14,132 matches
-
de analiză constituie, e-adevărat, munca de predilecție a specialiștilor. Activitatea căreia i s-au dedicat se arată a fi prețioasă, amintind faptul că victoria concepției etnice a naționalității asupra versiunii civice a acesteia n-a fost altceva decît o iluzie optică în timpul scurs între 1815 și 1914. Afacerea n-a fost chiar atît de simplă. Faptele efective au luat forma unei întretăieri neprevăzute de evenimente, atitudini, sentimente și idei țesute într-un caier ce a sporit mereu, potențat de trei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ale popoarelor" pe care le înlocuiau 322. Și încă e prea puțin spus astfel, fiindcă acestea s-au dovedit mai represive și mai indiferente față de drepturile diverselor compozante. Surzi față de imboldurile papei Benoît XV, care îi pusese în gardă cu privire la iluzia reglării conflictelor de naționalitate, aliații bulversează harta politică a continetului cu tratate de pace de prost renume: tratatul de la Versailles de la 28 iunie 1919 cu Germania, de la Saint-Germain-en-Laye cu Austria, la 19 septembrie, de la Neuilly cu Bulgaria, la 27 noiembrie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
creat un soi de liturgie, un turism politic al "solidarității internaționale" devenind un loc de pelerinaj care a atras numeroase personalități, adesea de foarte departe, cum ar fi Nehru și Indira Gandhi cînd erau foarte tineri. În plus, a creat iluzia legitimatoare a intelectualilor angajați care, dezrădăcinați în sensul propriu al cuvîntului, au căpătat astfel impresia implicării practice ce le permitea să uite unele motivații ale ralierii lor: persecuția evreilor în Germania de către prieteni ai cruciadei generalului Franco și, în egală
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în comparație cu primele care sînt astfel prin natura lor. O astfel de percepție este inexactă și plină de capcane capabilă să agraveze riscurile pe care pretinde să le combată. Pe est-europeni o astfel de atitudine tinde să-i ancoreze fie în iluzie, fie în simulacru. Iluzie pentru cehi și pentru unguri care au devenit indiferenți față de propria condiție, sau pentru polonezi ce s-au resemnat să nu-și mai confunde credința cu naționalitatea în cazul unei intrări în familia vechilor de-mocrații europene
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
astfel prin natura lor. O astfel de percepție este inexactă și plină de capcane capabilă să agraveze riscurile pe care pretinde să le combată. Pe est-europeni o astfel de atitudine tinde să-i ancoreze fie în iluzie, fie în simulacru. Iluzie pentru cehi și pentru unguri care au devenit indiferenți față de propria condiție, sau pentru polonezi ce s-au resemnat să nu-și mai confunde credința cu naționalitatea în cazul unei intrări în familia vechilor de-mocrații europene care le-ar oferi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și sentimentală, ținută sub control de preeminența intelectului și a viziunii estete. Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării, demontând sau utilizând ironic convențiile tradițional puse în slujba acreditării iluziei, cultivă relativizarea viziunii, abandonează scrupulul privind adecvarea realistă la real în favoarea preocupării pentru autoreferențialitate și poate fi catalogată drept „pre-postmodernistă”. Cea mai cunoscută carte a prozatorului rămâne, probabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Ilustrând pregnant fenomenul de amestec și destrămare a genurilor și speciilor literare, înlocuind gravitatea convențională cu farsa (farsă cu o gravitate subiacentă, neconvențională), literatura lui S. subminează deliberat iluzia reprezentării, demontând sau utilizând ironic convențiile tradițional puse în slujba acreditării iluziei, cultivă relativizarea viziunii, abandonează scrupulul privind adecvarea realistă la real în favoarea preocupării pentru autoreferențialitate și poate fi catalogată drept „pre-postmodernistă”. Cea mai cunoscută carte a prozatorului rămâne, probabil, Dicționar onomastic. Sub titlul generic Ingeniosul bine temperat se află un masiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
