15,922 matches
-
respectarea legii, erau comandate de centrele unor organizații secrete, pitite în umbră pe teritoriul Statelor Unite. Dar în 1894, opinia publică din Franța nu deslușea ce se petrecea și se urzea în spatele unor Ravachol, Henri, Vaillant și Cie; și prea mulți intelectuali diletanți primeau actele lor de violență cu ditirambe literare, de la Félix Fénéon la Laurent Taihalde, cel ce lăuda "frumusețea gestului"... În plus față de aceste "gesturi", se asista la noi și noi acte de dezordine care duceau la confruntarea maselor muncitorești
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regina Margareta, protectoare a literelor și artelor mergea des la Operă, la concerte, dînd la palat audiții de muzică de cameră. Foarte cultivată, era temută la audiențe pentru "întrebările încuietoare" pe care, după ce se documenta bine, le punea erudiților și intelectualilor asupra unor probleme de istorie, arheologie sau poezie (îl detesta pe d'Annunzio). Își exercita cu o conștiință activă rolul de suverană; se pare că din tinerețe avusese ambiția să ajungă regină. Contele Primoli, gentilom încîntător, ce lega Franța de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ale tragediilor clasice, cît și pe pictorii și sculptorii cu succes (reprezentînd arta oficială poncifă sau mișcarea revoluționară numită "Secession"62 de la Wienerwerkstäte) la recepțiile oferite de o societate, în mare majoritate israelită, foarte primitoare cu străinii: aceste contacte cu intelectualii și artiștii erau foarte plăcute: se petreceau ore prețioase discutînd cu Hofmannsthal, în vila sa de la Rodaun, sau cu filosoful Kastner. Era totuși un izvor de scrupule și necazuri pentru diplomații primiți astfel cu brațele deschise și foarte jenați în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu zic autodispreț. După vreo două secole de colonizare turcească și aproape jumătate de secol de cizmă rusească, era și de mirare să nu se întâmple astfel. Pastenague deci, aflat la oarecare distanță, reușește uneori să fie mai obiectiv decât intelectualii români din interiorul țării și mai lipsit de prejudecăți decât cei din afară. Defectul său însă e o anumită superficialitate care e și cauza, și efectul (cum vreți s-o luați!) faptului că Pastenague n-a trăit propriu-zis în România
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poetului sunt foarte des citate de Pastenague) nu suplinesc experiența trăită, le vécu, cum zice el însuși, negăsind cuvântul în românește. De aceea, ideile lui sunt uneori mai ciudate. Deseori ezit să vorbesc despre ele, pentru că îmi dau seama că intelectualii români și-au făcut o mitologie a lor și nu suportă s-o pui la îndoială. Exemplul cel mai izbitor e cultul pentru Piața Universității și pentru ce s-a întâmplat acolo în primăvara anului 1990. Nu contează că unele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
înainte de a pleca în vacanță. De exemplu, ai fi putut să scrii despre vizita regelui Mihai și primirea pe care i-a făcut-o Iliescu. Să comentezi faptul că i-a restituit Palatul Elisabeta, unde până acum se lăfăiau marii intelectuali români, în frunte cu Buzura. Mă întreb de ce nu i-o fi restituit și castelul, că nu mai sunt scriitori nici acolo. Nu știu, n-am fost niciodată la Peleș. — N-ai fost la Peleș, dar ai fost la Cotroceni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ziarist Cătălin Țârlea. Din vorbă în vorbă, am ajuns și la subvenționarea culturii. Încă din ianuarie 1990 strig pe toate drumurile că statul e obligat să contribuie la subvenționarea culturii și nu înțeleg cum e cu putință să mai existe intelectuali care să nu fie de acord cu această idee simplă, chit că modalitățile de punere în aplicare necesită oarecare chibzuială. Dacă în primii ani după răsturnarea regimului totalitar mai puteam înțelege șovăiala sau chiar refuzul de a acorda statului acest
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vorba despre dictaturile de dreapta care au existat în lume: în Spania, în Chile etc. Vorbele lor se pare că i-au cam agasat pe români, care se voiau un fel de campioni ai suferinței, ai voinței înfrânte, ai umilirii intelectualilor de către un regim politic fără cruțare. Dacă aș fi fost de față, poate că le-aș fi atras atenția plângăcioșilor că nu toți scriitorii au fost umiliți. Căci mai depindea și de ei... Dar nu eram acolo, povestesc toate astea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai depindea și de ei... Dar nu eram acolo, povestesc toate astea din auzite. Și, oricum, nu cenzura politică mă interesează acum. Cei doi poeți francezi au abordat până la urmă un alt subiect, și anume cenzura economică. Spre stupefacția lor, intelectualii români păreau că nu pricep mare lucru. Eu unul nu mă mir. De ani întregi mă chinui să explic efectele cenzurii economice și nu pot să spun că am izbutit să conving în jurul meu. Să încerc încă o dată? Într-o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
