14,500 matches
-
a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți are în patrimoniul său icoane de valoare donate de către ctitori, cum ar fi icoana Maicii Domnului și icoana Sfântului Dimitrie. Cele două clopote datează din 1780 și respectiv 1815; ele au fost aduse de ctitori de la o altă biserică.
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți are în patrimoniul său icoane de valoare donate de către ctitori, cum ar fi icoana Maicii Domnului și icoana Sfântului Dimitrie. Cele două clopote datează din 1780 și respectiv 1815; ele au fost aduse de ctitori de la o altă biserică.
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Iosif I cu spesele patronatului, a moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch: și s'a sfințit la 27 octomvre 1889 de archiepiscopul și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi (1843-1891). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, iar exteriorul bisericii a fost refăcut mai întâi în anul 1986 și apoi în
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
kliroșanilor” (cântăreți în strană) rădăuțeni. A urmat binecuvântarea mesei cu bucate, la care au fost poftiți pelerini și localnici. În prezent, Biserica lipovenească din Rădăuți îl are ca preot-paroh pe Petru Anisimov. În patrimoniul bisericii se află obiecte de patrimoniu (icoane, cărți bisericești, veșminte, cruci) a căror vechime este de până la 600 de ani. Biserica lipovenească din Rădăuți a fost prădată de hoți în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2001. Furtul fusese plănuit de o bandă de infractori cu câteva
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
ani. Biserica lipovenească din Rădăuți a fost prădată de hoți în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2001. Furtul fusese plănuit de o bandă de infractori cu câteva zile mai înainte. Au fost sustrase mai multe obiecte de cult, respectiv icoane, cruciulițe sau cărți bisericesti. Din întâmplare, unul dintre hoți (Fănel Stroia din Reșița) a fost prins de o patrulă a Poliției Rădăuți chiar în momentul în care sărea gardul bisericii cu o geantă plină cu mai multe obiecte de cult
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
Stroia din Reșița) a fost prins de o patrulă a Poliției Rădăuți chiar în momentul în care sărea gardul bisericii cu o geantă plină cu mai multe obiecte de cult. Alți doi hoți nu au putut fi prinși, iar 7 icoane și o cruciuliță din aluminiu nu au mai putut fi recuperate. Valoarea totala a lucrurilor furate a fost estimată la circa 200 de milioane de lei vechi. Obiectele furate urmau să fie vândute unei rețele de valorificare din sudul țării
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
artistice și, totodată, cea mai bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie, se află o icoană pe sticlă cu reprezentarea „Răstignirii”. Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
a fost renovată în anul 1861, șantier în cadrul căruia s-a schimbat infrastructura acoperișului și turla. Ultimele reparații s-au executat în 2001 și 2007. Nu este exclus ca sub stratul de tencuială, să persiste unele fragmente picturale vechi; o icoană prăznicar din anul 1863 indică prezența unui zugrav din Lupșa Mare. În 2006 interiorul a fost împodobit în tehnica „frescă”; târnosirea s-a făcut în 2007. Biserica are, în turn, două clopote, unul mare, din 1890, și altul mai mic
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
s-a făcut în 2007. Biserica are, în turn, două clopote, unul mare, din 1890, și altul mai mic, din 1938. Pictura mai veche s-a păstrat doar la ușile împărătești, la tetrapod și strane. În patrimoniul bisericii există câteva icoane și cărți de valoare. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și recensămintele ecleziastice din 1761-1762, 1805 și 1829-1831 menționează biserica actuală, pe când cele din 1733, 1750 fac trimitere la o înaintașă medievală a sa. Conscripția din anii 1829-1831 atestă prezența a
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
de miercuri și vineri, după săvîrșirea Sfîntei Liturghie, se citește Acatistul Maicii Domnului, iar în fiecare duminică seara se cântă Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceste slujbe speciale închinate Maicii Domnului se datorează și faptului că mănăstirea noastră are două icoane deosebite ale Maicii Domnului: prima este numită „Povățuitoarea” de la , iar a doua reprezintă o copie a Icoanei Maicii Domnului „Grabnic-ascultătoarea” adusă din Athos. În fiecare zi de joi, la cerere, preoții mănăstirii oficiază Taina Sfântului Maslu pentru cei ce sunt
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
