14,435 matches
-
artificiali din ceară de albine care sunt crescuți formând fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrană sau recoltă. Blocul de urdiniș este executat dintr-o șipcă de lemn cu dimensiunile de 20 x 20 x 380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând la o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
fagurii pentru rezerve de hrană sau recoltă. Blocul de urdiniș este executat dintr-o șipcă de lemn cu dimensiunile de 20 x 20 x 380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând la o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e lemn cu secțiunea de 15 x 35 mm care are la capete
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
în alte două romane, publicate după moartea sa: "Goana după meteor" și "Vulcanul de aur". În cea mai mare parte a cărții sunt copii, fideli unul altuia și Kav-gerului. Dick este șeful și protectorul lui Sand și arată uneori o latură egoistă. În portretizarea celor doi apar câteva urme de umor, dar cartea nu conține umorul obișnuit al lui Jules Verne. Sand se sacrifică pentru a-și apăra prietenul, pierzându-și picioarele, lucru pe care îl acceptă cu curaj. Partea aceasta
Naufragiații de pe Jonathan () [Corola-website/Science/321338_a_322667]
-
a fost un alt pas spre modernizare. Cuvintele tehnice au fost adaptate, autohtonizate și simplificare, astfel încât să fie înțelese de toți vorbitorii de turcă. De exemplu, cuvântul turcesc „bilgisayar” ("bilgi" = „informație”, "sayar" = „calculator") este folosit pentru desemnarea „computerului”. O altă latură importantă a reformelor lui Atatürk a reprezentat-o accentul pus pe studiul limbii și a istoriei turce. Pentru atingerea acestor obiective, au fost înființate, în 1931 - 1932, Asociația Limbii Turce și [[Societatea Turcă de Istorie [[Image:Mustafa Kemal establishment of
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
ca să nu se certe cu soția sa, a făcut clopotnița și gardul în stil catolic.”" Această clopotniță este ridicată de către Ana Curt, născută Berneasa, (1832-1867), pe la 1858, odată cu monumentul funerar din incinta bisericii. Pe monumentul funerar se poate citi, pe latura de sud, următoarea dedicație: "„Aleco și Anna de Curt stăpânitori din Hilișei didică acest monumânt mult jeliților ai lor copii Anna, Gheorghie, Alecsandru, Oto, Maria și Vasilie, înființat în anu 1858”". Pe fața de răsărit a monumentului sunt trei plăcuțe
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
sistem onorează pe exploratorul englez William Scoresby, care în 1822 a cartografiat zona de fiorduri în detaliu. Numeroase insule sunt prezente. Cea mai mare, Milne Land, are o suprafață de 3913 km ² și este situată în mijlocul zonei de admisie. Pe latura de nord a gurii se află Ittoqqortoormiit, singura așezare permanentă în regiune, cu o populație de 469 locuitori (în 2010). Gura sa are 29 km lățime între Kangikajik (Kap Brewster, 70°09'N) și Uunarteq (Kap Tobin 70°24'N
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
sau Moscheea Nouă ("Yeni Camîi") este o moschee imperială otomană reprezentativă și un monument emblematic al Istanbulului din epoca de înflorire a imperiului. Ea domină latura de răsărit a întinsei piețe Eminőnǖ, pe latura sudică a Cornului de Aur, la întâlnirea apelor acestuia cu cele ale Bosforului și la răsărit de Podul Galata. Piatra ei de temelie s-a așezat în 1597 la inițiativa soției sultanului
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
sau Moscheea Nouă ("Yeni Camîi") este o moschee imperială otomană reprezentativă și un monument emblematic al Istanbulului din epoca de înflorire a imperiului. Ea domină latura de răsărit a întinsei piețe Eminőnǖ, pe latura sudică a Cornului de Aur, la întâlnirea apelor acestuia cu cele ale Bosforului și la răsărit de Podul Galata. Piatra ei de temelie s-a așezat în 1597 la inițiativa soției sultanului Mehmed al III-lea, pe nume Safiye. Odată cu
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