înlocui cu vârf și îndesat cenzura politică. Te-ai întrebat vreodată de ce guvernul Roman (sub Iliescu) a încurajat încă din 1990 apariția editurilor particulare, care s-au ivit ca ciupercile după ploaie? — Exagerezi... Pentru că lui Iliescu îi era frică de intelectuali, pe care nu putea să-i cenzureze altfel. A înțeles perfect că libertatea până la urmă dizolvă protestul, iar concurența veleitarilor contribuie și ea la slăbirea adevăraților scriitori, cărora Marele Public le va da curând lovitura de grație. — Și Constantinescu? — Constantinescu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
care a fugit la Paris. Cu ajutorul ortacului său Pleșu, ministru în guvernul Roman. Tustrei vor fi niște eroi ai tranziției politice și economice. Ne adunam cu toții în piață și zbieram, cântam și ascultam vrăjiți vorbele pline de înțelepciune ale marilor intelectuali ai nației. Uneori îngenuncheam în fața lor: atât de mult ne plăcea tot ce le ieșea din gură... — Dar tu n-ai îngenuncheat. — Eu n-am îngenuncheat, pentru că n-am înțeles necesitatea gestului și nici ce se petrecea în capul tuturor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se întâmplă și eventual să-mi formez o părere. O fi stupid, dar așa e... Pe când majoritatea celor din jurul meu, aflându-se brusc în situația nemaitrăită până atunci, anume aceea a libertății de expresie, voiau să afle din gura marilor intelectuali ce și cum trebuie să gândească. O atitudine, ca să zic așa, de modestie. Căci, oricât ar părea de ciudat, lor încă le lipsea libertatea de gândire. Modestia nu te ajută să gândești, te ajută să asculți. Ei nu erau liberi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se ține de francez. Care popor? — Asta de la Miorița vi se trage, continuă Pastenague. Și-l las să vorbească, ce să fac... Deși nu are mare lucru de spus. Critica fatalismului mioritic a devenit un loc comun în dezbaterile dintre intelectualii români. S-a cam spus tot ce era de spus. După o scurtă perorație pe aceeași temă, Pastenague se oprește. S-a pleoștit cam repede... Și cum ai vrea să fim? încerc eu să relansez discuția. Tu nu vezi în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Tony Judt și reacțiile stârnite de acesta, mi-am zis la un moment dat că revista 22 e o arenă (am găsit cuvântul!) a politically correctness-ului: cu nisip sau talaj din belșug, câțiva dresori mânuind bici cu șfichiul lung și intelectuali români abia scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a cerut să răspund la câteva întrebări și, printre altele, m-a întrebat de ce, după ce-am scris trei cărți în franceză, m-am întors la limba română. În felul ăsta am avut o comportare inversă decât aceea a multor intelectuali și scriitori originari din România care au fost și sunt obsedați să se salveze din provincialismul danubian grație limbii franceze. De la Cioran și până la Vișniec, toți s-au străduit să scrie în franceză, unii au și reușit, nimeni nu s-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lucru, știam din scrisorile prietenilor că Manolescu a dat prețioase indicații în privința canonului literar, îmi mai strecura Alain câte un 22 și atunci mi se părea că sunt la curent cu toate câte frământă mintea românului intelectual. Mă înșelam! Mintea intelectualului român nu e hărțuită de probleme literare sau metafizice. Ea e pusă la grea încercare de activitatea politicianului român, mai ales când acesta se află la guvernare. Iar cu mine se întâmplă la fel: pe măsură ce citesc diferitele știri și articole
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poate ca țara noastră să fie condusă de doi oameni ale căror idei se opun și se contrazic, creând în felul acesta o confuzie generală ce nu poate fi până la urmă în folosul nimănui, cu atât mai puțin în folosul intelectualilor. Aceștia, când nu sunt prea obosiți, mai înțeleg și ei câte ceva pe lumea asta... Cotidianul, 25 octombrie 2002 Ambasadorul Braziliei — Văd că n-ai rămas prea plăcut impresionat după colocviul de la Sinaia... — A plouat tot timpul! Lasă ploaia!... Am fost