seara se cântă Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceste slujbe speciale închinate Maicii Domnului se datorează și faptului că mănăstirea noastră are două icoane deosebite ale Maicii Domnului: prima este numită „Povățuitoarea” de la , iar a doua reprezintă o copie a Icoanei Maicii Domnului „Grabnic-ascultătoarea” adusă din Athos. În fiecare zi de joi, la cerere, preoții mănăstirii oficiază Taina Sfântului Maslu pentru cei ce sunt în suferințe, iar în zilele de sâmbătă se face pomenirea celor adormiți. În treburile administrative și duhovnicești
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
țarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Marele Duce Vladimir a fost un filantrop pasionat. El însuși un pictor talentat, a devenit un patron celebru al artelor. El frecventat mulți artiști și a adunat o colecție valoroasă de pictură și icoane vechi. Mai târziu a devenit interesat de balet; el a finanțat turul Baletului rus Diaghilev. Împăratul Alexandru al III-lea a avut trei fii, lucru care l-a îndepărtat pe Vladimir și pe fiii acestuia de succesiunea la tronul rus
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
este constituită din bârne de stejar ce sunt dispuse longitudinal și blăni din lemn de brad pentru bolti și tavanul pronaosului. Pictură interioară datează de la 1774 și a fost realizată de Simion Silaghi-Sălăjeanu. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, si chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. Icoana triptic de la Bica prezintă în panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al XV-lea, care a adăpostit pentru întâia dată acest obiect
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
panoul central Înălțarea Domnului, scenă-simbol de hram, si pentru actuala biserică de lemn, si, mai mult ca sigur, și al celei vechi, din secolul al XV-lea, care a adăpostit pentru întâia dată acest obiect de cult, alături de alte valoroase icoane de patrimoniu. După capodoperă aflată în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe intreg panoul central, având la dreapta să pe Maica Domnului, iar pe
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe intreg panoul central, având la dreapta să pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Calatei și Huedinului (cele de la Agârbiciu și Bica) au o valoare artistică și istorică aparte. În prezent tripticul de la Bica se află la Muzeul Național de Artă al României.
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de secol XVIII, înfățișând Buna Vestire, sunt ușor
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de secol XVIII, înfățișând Buna Vestire, sunt ușor înnegrite și deteriorate. Biserica posedă și câteva tipărituri din secolul al XVIII-lea. În interior se mai păstrează o
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează încă în partea inferioară a pereților, reprezentând sfinți, înnegrită puternic pe boltă. Iconostasul și icoanele împărătești au fost pictate în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Deasupra icoanelor împărătești se găsește registrul apostolilor încadrându-l pe Iisus pe tron. Tâmpla este încununată de un Trimorphon: Iisus pe cruce flancat de Maria și Ioan
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează încă în partea inferioară a pereților, reprezentând sfinți, înnegrită puternic pe boltă. Iconostasul și icoanele împărătești au fost pictate în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Deasupra icoanelor împărătești se găsește registrul apostolilor încadrându-l pe Iisus pe tron. Tâmpla este încununată de un Trimorphon: Iisus pe cruce flancat de Maria și Ioan, pictura fiind însă deteriorată. Pe iconostas apare înscris cu litere chirilice numele unui Filipașcu voievod
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
pe tron. Tâmpla este încununată de un Trimorphon: Iisus pe cruce flancat de Maria și Ioan, pictura fiind însă deteriorată. Pe iconostas apare înscris cu litere chirilice numele unui Filipașcu voievod, probabil ctitorul bisericii vechi. Patrimoniul: Se păstrează cele 4 icoane împărătești: Sf. Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Arhanghelul Mihail, realizate în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
cele 4 icoane împărătești: Sf. Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Arhanghelul Mihail, realizate în secolul al XVIII-lea. Nu se păstrează ușile împărătești, iar partea de jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn de secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa de intrare în naos. Starea de conservare: Șindrila este foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]