15,723 matches
-
raionul Florești Republica Moldova. Plasată pe malul stâng al Răutului la vărsarea râului Cubolta în Răut, la 17 km distanță de centrul raional și 7 km de stația de cale ferată Mărculești. Menționat documentar în anul 1588. Denumirea are legătură cu latinul: "Putina" cu semnificația: vas din lemn pentru păstrarea produselor agroalimentare: brânzeturi, murături, ș.a. Nu este exclus, că ar fi fost întemeiat de o persoană cu numele Putină. Pe lângă localitate trece linia de cale ferată Ocnița-Bălți- Jmerinca. La începutul sec. XX
Putinești, Florești () [Corola-website/Science/305124_a_306453]
-
la imbunătățirea unor aspecte legate de infrastructură, calitateatea vieții și optimizarea unor rute de transport urban colectiv. Acest sistem acum este implenetat în alte orașe columbiene, cum ar fi Pereira, Cali, Barranquilla, Cucuta, Bucaramanga, Medellin. În alte orașe ale Americii Latine de asemeni ia amploare impementarea sistemelor asemănătoare de trasnport, aici pot fi menționate Santiago de Chile, Lima, Managua, Ciudad de Panama, Caracas și altele. - "Conducte Telefon, Fax, Telex, Rețele Informaționale. Columbia beneficiază de tehnologie de telecomunicație, modernă. Pe lângă compania națională
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
sprijin cultural dat Aromânilor (fără nici-o revendicare teritorială sau politică), dat fiind că inițiatorii mișcării de redeșteptare a românilor au fost în parte Aromâni. Aceștia aveau sentimente pro-române mergând până a se considera ei înșiși români, ceea ce justificau prin originea latină comună. Ministrul cultelor și a învățământului din acea perioadă, Dimitrie Bolintineanu era aromân din partea tatălui său, care era născut în Ohrida și a carui nume adevărat a fost cel de Ienache Cosmad, schimbat mai apoi în Bolintineanu, după numele unei
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Belarus și Letonia) sau cuceritori al Poloniei (Rusia, Regatul Prusiei, Monarhia habsburgică, mai târziu Imperiul austriac și Imperiul Austro-Ungar). De-a lungul timpului cultura poloneză a fost foarte mult influențată de legăturile sale cu cele germanice, grupurile și minoritățile etnice latine și alte culturi ale celor care trăiesc în Polonia, cum ar fi evreii. Oamenii din Polonia au fost în mod tradițional văzuți de artiști din străinătate (în special Italia) ca ospitalieri și deschiși la tendințele culturale și artistice populare din
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
următori. Acești factori au contribuit la caracterul versatil al artei poloneze, cu toate nuanțele sale complexe. Limba poloneză ( în ) este o limbă slavă de Vest și limba oficială a Poloniei. Standardul său scris este alfabetul polonez, care corespunde practic alfabetului latin, cu câteva completări. Vorbitorii limbii poloneze folosesc limba înn mod uniform în cele mai multe zone din Polonia, deși există numeroase dialecte care coexistă alături de limba poloneză. Literatura poloneză este tradiția literară a Poloniei. Literatura poloneză a fost scrisă în limba poloneză
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
care coexistă alături de limba poloneză. Literatura poloneză este tradiția literară a Poloniei. Literatura poloneză a fost scrisă în limba poloneză, deși alte limbi, folosite în Polonia de-a lungul secolelor au contribuit, de asemenea, la tradiții literare poloneze, inclusiv limbile latină, idiș, lituaniană, ucraineană, belarusă, germană și esperanto. Cei mai mulți polonezi sunt creștini, majoritatea aparținând Bisericii Romano-Catolice.