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
catolicismul, nici Sanda Stolojan, care pretinde că a fondat Les Cahiers de l’Est (am scris deja despre asta!), nici colocviile unde mă duc în virtutea inerției sau, mai ales, ca să întâlnesc oameni ca Ion Pop, pe care îi prefer categoric intelectualilor din fostul exil. — Dar măcar ai fost la Săpânța, ai văzut cimitirul? — Închipuie-ți că am fost! Cu Groșan și cu Vulturescu. Din păcate era încă iarnă, zăpadă; la început de martie. La Săpânța trebuie mers vara sau toamna, ca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ascultai, o vorbă nu scoteai. Ia spune, de ce te-ai dus, de ce-ai acceptat invitația? Nu din oportunism? Nu pentru că sperai să obții parale pentru revista amicului Breban? Măcar dacă ai fi obținut! Dar când ai adus vorba despre intelectuali - care, în frunte cu Paler și Ana Blandiana, l-au sprijinit să ajungă la putere -, te-a întrerupt sec și te-a îndemnat să vorbești despre asta cu nevastă-sa, cu Nadia. Și cu ea ai fost coleg de grupă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în mintea prim-ministrului care, în mai multe rânduri, a făcut declarații în acest sens. Mă întreb cum au înflorit în cugetul său asemenea idei ultraliberale, potrivite cu marile puteri industriale, nu cu prăpădita noastră de țărișoară. Nu cumva înșiși intelectualii noștri au contribuit la aceasta? Celebrul critic literar și om politic N. Manolescu, talentatul scriitor M. Cărtărescu, ca să nu mai vorbesc de filosoful cu cobiliță... De nenumărate ori, ei, precum și alții care s-au format ascultând cu evlavie „Europa Liberă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
o țară slabă și săracă. Marele diplomat Năstase ar trebui să ia exemplu de la Medgyessy și în domeniul culturii ori mai bine zis să învețe de la conducătorii maghiari cum se folosește cultura pe planul politicii externe. E drept că mentalitatea intelectualilor români, în frunte cu oameni ca Manolescu, Liiceanu sau Buzura, este ea însăși mai degrabă capitalist-liberală. In abstracto! Căci nu înțeleg cum pot compara acești intelectuali naivi (ca să nu zic nătângi!) o țară ca România, care a ieșit ca vai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
conducătorii maghiari cum se folosește cultura pe planul politicii externe. E drept că mentalitatea intelectualilor români, în frunte cu oameni ca Manolescu, Liiceanu sau Buzura, este ea însăși mai degrabă capitalist-liberală. In abstracto! Căci nu înțeleg cum pot compara acești intelectuali naivi (ca să nu zic nătângi!) o țară ca România, care a ieșit ca vai de capul ei din comunism, cu marile țări capitaliste ale Occidentului. Cotidianul, 14 februarie 2003 Lecția lui Marin Preda N-am știut niciodată prea bine de ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Paris, cu vreo zece ani în urmă, dacă nu și mai mult... Dacă atunci, la începutul anilor ’90 naivitatea ziariștilor și scriitorilor români era oarecum firească, acum, în 2003... Înțelegi, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar e timpul ca intelectualii români să se informeze și din alte surse decât „Europa Liberă”. Uite, le-aș recomanda o carte a lui Emmanuel Todd (Après l’Empire). Titlul nu e ușor de tradus. Eu aș propune: Fost-ai lele cât ai fost! — Ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici de această dată, rămînînd la fel de impetuos. Nu în planul formei păcătuiește, ci în cel al fondului. Amenință cu pîra, ceea ce e nedemn de un intelectual, josnic pentru un om de onoare și periculos pentru un senator. Spune că Becali a falimentat vechea societate comercială de la Steaua și a pus mîna pe cel mai important club din țară cu ajutorul lui Hrebenciuc și al lui Victor Babiuc
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe an, în care frescele sociale românești se îmbină cu eseuri despre terorismul arab. Asta nu-i împiedică să se uite ore întregi la fotbal și apoi să scrie despre ce-au văzut. În mințile elitiste și exclusiviste ale multor intelectuali de bani gata, dacă ești microbist, n-ai sîngele destul de albastru. Dacă mai și scrii prin ziare despre această preocupare neserioasă, ești automat ludic, limitat, frivol și nu te poți nicidecum intersecta cu elitele. Numeri cornere, aduni golaveraje, inventariezi faptele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]