din acest spațiu, nu era semnificativă. La București se tot repeta afirmația că „românul nu Își părăsește țara, nesuportînd să trăiască În alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trimit la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se Încredința șirului de biografii la „nivel Înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează În jurul cîtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului În anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-l înțelege mai bine, războiul trebuie definit ca o instituție ce funcționează după reguli clar stabilite în care fiecare membru își are rolul bine definit. Fiecare rol presupune drepturi și obligații, dar aceasta nu este singura motivație. Războiul poate crea iluzia gloriei și a cinstei de care individul poate beneficia. Hinde consideră că fiecare dintre noi susține războiul în trei forme diferite. În viața de zi cu zi folosim adesea metafore cu privire la război, spunem că ne vom bate cu adversarul. Atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
potențial benefic, expiator Și folositor în ea și nu Îl va priva pe Dumnezeu de oportunitatea de a-i vorbi prin această experiență. Pentru creștini, Dumnezeu lucrează la fel de mult prin eșec ca Și prin succes, prin suferință la fel de Suferința elimină iluziile de securitate Și nemurire care par a prevala în afara credinței creștine. Decojește spoiala de siguranță care poate acționa ca o barieră atât de puternică în fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de amintirea purității pierdute. E bine
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
UNIVERSALE: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL EDITURA JUNIMEA IASI 2014 Cuprins Amploarea suferințelor produse de nazism 7 Instituții și inițiative pentru asigurarea unui sistem de securitate colectivă, pentru menținerea și organizarea păcii 11 Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va aduce războiul. Iluzia guvernanților Marii Britanii și Franței că politica de concesii va evita războiul 15 Zona central și esteuropeană, prioritară în expansiunea germană 19 Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. 24 Declararea războiului contra Germaniei de către Marea Britanie și Franța 26 ,,Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
propria securitate, respectiv de securitatea frontierelor sale din Occident. Prioritatea pentru Franța era obținerea de garanții pentru frontiera Rinului, prin colaborare cu Anglia, Belgia și alte țări din Vest [5, p. 207]. Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va aduce războiul. Iluzia guvernanților Marii Britanii și Franței că politica de concesii va evita războiul Poziția conciliantă a Marii Britanii și Franței față de mărturii evidente ale agresivității puterilor revanșarde, cum a fost situația cu atentatul de la Marsilia din octombrie 1934, căruia i-au căzut victime
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din moment ce toți se revendică social și identitar de la aceste concepte? În lumea modernă, în zilele noastre, au început să dispară, să se șteargă forța, greutatea, importanța și privilegiul celui care vorbește, în ciuda faptului că Foucault, pe urmele unor metodiști ai Iluziei, recomanda să reperăm " Cine vorbește?", adică poziția lui social-politică ca punct de plecare în formularea contra-argumentelor, (contra-)discursurilor. Putem formula contra-argumente și contra-discursuri pe baza unui "Cine vorbește?", care ne aruncă într-o cunoaștere inautentică, dominată de polemici gratuite și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
au putut întemeia o reflecție aistorică (prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu există limbaj "descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a-ți desfrâna pulsiunile criminale prin brutalizarea lui! Această forma mentis a imaginarului sexist a evoluat de la inocente reprezentări nude la sadisme extreme. Marea păcăleală este acea "voință de a cunoaște exercitată asupra sexului ce caracterizează Occidentul modern..."64. Iluzia că, prin sex, omul cunoaște la modul autentic și, totodată, se autocunoaște (adică află adevărul din el, aflat în propriul său suflet) însoțește până în zilele noastre mentalitatea occidentală. Această mentalitate cu privire la sex provine din Grecia antică, unde oamenii erau "evaluați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noii orientări discursive în media și în politică. Politica de azi distruge intimitatea fiecărui individ, a gândirii, a modurilor de fi în lume. Însă Occidentul nu a inventat o plăcere sexuală aparte, diferită de restul lumii, ci a inventat însăși iluzia existenței acestei plăceri, care trebuie "căutată" în profunzimea sexului și a sufletului uman (a ceea ce este mai "caracteristic" firii și sufletului individului!). Toată această "căutare" a omului este utopia sexului sau ceea ce Foucault numea "plăcerea adevărului despre plăcere, plăcerea de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cotidiene legate de sex și de politică și, mai ales, în fața unor relații multiple între oameni cu privire la cele două domenii. Legea și suveranitatea statului au ambiția de a controla puterile și relațiile de putere dintre civili, dar este numai o iluzie că fenomene, atât de complexe, ce ating viața cotidiană în profunzimea ei, pot fi controlate printr-o simplă formulare și instituire a legilor și a formelor de suveranitate (Președenția, Guvernul, Parlamentul, instituțiile din subordinea acestora). De aceea, Foucault își îndemna
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din România post-1990, se înscriu și ele în această neputință generală; acea neputință de a guverna societatea fără rege, fără intervenția arbitrară a factorului politic în viața socială. La adăpostul unui pășunat Intelectual, regele (adică Politikul!) e... necesitate. Pentru cine? Iluzia că societatea trebuie o altă idee fixă (!) să fie guvernată de către establishment-ul social-politic este o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a homosexualității într-o zonă insulară ("deviație psihică", "libertinaj" și alte etichete, gratuite, psihologico-psihiatrice!) i-a îndârjit pe homosexuali să devină "mai homosexuali" decât sunt... Nu toți homosexualii se nasc homosexuali! Practica homosexualității ar putea fi înțeleasă în cultivarea acelei Iluzii a sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
impersonale și electronizate de lucru, creșterea volumului de muncă, exploatarea cotidiană, impunerea unor standarde tot mai înalte ("parametri" de atins!) stâlcesc și transformă viața și sexualitatea. Sexul occidental se caracterizează prin două cuvinte: depasional și rece. Un sex al capitalului. Iluzia că prin sex omul sondează adevărul din el se bazează pe o tradiție discursivă istorică, de la vechii greci la omul occidental. Sexul redevine, de la o generație la alta, secretul universal, adevărul suprem, bătălia ultimă pentru satisfacerea voinței de a cunoaște
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spațiul public a unei literaturi erotico-pornografice. Această industrie a incitării la consumul de pornografie nu arată neîntâlnitul, singularul, unicul sau nevăzutul, ci întreține ceea ce Foucault numea "o erotică a adevărului, o raportare a adevărului la intens"82, dar, mai degrabă, iluzia adevărului și o diminuare a plăcerii intense! Prin pornografie, energia sexuală, atât de vitală, se consumă în van, dar ea răspunde și unei dorințe imediate din subconștientul uman ce se află în căutarea plăcerii și a puterii! Pornografia este "răspunsul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este folosită, ci mai degrabă în a-și folosi sexualitatea (senzualitatea, seducția, aspectul atractiv) pentru niște scopuri clar definite, pe care respectiva femeie, fascinată de imaginea ei, le are în vedere. Prin sexul ei, femeia-obiect ajunge la "putere" (sau la iluzia deținerii acesteia!), compensând astfel lipsa de cultură civică și umanistă, calitățile ei certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru distrugerea monopolului arbitrar pe o putere care se vrea "politică" și își arogă "suveranitatea" asupra civililor. Puterea politică, deși profund religioasă, nu e deloc suverană. Ea nu controlează decât o parte din suma de acțiuni și de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai degrabă este un joc circular, difuz, tranzitoriu, ceea ce implică o întreagă "arheologie" a descifrării raporturilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în afara cunoașterii oficiale/oficializate. Pentru că acțiunea puterii (social-politice), de cele mai multe ori, nu atinge toate domeniile de cunoaștere autentică, de cunoaștere dezinteresată; domenii ce sunt prezente, la un moment dat, într-o societate, chiar dacă la periferia discursului oficial. Este doar o iluzie că întreaga cunoaștere a unei societăți se dezvoltă în raport cu puterea social-politică, iar orice posibilitate independentă de cunoaștere ar fi determinată de jocurile puterii-cunoaștere ale instituțiilor social-politice. Ceea ce pot face instituțiile este să se reformeze. Ar fi în folosul lor să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]