sultanului (Sultan Valide) Mehmed al IV-lea să termine lucrarea, pentru a-și demonstra pietatea. Moscheea a fost terminată în anul 1663 și inaugurată în 1665. Moscheea este situată pe o platformă artificială înaltă, împreună cu tradiționala curte interioară (avlu). Domină latura de răsărit a vastei Piața Eminőnű de la capătul Podului Galata. S-a ridicat pe locul unuia dintre cele mai animate și prospere cartiere ale Constantinopolului bizantin și otoman, în proximitatea celui mai important port antic și medieval al fostei capitale
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
interioare tronează tradiționala fântâna a abluțiunilor rituale, a purificării (sadirvan). Are un plan hexagonal și este atât de cochetă încât reprezintă una dintre cele mai reușite piese ale arhitecturii turce. Adevărata spălare rituală se face, însă, la niște robinete de pe latura de sud a curții. Curtea are ziduri foarte înalte și latura de 39 de metri. Este înconjurată spre interior de un portic cu 24 de cupole scunde, sprijine pe coloane zvelte și unite prin arcuri. Spre exterior zidurile curții interioare
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
un plan hexagonal și este atât de cochetă încât reprezintă una dintre cele mai reușite piese ale arhitecturii turce. Adevărata spălare rituală se face, însă, la niște robinete de pe latura de sud a curții. Curtea are ziduri foarte înalte și latura de 39 de metri. Este înconjurată spre interior de un portic cu 24 de cupole scunde, sprijine pe coloane zvelte și unite prin arcuri. Spre exterior zidurile curții interioare sunt impresionante prin înălțime și masivitate. La nivelul de jos zidurile
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
cu grilaje. Deasupra sunt practicate imitații de ferestre închise de zidărie. Din interiorul curții se pot observa ornamentații cu faianță de Iznik pe o porțiune de fațadă a edificiului principal. Piatra de construcție a fost adusă din insula Rodos. Pe latura dinspre Cornul de Aur moscheea etalează două loggii prelungi și suprapuse. Cea de jos este plasată exact la înălțimea platformei pe care este așezat edificiul și curtea sa interioară. Loggiile reprezintă un element constructiv foarte asemănător celui de la Moscheea Albastră
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
pilaștri cilindrici gigantici susțin cupola centrală și alte patru semicupole sprijinite pe arcuri. La interior, atât pe pereții cât și pe pilaștrii sunt placați cu atât de iubita faianță albăstruie de Iznik. Planul interior se desfășoară pe un careu cu latura de 41 metri, cu patru pilaștri masivi în partea centrală, pilaștri care susțin impresionanta cupolă centrală, sprijinită pe arcurile unor mari semi-cupole laterale. Pe laturi și mai retrase față de spațiul central, se întind șiruri de coloane fine, unite și ele
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
răcoare și liniște pe turiștii neobosiți și grăbiți. În Istanbul, din acest motiv, sunt vizitate foarte multe moschei vechi, monumente ale căror particularități stilistice nu le pot sesiza turiștii de rând. Foarte puțini turiști au cultura și interesul necesar pentru latura arhitectonică, artistică sau istorică a monumentelor religioase. În anul 1663, Bazarul Egiptean (Misir Çarsisi), numit obișnuit și Bazarul Mirodeniilor, a fost construit în imediata apropiere a Moscheei Sultan Valide (sau Moscheea Nouă), între o concesiune venețiană și o parte a
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
și suitei sale. În mijloc, cea mai înaltă era "Poarta împărătească", placată cu argint aurit, decorație jefuită de apuseni în 1204. Cele două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latura acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de 6,03 metri, cu plafoane sub formă de bolți alternative întrepătrunse. Nartexul exterior era încăperea rezervată celor care nu fuseseră botezați și cărora nu li se permitea intrarea în biserică
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
