi. I-a băut și oțetul de după sobă, după care și-a făcut nevoile în casă și dus a fost...” Părintele Schijă, ajutat de alți trei preoți, la fel de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe Teletin, cumnatul ei. Și atunci, Maghița, fimeia lui Teletin, o luat-o pi Verjinica lu Barbu șî s-o dus la vrăjîtoru șel orb di la Slobozîia. Așiala vedi tăt, bre... Șî vrăjitoru i-o zîs: „Vinu l-o furat Marșica cu Jicî, băietu ii!” Șî Verjinica o spus la tăt satu... Ș-acu, i-o furat Jicî șî tauru lu Teletin... Nu-i ajiunjeu banii pentru tractor. Da Teletin o vinit la părintili Schijă șî o scos părtișeli... Ghetu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
șî s-o dus la vrăjîtoru șel orb di la Slobozîia. Așiala vedi tăt, bre... Șî vrăjitoru i-o zîs: „Vinu l-o furat Marșica cu Jicî, băietu ii!” Șî Verjinica o spus la tăt satu... Ș-acu, i-o furat Jicî șî tauru lu Teletin... Nu-i ajiunjeu banii pentru tractor. Da Teletin o vinit la părintili Schijă șî o scos părtișeli... Ghetu om era năcăjît rău... Șî le-o aruncat pi foc Teletin. Dacă le dăde pi apă, scăpa
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să facă nepoții? Vânt rău După 1945, părintele Ilarion Argatu s-a ascuns la bunicii din Oniceni, apoi la bunicii din Valea Glodului. Fundația Catedralei din Boroaia fusese turnată din 1924 și nimeni nu putea urni lucrurile. Materialele au fost furate. «Nu corespunde cărămida». În 1946, a fost numit preot la Boroaia. A cumpărat 300 de metri cubi de piatră de la un conac, să nu se mai spună că nu-i bună cărămida. Comuniștii i-au luat piatra pentru CAP și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
magazinul să investească mai mult într-o mochetă mai rezistentă, pentru zonele cu trafic intens. Ultima mea amintire legată de studiul respectiv este o secvență dintr-o casetă pe care încă o mai arăt când fac prezentări: un tânăr care fura din magazin casete cu muzică clasică. Numai după ce’am privit de mai multe ori cum lua casetele, am observat că punga în care le băga era de la un lanț de magazine care nu avea punct de lucru în mallul cu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu amănuntul. Având în vedere rata nașterilor, deschidem magazine într-un ritm mult mai alert decât se nasc copii care vor deveni viitorii cumpărători. Nu se mai deschid magazine pentru a deservi noi piețe de desfacere, ci pentru a se fura clientela altora. Pe măsură ce crește competiția, este nevoie de un liman - de o știință, de exemplu. Mai există și un alt motiv pentru care știința shopping-ului reprezintă o forță în ziua de astăzi. Acum câteva generații, mesajele publicitare ajungeau la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
angajații devin conștienți de prezența fiecărui client prin adresarea unui simplu salut. Observația relativ glumeață a lui Sam Walton, a fost că dacă angajezi o bătrânică simpatică doar ca săi salute pe clienți la intrare, nici unul nu va îndrăzni să fure, e adevărată. Se pot oferi coșuri, hărți sau cupoane. Într-un magazin aranjat cu gust din Manhattan, Takashimaya, portarul îmbrăcat în uniformă oferă o broșură cu numere de telefon de la magazin, bine tipărită și în format de ediție de buzunar
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Acest gen de magazine ne pot da și câteva lecții despre amplasarea mijloacelor de mediatizare. Dacă stai la rând să plătești pentru benzină, ochii tăi se îndreaptă spre trei direcții: mașina de afară (să te asiguri că nu ți-o fură nimeni), banii (ca să fii singur că ți se va da restul corect) și angajatul (pentru că toți avem tendința să ne uităm la oameni). Magazinele alimentare profită de tendințele noastre, amplasând afișele și indicatoarele pentru produsele pe care le cumpărăm sub
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
l-a trimis pe angajat de mai multe ori să caute câte ceva în altă parte a magazinului, timp în care își umplea geanta cu parfumuri de pe raft. De altfel, vedem destul de des hoți îmbrăcați bine care cumpără un produs și fură un altul. La o farmacie din Spartanburg, South California, oamenii noștri de teren găseau mereu scutece de copil (curate) ascunse în cele mai neobișnuite părți ale magazinului. Misterul s-a elucidat când am descoperit un cumpărător care umplea câte o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]