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
care îl ocupă: Catedrala este biserica cea mai importantă a unei episcopii în biserica ortodoxă și a unei dieceze în biserica Romano-Catolică, dieceza (sau dioceza) fiind echivalentul episcopiei în biserica ortodoxă. Numele provine din termenul grecesc "κάθεδρα" și din cel latin "cathèdra", care indică locul unde se așează episcopul (scaunul episcopal). În biserica Romano-catolică domul este un edificiu de cult deosebit de remarcabil datorită dimensiunii sale și aspectului exterior, fiind biserică principală (catedrală) în majoritatea orașelor. Numele provine din termenul italian "duomo
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
orașelor. Numele provine din termenul italian "duomo". Este o biserică romano-catolică vastă și importantă căreia i-au fost date drepturi speciale de ceremonie de către Papă. De obicei are un plan longitudinal organizat în mai multe nave. Numele provine din termenul latin "basilica" și din cel grecesc "βασιλικὴ στοά" (tribunalul regelui). În Roma antică bazilica era un edificiu public în formă longitudinală cu abside, adiacent unui forum. Forma bazilicală a fost preluată și readaptată de primii creștini pentru construirea propriilor lăcașuri de
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
în care predomină simetria. Planurile centrale sunt caracterizate de spații articulate care se desfășoară în jurul unui spațiu principal central. Ele au fost studiate în special în perioada Renașterii. Planul are o formă longitudinală în care poate fi înscrisă o cruce latină și este compus dintr-una sau din mai multe nave. Este un spațiu acoperit în exteriorul bisericii. Nu este întotdeauna prezent și de obicei este situat pe partea de apus, la intrare. Este un spațiu acoperit în exteriorul sau în interiorul
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
se suprapun aproape perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de către gali. Galia a fost cucerită de către romani în Secolul I î.Hr., aici dezvoltându-se o cultură galo-romană prosperă,ce a adus Franței un patrimoniu important de cultură latină. Creștinismul a prins, de asemenea, rădăcini în secolele al II-lea și al III-lea d. Hr. <br clear="left"> Un secol mai târziu, frontiera estică a Galiei, de-a lungul Rinului, a fost străpunsă de triburi germanice, în principal
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Mănăstirea "Sf. Ioan" în pustiu, la mormântul Sfintei Elisabeta, Ein Karem; s-a întâlnit cu Nunțiul apostolic în Israel, Episcopul Pietro Sambi; a celebrat Sfânta Liturghie la Yaffo; a participat la Liturghia de Florii de la Sfântul Mormânt, celebrată de Patriarhul latin al Ierusalimului, Michel Sabbah, la procesiunea din Duminica Floriilor și la Sfânta Liturghie de pe Calvar. În perioada 12-21 aprilie 2006, PS Aurel Percă a efectuat o vizită misionară în cadrul comunității românilor catolici din Irlanda.
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
rol însemnat în modelarea personalității lui Nicolai Vavilov. Conform voinței tatălui, a învățat la Colegiul Comercial din Moscova. După absolvire a dorit să studieze la Universitatea Imperială din Moscova, dar, nevrând să piardă un an pentru pregătirea examenului la limba latină (pe atunci cunoaștere limbii latine era necesară pentru admiterea la universitate), a intrat în 1906 la Institutul Agricol din Moscova, Facultatea de Agronomie. El a și-a desfășurat studiile la așa savanți ca: N. N. Khudyakov și D. N. Pryanishnikov. În
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
lui Nicolai Vavilov. Conform voinței tatălui, a învățat la Colegiul Comercial din Moscova. După absolvire a dorit să studieze la Universitatea Imperială din Moscova, dar, nevrând să piardă un an pentru pregătirea examenului la limba latină (pe atunci cunoaștere limbii latine era necesară pentru admiterea la universitate), a intrat în 1906 la Institutul Agricol din Moscova, Facultatea de Agronomie. El a și-a desfășurat studiile la așa savanți ca: N. N. Khudyakov și D. N. Pryanishnikov. În 1908, în calitate de student-practician a participat
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
aceleași motive, de sănătate, insă nepoata să în vârstă de 10 ani i-a spus că nu va mai vorbi niciodată cu el dacă nu acceptă rolul. Dumbledore poate proveni de la cuvântul englezesc "bumblebee" (însemnând bondar). Albuș are probabil origine latină (însemnând desigur alb) și semnificând bunătate. Wulfric este înrudit cu nordicul "Beowulf" și înseamnă puterea lupului. Etimologia numelui Brian este obscură, iar Percival provine de la un nume vechi francez, fiind similar fonetic cu expresia englezeasca 'pierce the veil' ("străpunge valul
Albus Dumbledore () [Corola-website/Science/306059_a_307388]
-
este de cca. 57%.Datorită durității reduse și desității mari malachitul se rupe ușor în bucăți.Ținut la soare devine de culoare pală, iar ținut în contact cu apa pierde luciul, și își schimbă culoarea. Denumirea de "" provine din limba latină "molochitis" care provine la rândul său din limba greacă μαλάχη (maláchē) ceea ce înseamnă Malvă (Malva sylvestris) o plantă din familia Malvaceae, denumire datorată culorii verzi intense a mineralului asemenea frunzelor malvei. În Egiptul antic și Grecia antică malachitul a fost
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
supuse conversiei. Totuși, cititorul care cunoaște limba convertită poate reconstitui în mod neechivoc grafia și, în anumite limite, pronunția originală. Transliterarea face obiectul tradiției și convențiilor locale. De exemplu, în tradiția limbii române litera chirilică "х" se transliterează prin litera latină "h", dar în tradiția țărilor anglofone aceeași literă se transliterează prin digrama "kh". Astfel, în română toponimul "Сахалин" se transliterează "Sahalin", iar în engleză "Sakhalin". Deasemenea, limba română redă ش arab, שׁ ebraic sau ш chirilic prin "ș", astfel