naosul actualei biserici. Fundația sa are adâncimea de numai 0,90-1,00 m. A doua biserică a fost construită, probabil, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aceasta avea plan treflat, puțin deviat de la axul primei biserici și un pridvor pe latura de vest. Fundațiile sale sunt mai adânci: 2,30-2,50 m. Se presupune că ar fi fost avariată de cutremurul din 1471, fiind necesară demantelarea ei. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost construită în anul 1492, în mai puțin
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
din Iași, unde slujise ca diacon o vreme și Ion Creangă. Pe terenul cumpărat, dr. Ion Agapi a construit în anul 1930 o clădire, care se remarcă prin originalitate, deoarece a fost construită într-un autentic stil românesc având pe latura de nord-est un turn (foișor). După cum afirma profesorul Alexandru-Dan Todiraș în lucrarea ""Orașul Hîrlău. Ghid turistic"" (Ed. AD Todiraș, Hârlău, 1994), în această casă a poposit deseori scriitorul Mihail Sadoveanu, care călătorea uneori cu George Topârceanu și Demostene Botez, în
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
construirii bisericii, însă tipologia acesteia, precum și unele elemente componente îi devansează ctitoria cel târziu la mijlocul secolului al XVIII-lea. Anul 1891 reprezintă probabil aducerea bisericii de la Bord și reconstruirea ei pe actualul amplasament, dacă nu cumva data realizării extinderii de pe latura de vest, ce cuprinde pridvorul închis și turnul-clopotniță deasupra. Biserica aparține unui tip destul de rar întâlnit în Transilvania, având o navă dreptunghiulară care circumscrie pronaosul și naosul, la est având absida, decroșată, semicirculară, cum mai întâlnim la bisericile din zonă
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Bolta absidei, de aceeași formă, este retrasă de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar de ferestrele în mărime de 60 x 66 cm, trei fiind situate pe latura sudică a navei și două pe latura nordică, iar alte trei ferestre de câte 34 x 30 cm. la absidă. În totalitatea lor, ferestrele sunt marcate de montanți fără să conțină decorații sculpturale. Intrarea se află pe axa longitudinală a
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar de ferestrele în mărime de 60 x 66 cm, trei fiind situate pe latura sudică a navei și două pe latura nordică, iar alte trei ferestre de câte 34 x 30 cm. la absidă. În totalitatea lor, ferestrele sunt marcate de montanți fără să conțină decorații sculpturale. Intrarea se află pe axa longitudinală a peretelui de vest al pridvorului. Într-o
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
cel mai vechi și mai mic, numit și "Micul zid de pământ", are o lungime de 61 km și se desfășoară de la Cetatea Pătulului, pe malul Dunării, până la Constanța. Este construit în întregime din pământ, dar are un șanț pe latura de sud. Al doilea, numit și "Marele zid de pământ", are o lungime de 54 km și se suprapune pe anumite secțiuni primului. Începe la Dunăre, urmează valea Carasu și se termină la Palazu Mare, în vestul Constanței. Având o
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
59 km de la sud de Axiopolis până la Marea Neagră, ajungând la 75 m sud de primul zid de fortificație. Baza de pământ are aproximativ 1,5 m, în timp ce zidul de piatră ajunge și la 2 m. Are un șanț defensiv pe latura nordică și 26 de fortificații, la distanțe de 1-4 km. În partea de nord a Dobrogei a existat un zid de apărare de piatră construit de romani (probabil de Traian) pe lângă brațul sudic al Dunării (Sf. Gheorghe) plecând din apropierea orașului
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
să ajungă cât mai devreme la Babele, la Crucea Eroilor Neamului (Crucea Caraiman) sau la Vârful Omu. România, aflându-se în stagiul de dezvoltare socio-multi-națională în vremea proaspătului președinte de atunci al României (Socialiste), Nicolae Ceaușescu, s-a dorit dezvoltarea laturii turismului. Cum în acea perioadă (anii '60 - '70) se dorea expansiunea și stabilirea unui turism național de anvergură, Ministrul Turismului din acea vreme, Ion Cozma, a inițiat o serie de proiecte care aveau că rol revigorarea turismului național și aducerea
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]