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
Astfel, în română toponimul "Сахалин" se transliterează "Sahalin", iar în engleză "Sakhalin". Deasemenea, limba română redă ش arab, שׁ ebraic sau ш chirilic prin "ș", astfel că denumiri precum precum שבועות ,مراكش sau Шумeн, se transcriu respectiv în litere latine prin Șauia, Șavuot sau Șumen, pe când în țările anglofone sau francofone apar sub forme cu digrame: "Shawia", "Shavuot" sau "Shumen" în engleză, "Chaouia", "Chavouot" sau "Choumen" în franceză. Desigur, în limba română, este preferabilă folosirea transliterării românești. Când este vorba
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
francofone apar sub forme cu digrame: "Shawia", "Shavuot" sau "Shumen" în engleză, "Chaouia", "Chavouot" sau "Choumen" în franceză. Desigur, în limba română, este preferabilă folosirea transliterării românești. Când este vorba, în schimb, de nume proprii străine deja scrise în litere latine în limbile țărilor respective, nume care așadar nu necesită să fie transliterate, tradiția este preluarea lor ca atare: Ouagadougou, Saskatchewan, Szczecin, cu indicarea pronunțării transcrisă între paranteze (Oagadugu, Sascatceoan, Șcețin). Aceste tradiții au fost în general respectate în cărțile și
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
gasteriene au apărut în publicații evreiești precum "The Jewish Chronicle", "The Jewish Forum", "The Jewish World", "Jewish Quarterly Review", "Ost und West", "Jewish Tribune". Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca "Stratificarea elementului latin în limba română" sau "Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen". Se apreciază că cea mai importantă lucrare în domeniul filologiei este "Crestomația română", lucrare în două volume incluzând reproducerea a peste 200 de texte manuscrise din sec. XVI-XVIII. Ca istoric literar
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
l-au introdus pe autor la Curte. Recunoscând că, în mod conștient, a ales o exprimare criptică, Nostradamus scria într-un limbaj obscur, pornind de la franceza contemporană lui, dar presărată cu expresii și cuvinte din italiană, greacă, spaniolă, ebraică și latină. Fiecare prezicere constă din patru versuri, un catren, dar niciunul nu aduce a poezie. Vizionarul susținea că acest stil îl proteja de pedeapsa celor puternici, care nu păreau să fie întotdeauna încântați de ceea ce le prezicea. Dar alți observatori mai
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
secol. În acest mod, cu trecerea timpului, titlul de împărat a început să fie identificat cu cel de conducător absolut al Imperiului. După dispariția Imperiului Român de Apus, Imperiul Bizantin s-a considerat continuatorul tradiției române, deși a abandonat cultură latină în favoarea vechii culturi elenistice. Împărații bizantini se intitulau "basileus", după termenul grecesc pentru rege. Totuși, în mediul oriental a început să fie folosit și titlul de Tar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai târziu de bulgari și de conducătorii Imperiului
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
aparținând poate lui Samuil Vulcan) și a fost descoperită de Nicolae Densușianu în biblioteca Episcopiei Române Unite din Oradea, datând probabil din 1777-1780. Manuscrisul este alcătuit din scene disparate, câteva scrise în alte limbi (o predică în țigănește, cântece în latină și maghiară). Personajul central este Grigore (Grigore al III-lea Ghica), domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) și al Munteniei: (1768-1769). Ca domnitor, acesta se arată dușman Austriei și prieten Rusiei, iar intrigile îl ajută mult în politica dusă față de turci
Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa () [Corola-website/Science/306117_a_307446]
-
dintr-un pământ uscat" la "Isaia" 53,2. Chiril de Alexandria o numește ulterior pe Maria ca "ramură" drept însemn al împărăției lui Iisus . Aceste imagini se întâlnesc apoi des în scrierile patristice și sunt preluate ca topoi în imnurile latine. Din literatura imnică imaginea arborelui este preluată în piesele de teatru medievale despre profeți și în diverse texte liturgice cu referiri la prima parusie a lui Iisus. Jean Calvin apelează la imaginea din Isaia 11, 1 cu tulpina lui Ieseu
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
sunt 31,9% din populație. Majoritatea acestor școli sunt forțate să folosească alfabetul chirilic rusesc și manualele comuniste publicate cu circa patru decenii în urmă. Numai șase școli sunt autorizate să predea în limba română și să utilizeze și alfabetul latin. Sunt însă semne că și asupra acestora se fac presiuni pentru a fi închise. Criza școlară din 2004 este un exemplu în acest sens, guvernarea prorusă din Tiraspol încercând să închidă cu forța două dintre aceste școli. La orfelinatul din
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
născut în casa bunicilor de la Bretten, unde a și crescut împreună cu cei trei frați și cu sora lor. Bunicul din Brettheim (cum se numea pe atunci localitatea Bretten) s-a preocupat de educația lui de bază, îndeosebi de studiul limbii latine, grație lecțiilor lui Johannes Unger. Copilăria i-a fost adânc marcată când tatăl său s-a întors bolnav dintr-o expediție militară (se zicea că ar fi băut apă dintr-o fântână otrăvita; dar se pare că era vorba de
Philipp Melanchthon () [Corola-website/Science/306143_a_307472]